Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: BUNA DIMINEATA, ROMANIA! - continuare Miercuri, 24 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

28 Septembrie 2018
Vizualizari: 1977
Comentează add

Apărarea cibernetică a fost recunoscută ca misiune centrală a Alianţei în cadrul summitului din 2014 din Ţara Galilor.

Implicaţiile Strategiei Naţionale Cibernetice a Statelor Unite

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Spaţiul cibernetic a devenit de câţiva ani principala zonă de luptă informatică şi informaţională, cu o importanţă din ce în ce mai mare pentru securitatea euroatlantică. Apărarea cibernetică a fost recunoscută ca misiune centrală a Alianţei în cadrul summitului din 2014 din Ţara Galilor, iar în cadrul reuniunii NATO de la Varşovia din acest an spaţiul cibernetic a fost recunoscut ca domeniu de operaţii, similar cu spaţiile aerian, terestru şi maritim. Tot în Polonia, aliaţii au căzut de acord că se impune întărirea apărării cibernetice, a reţelelor şi infrastructurilor informatice ale statelor membre NATO, precizându-se totodată că fiecare aliat este responsabil pentru propria apărare cibernetică, dar NATO va sprijini statele aliate în apărarea acestui spaţiu. Pentru a îmbunătăţi apărarea Alianţei în spaţiul cibernetic, NATO a decis anul trecut înfiinţarea centrului de operaţii cibernetice. Zilele trecute, Guvernul SUA a publicat prima strategie de apărare cibernetică din ultimii 15 ani, strategie construită pe patru piloni principali: protejarea poporului american şi a teritoriului SUA, promovarea prosperităţii americane, păstrarea păcii şi extinderea influenţei americane. Această nouă strategie constituie un prilej pentru Euroatlantica de a readuce în actualitate acest domeniu important al securităţii aliate: apărarea spaţiului cibernetic. Invitaţii acestei ediţii sunt Cătălin Aramă, directorul general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) şi Ioan Cosmin Mihai, vicepreşedinte Asociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii Cibernetice.

Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: “Implicaţiile Strategiei Naţionale Cibernetice a Statelor Unite”.

ASCULTAŢI AICI EMISIUNEA

Vom avea pe parcursul emisiunii şi o corespondenţă din SUA de la Doina Saiciuc. Bună seara, domnule Cătălin Aramă, bună seara, domnule Ioan Cosmin Mihai. Bun venit la RRA.

Cătălin Aramă: Bună seara, vă mulţumim pentru invitaţie. Bună seara dvs. şi ascultătorilor.

Radu Dobriţoiu: Începem abrupt. Un oficial al ambasadei SUA la Bucureşti, Abigail Rupp, declara în luna aprilie că SUA încurajează ţările să-şi dezvolte propriile strategii de securitate cibernetică, ca un cadru de reducere a riscului şi să se angreneze dincolo de graniţe. Ce ne puteţi spune despre eforturile depuse în acest sens în România?
Cătălin Aramă: Da. Ceea ce încuraja oficialul american este mi se pare un lucru normal şi de fapt şi strategia la care ne referim în discuţia din această seară cred că reprezintă o poartă deschisă, o mână întinsă spre colaborare, pentru că abordarea în domeniul acest cyber trebuie să fie o abordare la nivel global. Abordarea problemelor de securitate cibernetică implică colaborare, implică comunicare, implică încredere şi lucrurile acestea se pot face doar prin astfel de procese colaborative. Strategia prevede faptul că SUA lucrează cu parteneri străini, parţi interesate, inclusiv societate civilă şi sector privat, pentru promovarea bunelor practici şi a politicilor care duc la inovaţie, la deschiderea către nou şi la eficienţa spaţiului cibernetic. Prin strategie se promovează guvernarea în mediul on line, strategia prevede că SUA vor continua să participe activ la eforturile globale pentru promovarea acestei modalităţi de guvernarea. Ţinând cont de întinderea spaţiului cibernetic şi de lipsa graniţelor în ceea ce priveşte acest domeniu, aşa cum spuneam, afectarea unui stat nu poate fi privită ca un eveniment izolat, întrucât afectarea unui stat conduce inevitabil şi la afectarea altor state, deci tocmai de aceea SUA încurajează statele să-şi creeze propriile strategii naţionale de securitate şi să vină cu o legislaţie care să întărească şi să reglementeze acest lucru.

Radu Dobriţoiu: Domnule Ioan Cosmin Mihai, un domeniu care evoluează rapid, de ambele tabere, putem spune, apărare şi ameninţare. Cum ne prezentăm noi, România, în acest moment din punctul de vedere al apărării ciberneticii?
Ioan Cosmin Mihai: Din punct de vedere al apărării cibernetice stăm deocamdată destul de bine, pentru că nu au fost înregistrate atacuri cibernetice majoare asupra infrastructurilor critice cibernetice ale României. Din punct de vedere legislativ, nu stăm rău, dar puteam să stăm şi mai bine un pic. Avem strategia de securitate cibernetică a României adoptată în anul 2013. Acest lucru este un plus pe de o parte, pentru că am fost printre primele state care au adoptat strategia de securitate cibernetică la nivel naţional, dar pe de altă parte au trecut deja cinci ani. În aceşti cinci ani s-au schimbat foarte mult lucrurile, au evoluat în special atacurile cibernetice şi s-ar simţi poate o actualizare a acestei strategii cibernetice.

Radu Dobriţoiu: Există şi pe plan legislativ anumite iniţiative în parlament în acest moment, unde sunt implicate mai multe instituţii, inclusiv MApN pentru a veni în întâmpinarea şi pentru a pune bazele aplicării acestei strategii.
Ioan Cosmin Mihai: Da, avem chiar pot să zic două proiecte de lege: proiectul de lege privind implementarea directivei NIS la nivel naţional şi proiectul de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, cum aţi spus şi dvs., lansată de către MApN.

Radu Dobriţoiu: Tot oficialul american citat declara că un alt lucru important îl reprezintă conectarea cu grupuri de profesionişti, guvern şi societate civilă, Academia, mediul de afaceri pentru a se înţelege importanţa şi problemele referitoare la politicile cibernetice, securitatea cibernetică şi criminalitatea cibernetică. Cum s-a dezvoltat această colaborare în România?
Cătălin Aramă: Am să răspund la întrebarea dvs., dar după aceea aş dori să revenim un pic la cadrul legislativ.
Radu Dobriţoiu: Vă rog.
Cătălin Aramă: CERT-RO, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, are un istoric bogat privind colaborarea aceasta chiar şi cu cei care au competenţe în domeniul securităţii cibernetice din SUA. Noi schimbăm la momentul acesta date, avem, schimbăm informaţii despre ameninţările cibernetice, despre IP-urile din România implicate în atacuri cibernetice, deci există o colaborarea în acest sens. Aş vrea însă să revin un pic la...
Radu Dobriţoiu: ... legislaţie, vă rog.
Cătălin Aramă: .. la legislaţie, pentru că mai avem un proiect important, eu cred că ne aflăm de fapt într-un moment foarte important pentru societatea civilă, pentru mediul de afaceri, pentru administraţie, pentru că suntem în pragul transpunerii directivei NIS în legislaţia noastră. Directiva vine din protejarea pieţei digitale unice, îşi are rădăcinile acolo şi este de fapt primul act legislativ al UE în domeniul securităţii cibernetice şi eu cred că reprezintă un important pas înainte în ceea ce priveşte crearea cadrului pentru îmbunătăţirea capabilităţilor naţionale şi consolidarea cooperării la nivelul UE. Foarte important, ea promovează o cultură a gestionării riscurilor şi a raportării incidentelor în rândul principalilor actori economici, fie că furnizează servicii esenţiale sau servicii digitale. Ea porneşte de la riscurile pe care le implică aceste incidente de securitate asupra dsfăşurării activităţilor economice, ia în calcul potenţiale pierderi financiare pe care le pot înregistra companiile, cetăţenii sau administraţiile statelor membre şi nu în ultimul rând ia în calcul perturbările intenţionate sau neintenţionate asupra sistemelor electronice care susţin servicii esenţiale şi care pot afeta mai multe state în acelaşi timp.

Radu Dobriţoiu: Aminteam în preambulul emisiunii de ceea ce se regăseşte în documentaţia NATO, mă refer la NATO cyber defence, şi anume protejarea populaţiei. Cum se aplică această dorinţă şi această prioritate a NATO prin instituţiile din România în acest domeniu extrem de sensibil în apărarea spaţiului cibernetic?
Cătălin Aramă: În momentul de faţă CERT-RO are menirea de a coordona incidentele de securitate cibernetică, de a interveni, dar noi avem şi altfel de activităţi. Avem nu numai activităţi reactive, sunt şi activităţi proactive, avem campanii de conştientizare a vulnerabilităţilor, monitorizăm la cerere, asigurăm intervenţia, după cum spuneam. Pe de altă parte, după transpunerea directivei în legislaţie, va exista evident o legislaţie secundară care va stabili pragurile şi criteriile pentru realizarea registrului în care vor fi înscrişi operatorii de servicii esenţiale. Şi către aceşti operatori vor fi impuse criterii, vor fi impuse standarde şi va fi impus un nivel de securitate ridicat, uniform.

Radu Dobriţoiu: Îndrept aceeaşi întrebare şi către domnul Ioan Cosmin Mihai, vicepreşedinte Asociaţia română pentru asigurarea securităţii cibernetice, şi anume protecţia populaţiei în acest domeniu sensibil.
Ioan Cosmin Mihai: În primul rând, este nevoie de o dezvoltare a culturii de securitate cibernetice a populaţiei prin conştientizarea ameninţărilor, pericolelor şi riscurilor prezente în spaţiul cibernetic. Contează foarte mult ca noi, cu toţii, să ne protejăm sistemele informatice, pentru că vă pot da exemplu de un atac cibernetic, intitulat "Mirai", unul din cele mai devastatoare şi cele mai puternice atacuri cibernetice din istorie, care a implicat sistemele personale ale unor cetăţeni şi în special dispozitivele de tip Internet of Things, acele dispozitive inteligente cum ar fi televizor inteligent, telefon inteligent, poate frigider sau aparat de aer condiţionat care se contecta la internet, a căror securitate este destul de precară. Toate aceste dispozitive fiind infectate au putut fi implicate într-un atac cibernetic major care ar fi putut avea implicaţii asupra infrastructurilor critice ale unui stat. Deci, contează foarte mult să ne protejăm sistemele şi contează, pe lângă dezvoltarea culturii de securitate cibernetică şi educaţia, este un factor important, esenţial în asigurarea securităţii cibernetice.
Cătălin Armaă: Aş mai vrea să menţionez aria de acoperire a directivei, pentru că va da o imagine asupra categoriilor de servicii şi, implicit, de persoane, care vor fi, am putea numi protejate sau riscurile de a se expune la un atac cibernetic vor fi diminuate. Directiva prevede sectoare precum cel al transporturilor, sănătate, energetic, financiar-bancar, financiar-nonbancar, distribuţia de apă, deci acoperă o plajă largă în primă fază.

Radu Dobriţoiu: Statele Unite doresc constituirea unei iniţiative de descurajare cibernetică, în cadrul căruia să controleze cu aliaţii, împreună cu ei, situaţia unor incidente cibernetice semnificativ ostile. Pentru a-şi întări securitatea în această zonă, Casa Albă a publicat prima strategie de apărare cibernetică din ultimii 15 ani, cel mai cuprinzător document în acest domeniu adoptat de Administraţia de la Washington. Mai multe informaţii despre această strategie am primit în corespondenţa transmisă din Statele Unite pentru "Euroatlantica" de Doina Saiciuc.

Reporter: În noua sa strategie de securitate cibernetică, Administraţia Trump spune că, alături de nouă folosire agresivă a propriilor arme cibernetice, intenţionează să lucreze cu partenerii internaţionali pentru a conveni asupra unor consecinţe rapide şi transparente, care să descurajeze acţiuni cibernetice ostile din partea unor adversari ca Rusia şi China. Documentul acuză faptul că Rusia, Iranul, China şi Coreea de Nord au comis 'atacuri cibernetice iresponsabile care au afectat Statele Unite, aliaţii şi partenerii săi, fără a plăti un preţ care să fie menit să descurajeze viitoare agresiuni cibernetice'. Documentul este structurat în patru mari capitole. Primul include preveri de ameliorare a securităţii cibernetice în lanţul federal al resurselor umane, contractorii terţi care s-au aflat la rădăcina multiplelor scurgeri de informaţii guvernamentale. Un al doilea capitol vine cu obiective ca investirea în viitoare generaţie a infrastructurii şi protejarea secretelor comerciale americane. Secţiunile III şi IV ale strategiei se referă la normele ciberentice internaţionale pentru un comportament statal responsabil, la o infrastructură comunicaţională interoperabilă şi la promovarea unui model multiparteneriat de guvernare a internetului. Este vorba, de asemenea, despre construirea aşa-numitei 'iniţiative de descurajare cibernetică'. Citez din document: impunerea de consecinţe va avea un mai mare impact şi va trimite un mesaj mai puternic dacă ar fi o acţiune concertată a unei coaliţii mai ample de state cu aceeaşi abordare. Casa Albă arată că Statele Unite vor lucra împreună cu statele care au aceeaşi abordare pentru a se coordona şi a-şi sprjini reciproc răspunsurile la incidente cibernetice semnificativ-ostile. Unii experţi spun că noua strategie este cea mai cuprinzătoare strategie cibernetică care a fost vreodată emisă. Ea afirmă cu fermitate o viziune de securizare a internetului prin cooperare sau forţă, adică prin operaţiuni ofensive, atacuri cibernetice preventive împotriva altor naţiuni sau actori sponsorizaţi de alte naţiuni pentru a preveni atacurile împotriva Statelor Unite.

Radu Dobriţoiu: Domnilor, un atac cibernetic poate fi lansat de oriunde din lume către oriunde din lume. Cum se poate perfecţiona apărarea în acest domeniu, spuneau eu, sensibil şi în evoluţie permanentă, chiar exponenţială din punct de vedere al tehnologiilor?
-: Aşa este; şi aş adăuga la ceea ce aţi spus dvs nu numai faptul că în clipa de faţă spaţiul cibernetic permite ca un atac să ţintească mai multe zone, nu ţine cont de graniţe, dar, mai mult decât atât, în fiecare zi lumea digitală care ne înconjoară creşte, îşi sporeşte impactul pe care îl are asupra vieţii noastre. Suntem înconjuraţi de tot felul de echipamente. Lumea IT care este într-o explozie, şi toate acestea vin la rândul lor cu o serie de vulnerabilităţi. Pe măsura acestor vulnerabilităţi se încearcă identificarea lor şi contraacarea prin măsuri de protecţie. Până la urmă, cuvintele cheie rămân comunicarea, încrederea şi schimbul de informaţii. Pentru cei care apără procesul este mult mai complex. Trebuie să apere toată plaja aceasta, de posibile ţinte, pe când cei ţintesc sunt foarte targhetaţi.

Radu Dobriţoiu: Tehnologia avansează foarte rapid. Se vorbeşte deja despre 5 G, despre autostrăzi care vor fi monitorizate permanent cu ajutorul internetului şi cu aceste reţele foarte bine dezvoltate, până în apartamentele noastre, la frigidere, până la centrale electrice ş.a.m.d - internetul va pătrunde până la urmă peste tot, astfel încât vulnerabilităţile vor fi din ce în ce mai multe şi acest spaţiu, teritoriu de luptă, va fi din ce în ce mai mare şi mai greu de protejat, nu?

-: Da. Tehnologia avansează foarte mult şi odată cu oportunităţile care apar vin şi riscurile asociate. Atacurile cibernetice sunt transfrontaliere. Pot implica simple atacuri cibernetice, pot implica două, trei sau mai multe state şi atunci cuvântul cheie pentru combaterea atacurilor cibernetice este cooperarea, cooperarea între instituţiile abilitate şi din acest punct de vedere la nivel legislativ avem Convenţia de la Budapesta din 2001. România ratificat această Convenţie în anul 2004. Cele mai multe state din lume au ratificat această convenţie şi în felul acesta se poate realiza mecanismul de cooperare, dar din păcate nu toate. Încă mai sunt state care nu au ratificat această Convenţie şi atunci când în cadrul unui atac cibernetic sistemele dintr-un anumit stat ce nu a ratificat această Convenţie au fost implicate, este greu de investigat respectivele atacuri cibernetice.

Radu Dobriţoiu: Războiul hibrid condus de Rusia cu acţiuni pe paliere informatic şi informaţional reimpun incluisv regândirea procedurilor de reacţii la nivel naţional într-un termen de timp din ce în ce mai scurt. Ce informaţii aveţi despre acţiunile provenite din spaţiul cibernetic al Rusiei, şi mă refer aici la localizara de servere şi provider de internet, ca localizare împotriva unor ţinte din România, domnule Ioan Cosmin Mihai?

Ioan Cosmin Mihai: Sunt foarte multe atacuri ce vin din diverse ţări, dar, să ştiţi, este foarte dificil de alocat un anumit atac cibernetic, de a găsi sursa. Şi vă dau un simplu exemplu, este posibil ca un anumit atac să pară că vine dintr-un anumit stat, dar, de fapt, sistemele din acel stat să fie compromise şi atacatorii dintr-un stat terţ să le folosească şi să genereze un atac cibernetic. Vă pot spune de atacuri cu impact foarte mare asupra instituţiilor financiare sau asupra băncilor, cum a fost cazul Carbanak, că vorbeam de Rusia, caz identificat de către Kaspersky, soluţia de securitate cibernetică din Rusia. Operaţiunea sau grupul de criminalitate informatică, ce a desfăşurat operaţiunea Carbanak, a reuşit să sustragă peste un miliard de dolari din instituţii financiare şi din bănci de pe teritoriul mai multor state. Hackerii au reuşit să elimine limita extrasului de cont de la bancomate, astfel încât hackerii care au fost trimişi...
Radu Dobriţoiu: În teren...
Ioan Cosmin Mihai: ...în teren, da, au putut să extragă toţi banii din respectivele bancomate. Iar un alt mod de operare - la fiecare tranzacţie a fost ataşată şi o mică tranzacţie către un cont al infractorilor cibernetici.

Radu Dobriţoiu: Iată, este foarte dificil să localizăm un atac, pentru că se pot folosi terţe servere...
Ioan Cosmin Mihai: Denumite proxy-uri.
Radu Dobriţoiu: ...proxy-uri, pentru a ajunge de la cel care lansează atacul către ţinta finală, astfel încât chiar detectarea este din ce în ce mai dificilă.
Cătălin Aramă: În acest sens, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică procesează o serie de date. La nivelul anului 2017 au fost procesate aproximativ 140 de milioane de alerte şi care se referă strict la spaţiul cibernetic românesc. Şi nu aş vrea să vă reţin atenţia cu foarte multe informaţii, acest raport poate fi descărcat şi studiat de pe site-ul cert.ro. În schimb, legat de aceste calculatoare care pot fi..., oricând pot deveni unelte, 83% din alertele procesate vizează tocmai asemenea sisteme informatice vulnerabile. Este un procent foarte mare.

Radu Dobriţoiu: Bun... Vorbim în principal de staţii, de calculatoare mari, dar acum un atac cibernetic se poate folosi şi de aceste telefoane din ce în ce mai avansate, cu capacităţi de stocare şi IT-tehnologice din ce în ce mai mari şi mai rapide.
Cătălin Aramă: Aşa este. Ajungem în zona smart din nou, unde într-adevăr telefonul este probabil cel mai safe device pe care îl folosim. Legat de aceste staţii, cele mai multe incidente pe care le-am avut şi probabil din presă doar de ultimele două sigur aţi luat act au fost datorate tocmai unor astfel de sisteme unde de obicei softul de bază nu era actualizat sau anumite...
Radu Dobriţoiu: Sau se descarcă o aplicaţie care nu este garantată sau este infectată şi este descărcată nu de pe o zonă sigură şi bineînţeles că ea instalează mai mult decât aplicaţia respectivă pe device-ul respectiv.
Cătălin Aramă: Şi aici revenim la acea cultură de securitate de care este nevoie, pentru că, oricât de mult ne-am blinda cu sisteme informatice şi cu soluţii, până la urmă riscul oferit de necunoaşterea sau riscul uman este speculat foarte mult.

Radu Dobriţoiu: Ajungem din nou la strategia NATO, care, printre altele, prevede şi faptul că de fapt NATO recomandă ţărilor aliate să investească în educaţie, pregătire şi exerciţii, aplicaţii chiar militare sau tehnice în spaţiul cibernetic. Vă rog, domnule Ioan Cosmin Mihai, să ne spuneţi cât de importantă este educaţia în acest domeniu.
Ioan Cosmin Mihai: Este foarte importantă pentru dezvoltarea culturii de securitate cibernetică, dar, din păcate, este un factor pe termen lung. Din punct de vedere al educaţiei, vă pot spune că sunt într-un mediu universitar şi la nivelul mediului universitar din România stăm relativ bine. Cam toate universităţile au o disciplină legată de securitatea informaţiilor, atât în programele de licenţă, cât şi în programele de masterat. Unde stăm mai puţin bine este sistemul de învăţământ preuniversitar, unde ducem o lipsă de personal...
Radu Dobriţoiu: Şi unde cred că este o zonă, la fel, sensibilă este vorba de populaţia mai în vârstă care nu se pricepe atât de bine la aceste device-uri...
Ioan Cosmin Mihai: Şi copiii, care sunt nativi cu această tehnologie, de la vârste fragede au un telefon sau o tabletă şi cred că ar trebui educaţia să pornească chiar de timpuriu, de la grădiniţă.
Radu Dobriţoiu: Dar ce facem şi pentru cei mai în vârstă, care foarte greu se adaptează şi asimilează aceste informaţii legate de noile tehnologii?
Ioan Cosmin Mihai: Este un pic mai dificil. Poate cei mai în vârstă folosesc tehnologia, dar nu foarte actualizată şi, într-adevăr, aceste sisteme prezintă vulnerabilităţi şi, după cum spunea şi domnul director, aceste vulnerabilităţi pot fi exploatate şi sunt exploatate de către criminalii cibernetici. Singura şansă este poate ca cei mai tineri membri ai familiei să aibă răbdare şi să le explice un pic cum funcţionează sistemele informatice şi care ar fi regulile minime de a securiza informaţia.

Radu Dobriţoiu: Domnule Aramă, pe scurt, putem da câteva sfaturi utile tuturor pentru a-şi securiza, să spunem, şi telefonul, şi laptop-ul, şi calculatorul, pentru a fi mai puţin expuşi la a deveni ţinte sau chiar a deveni terţi în atacuri cibernetice?
Cătălin Aramă: Sigur, sigur, putem da foarte multe sfaturi. Noi, la nivelul Centrului, am pregătit câteva ghiduri de bune practici în acest domeniu. Există un ghid dedicat copiilor şi profesorilor...
Radu Dobriţoiu: Unde poate fi găsit acest ghid?
Cătălin Aramă: Pe site-ul cert.ro, pe site-ul ministerului, poate fi descărcat şi utilizat, noi îl promovăm. Există un ghid pentru funcţionarii publici, dar la fel de bine el poate fi folosit de orice lucrător într-un office, într-un birou. Deci există astfel de bune practici foarte bine enunţate şi cu exemple şi foarte user friendly prezentate.
Radu Dobriţoiu: Domnule Ioan Cosmin Mihai, aceeaşi întrebare - foarte pe scurt, ce putem face pentru a ne îmbunătăţi apărarea cibernetică?
Ioan Cosmin Mihai: Să facă tot posibilul pentru a-şi proteja informaţia, pentru a-şi proteja sistemele, pentru a ajuta la asigurarea securităţii în spaţiul digital şi a face viaţa cât mai grea infractorilor cibernetici.
Radu Dobriţoiu: Antiviruşi, probabil, softuri actualizate, softuri descărcate din locuri sigure...
Ioan Cosmin Mihai: Şi backup...
Radu Dobriţoiu: Şi backup permanent.
Ioan Cosmin Mihai: Soluţii de siguranţă.
Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre implicaţiile Strategiei naţionale cibernetice a Statelor Unite. Cătălin Aramă a fost invitat, directorul general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO, şi, de asemenea, Ioan Cosmin Mihai, vicepreşedinte Asociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii Cibernetice. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că ne-aţi ascultat la Radio România Actualităţi.
 


Etichete Exclusiv Radioaparare ciberneticaCyber NATOCert ROAsociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii CiberneticeIoan Cosmin MihaiCătălin AramăRadu DobritoiuNicu PopescuDoina Saiciuc

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live