Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: OBIECTIV ROMANIA Luni, 15 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

23 Martie 2018
Vizualizari: 2372
Comentează add

Otrăvirea în Marea Britanie a agentului dublu Serghei Skripal a provocat o tensionare a relaţiilor dintre Londra şi Moscova, dar şi numeroase reacţii internaţionale.

Implicaţiile cazului Skripal

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Otrăvirea în Marea Britanie a agentului dublu Serghei Skripal a provocat o tensionare a relaţiilor dintre Londra şi Moscova, dar şi numeroase reacţii internaţionale. Fostul agent GRU şi fiica acestuia au fost otrăviţi cu un agent neurotoxic de provenienţă militară. Deşi Marea Britanie susţine că este foarte probabil ca această armă chimică să provină din Rusia, nu au fost oferite dovezi despre cum a fost administrată otrava şi nu au fost oferite informaţii despre cine a făcut acest lucru. Investigaţiile au fost realizate de 250 de agenţi britanici specializaţi în contraterorism. Au fost strânse 762 de probe, au fost audiaţi peste 400 de martori şi au fost urmărite peste 4000 de ore de înregistrări ale camerelor de supraveghere. Au fost prezentate inclusiv înregistrările video cu Serghei Skripal conducând prin Salisbury, dar nu a fost surprins niciun cadru, nicio imagine cu vreo persoană care să fi comis asasinatul. La "Euroatlantica" ne concentrăm în această seară asupra implicaţiilor pe care le are cazul Skripal. Un incident, un asasinat, de fapt, care provoacă în continuare tensiuni între Marea Britanie şi aliaţii occidentali, pe de o parte, şi Rusia lui Vladimir Putin, de cealaltă parte. Toate aceste evoluţii se suprapun peste relaţia delicată dintre NATO şi Moscova, cu noi arme utilizate într-un război informaţional ce s-a intensificat din 2014, când Rusia a atacat Ucraina şi a anexat Crimeea. Invitatul ediţiei este lectorul universitar Iulian Fota, director al Colegiului Naţional de Informaţii, fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională, fost director al Colegiului Naţional de Apărare. Eu sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: implicaţiile cazului Skripal. Bună seara, dle Iulian Fota, bun venit la Radio România Actualităţi!

Iulian Fota: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie!

Radu Dobriţoiu: Dle Iulian Fota, asasinarea lui Serghei Skripal pare să fie tratată cu mare atenţie de Marea Britanie. Cât de mult credeţi că va insista Londra pe acuzaţiile aduse Moscovei, bazate până acum doar pe informaţiile furnizate de serviciile secrete britanice?

Iulian Fota: Deocamdată vorbim de o tentativă de asasinat, pentru că omul ăla este încă în spital şi chiar dacă este într-o stare critică, sunt totuşi ceva speranţe că s-ar putea să scape. Acum, lumea occidentală este foarte îngrijorată de această nouă escaladare în relaţiile sale cu Rusia şi aici trebuie să facem o precizare sau o paranteză, dacă vreţi. Chiar dacă ancheta este încă în desfăşurare, chiar dacă mai sunt încă informaţii de prelucrat, dovezi de strâns, chiar dacă mai sunt încă neclarităţi, scenariul pe care toată lumea occidentală îl ia în calcul astăzi este cel al comiterii acestei tentative de asasinat...

Radu Dobriţoiu: Otrăvire, mai degrabă, să îi spunem.

Iulian Fota: O otrăvire de către Rusia sau de către anumite persoane, în numele Rusiei. Acum, evident că e un semn de întrebare aici şi nimeni nu împiedică Moscova să vină şi să clarifice toate aceste aspecte - până acum nu a prea încercat să o facă - dar cineva a şi întrebat la un moment dat: de ce nu sunt luate şi alte scenarii în calcul? Pentru a lua şi alte scenarii în calcul - o întrebare firească - trebuie să ai nevoie de minime indicii, de nişte dovezi, de nişte - cum să spun? - fapte care să susţină acele scenarii. Ori în acest moment, nu putem dezvolta, nu putem susţine nici un alt scenariu pentru că nu avem nici un fel de argumente în sensul ăsta. E adevărat că dinspre partea rusă s-a încercat sugerarea faptului că astfel de substanţe chimice ar putea fi deţinute şi de alte state, fie din Europa Centrală, fie prin alte părţi ale Occidentului.

Radu Dobriţoiu: S-au referit la Cehia, s-au referit la foste laboratoare ruseşti din foste ţări...

Iulian Fota: Exact. Pentru că se ştie că a existat un element comun în trecut, când toate ţările astea erau în /Pactul de la/ Varşovia şi plecând de aici s-a speculat sau s-a bănuit că ar mai putea să fie deţinute astfel de substanţe şi prin alte părţi ale Occidentului sau ale Europei. Nu avem alte elemente să susţinem scenarii alternative. Pe când în partea cealaltă există deja o listă lungă de oameni care au fost, cum să vă spun, lichidaţi în ultimii ani şi cazul cel mai celebru, de departe, este cazul lui Litvinenko, unde, iarăşi, acolo, autorităţile britanice au documentat destul de bine situaţia, dacă vă aduceţi aminte, au şi cerut extrădarea unui individ din Rusia, un tip care ulterior a fost ales în parlament - şi aici, presa britanică a speculat că i s-a oferit protecţie în felul ăsta, prin statut de parlamentar. În fine. Deci, plus că există totuşi o istorie a unor astfel de operaţiuni, chiar dacă e drept că vorbim de evenimente petrecute acum 60-70 de ani, deci, din punct de vedere statistic şi pe elementele pe care britanicii le-au strâns până în acest moment - şi multe dintre ele nu sunt date publicităţii - scenariul pe care se lucrează şi scenariul în baza căruia Occidentul a luat atitudine este acesta, că tentativa de asasinat este întreprinsă de Rusia sau în numele Rusiei, prin intermediari. Avem totuşi o poziţie, cum să vă spun, a NATO, oficială, pe chestia asta, avem o poziţie a UE. Dacă nu mă înşel, chiar zilele astea, la Consiliu, dna prim ministru May va prezenta din nou detaliile, informaţiile pe care le are şi se va pronunţa...

Radu Dobriţoiu: Avem şi declaraţii separate ale unor lideri europeni.

Iulian Fota: Şi avem cei patru lideri, un eveniment extrem de important, cei patru dintre cei mai importanţi lideri ai Occidentului. Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania au dat o declaraţie comună în acest sens, spunând toţi, arătând toţi cu degetul spre Rusia, deci suntem într-un moment delicat al relaţiilor Rusiei cu Occidentul. De ce? Pentru că din acest eveniment putem trage concluzia că reguli vechi stabilite în zona de intelligence, între Uniunea Sovietică şi occident, ulterior între Rusia şi Occident, nu mai sunt valabile, pentru că una din aceste reguli spunea că în momentul în care cele două părţi sau două părţi ajung la un acord şi fac un schimb de spioni - şi lucrul acesta s-a întâmplat de multe ori şi în timpul războiului rece.

Radu Dobriţoiu: Corect.

Iulian Fota: Pionii respectivi în ţara unde ei primesc azil sunt lăsaţi în pace şi nimeni nu se mai leagă de viaţa lor, nimeni nu mai atentează la viaţa membrilor familiei.

Radu Dobriţoiu: Sunt reguli nescrise pentru servciiile secrete.

Iulian Fota: Nescrise sau chiar foarte scrise, fără să fie ele şi publice.

Radu Dobriţoiu: Sigur.

Iulian Fota: Ei bine, din interpretarea acestui caz din Marea Britanie, una dintre concluzii ar putea să fie asta - şi asta este o mare întrebare şi vom vedea cum vor evolua relaţiile dintre Rusia şi Occident - renunţă Rusia la reguli pe care altă dată le respecta? Adică după ce a renunţat la reguli de drept internaţional, folosirea forţei, după ce a negat frontiere, le-a modificat, adică rând pe rând Rusia a renunţat la mai multe reguli pe zona dreptului internaţional şi militară. Acum renunţă şi la regulile de desfăşurare a jocului din zona de intelligence, pentru că, cum vă vă spun? O dată ce e fără reguli, se poate juca dur şi din partea cealaltă.

Radu Dobriţoiu: Corect. Domnule Iulian Fota, aţi precizat foarte bine, avem o tentativă de asasinat, dar vedem că acest lucru a implicat chiar şi doi poliţişti britanici.

Iulian Fota: Bine, sunt 45 de cetăţeni britanici care au fost în spital cu diferite simptome şi diferite probleme de sănătate.

Iulian Fota: Asta este ceea ce vedema cum, dar referindu-ne strict la Serghei Skripal, să amintim că fratele lui a murit în condiţii dubioase, soţia lui de un cancer, tot aşa, dubios. De asemeena, fiul lui, în vârstă de 43 de ani,a murit tot în condiţii dubioase. Iată acum, fiica şi el ... deci toate aceste lucruri i s-au întâmplat unui singur om şi într-o perioadă cronologic istorică relativ scurtă de timp. Ştim foarte bine, după 2010 s-au întâmplat toate aceste lucruri cu această familie. Acum, fiecare persoanj din zona aceasta gri sau neagră a Serviciului de Informaţii are o întreagă mitologie sau trage o înteragă mitologie după el. Unele dintre faptele astea sunt de necontestat, altele - am văzut în continuare - sunt dezbătute şi discutate. A fost la un moment dat o intervenţie foarte interesantăa unui Radu Dobriţoiu de televiziune, într-o emisiune de la Moscova, care a dat de înţeles că aşa vor sfârşi toţi trădătorii patriei - şi aici este o chestiune iarăşi interesantă. Cei care urmăresc foarte atent Rusia şi evoluţia relaţiilor de acolo, au observat că, de la un timp, apare conceptul ăsta de trădător de patrie în discursul public şi oficial rus.

Radu Dobriţoiu: Înainte să ascultăm corespindenţa transmisă de la Moscova de Alexandru Beleavschi, domnule Iulian Fota, mai este un element acre vine, să spunem, într-o construcţie furnizată de Marea Britanie. Nu este o premieră. Rusia a mai procedat aşa în trecut. Este o istorie a acestor atacuri.

Iulian Fota: Aici este iar un element nou îngrijorător: cazul Litvinenko era o răfuială în interiorul grupului conducător rus, pe lângă antiteza între Berezovski şi actuala conducere a  ... Cazul acesta etse un atac împotriva statului britanic.

Radu Dobriţoiu:Ppentru că acesta avea dublă cetăţenie.

Iulian Fota: Nu şi pentru că el era în Marea Britanie ca urmare a rezultatului politicii Statelor Unite de schimb de spioni, deci cazul Litvinenko a fost văzut şi de-aia Occidentul a fost îngrijorat, dar s-a calmat relativ rapid.

Radu Dobriţoiu: Dar Rusia avea aceste obiceiuri, tocmai de aceea pare foarte credibilă orice informaţie care ar veni. N-ar fi tratată ca speculaţie, pentru ca Rusia a mai procedat, nu numai cu spioni, dar şi cu alţi lideri în trecut, în mod similar.

Iulian Fota: Britanicii consiedră cazul ăsta mai grav şi relativ diferit de cel al lui Litvinenko şi doamna Theresa May a spus-o în Camera Comunelor, în parlament. A spus: "Este echivalentul unui atac militar împotriva Marii Britanii". Imediat au fost voci în presa internaţională care au pus întrebarea fundamentală: "Suntem în caz de articol 5?"

Radu Dobriţoiu: A încercat şi s-au făcut diverse supoziţii care trimiteau şi spre articolul 5.

Iulian Fota: Asta îţi arătau gravitatea faptei, dar n-am ajuns pe articolul 5, de ce? Pentru că, iarăşi, în mod raţional şi corect.

Radu Dobriţoiu: Dacă avem atacul asupra unei ţări din Alianţă, dacă aşa ar fi interpretat...

Iulian Fota: Tratatul e clar, un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor. Acum, membrul respectiv trebuie să invoce articolul. Eram la NATO,când au invocat americanii articolul 5 în 2001...

Radu Dobriţoiu: Da, cu Afganistanul.

Iulian Fota: ...cu Afganistanul şi cu Bin Laden. Acum, nu s-a mers până acolo, pentru că voci raţionale au intervenit şi au spus: păi, dacă acum băgăm articolul 5, mâine, poimâine, când ruşii or mai face şi altele, pentru că trebuie să recunoaştem un lucru, Rusia are un comportament de tip Coreea de Nord. Adică a generat tot timpul suprize şi va genera...

Radu Dobriţoiu: Şi o relaţie bună cu Coreea de Nord.

Iulian Fota: Dar va genera în continuare suprize neplăcute Occidentului, va încerca în continuare să surprindă Occidentul, pentru că, cum vrea şi preşedintele Coreii de Nord, vor negocieri speciale bilaterale la nivel de vârf.

Radu Dobriţoiu: Rusia neagă orice legătură cu otrăvirea lui Serghei Skripal. Moscova aşteaptă dovezi concrete pentru acuzaţiile aduse de Marea Britanie. Corespondentul Radio România Actualităţi la Moscova, Alexandr Belavschi, a realizat o sinteză cu principalele informaţii despre implicaţiile cazului Skripal din perspectiva Rusiei.

Reporter: Rusia respinge categoric orice legătură cu afacerea Serghei Skripal, fostul colonel GRU condamnat în Rusia pentru spionaj în favoarea Marii Britanii. După patru ani, acesta a fost graţiat şi inclus în cel mai mare şi mediatizat după războiul rece schimb de spioni, dar între Rusia şi SUA. Incidentul s-a petrecut pe 4 martie, la Salisbury, dar a explodat politic pe 12 martie, la Londra, când premierul britanic, Theresa May, eprimându-se în termeni extrem de virulenţi, care au scandalizat Moscova, a declarat că Rusia este "highly likely" (foarte probabil), responsabilă de comiterea acestui atac, pe care Marea Britanie îl califică drept primul atac cu arme chimice comis după război pe teritoriul Uniunii Europene. Contrar cutumelor standard în afacerile cu spioni, Londra depune acum eforturi maxime pentru a internaţionaliza reacţia împotriva Rusiei, mergând chiar până la acuzarea personală a preşedintelui Vladimir Putin. În Rusia, acuzaţiile britanice au căzut pe fertilul teren politic al ultimelor zile ale campaniei pentru alegerile prezidenţiale de duminică. Kremlinul a exploatat situaţia, întârziind teatral până sămbătă reacţia în oglindă la expulzarea diplomaţilor ruşi de la Londra, ridicând însă la cote maxime reacţia mediatică. Putin a reacţionat abia după alegeri, respingând acuzaţiile Marii Britanii ca aberaţii şi subliniind că ar fi fost de neconceput ca Moscova să comită aşa ceva înaintea alegerilor prezidenţiale şi a campionatului mondial de fotbal. Acuzând Londra că nu a prezentat niciun fel de dovezi în sprijinul acuzaţiilor sale, Moscova a cerut oficial accesul la materiale cazului, un raport oficial din partea Londrei, accesul consular la cele două victime, care, după cum s-a aflat acum, au amândouă inclusiv cetăţenie rusă, şi, între multe altele, date despre substanţa propriu-zisă şi antidotul folosit. Oficialii ruşi subliniază că indentificarea substanţei toxice presupune că Marea Britanie dispune de o mostră a acesteia. De asemenea, Rusia subliniază că a fost acuzată de otrăvirea lui Skripal înainte chiar de finalizarea anchetei, care, conform poliţiei britanice, va dura cel puţin nişte luni, şi înaintea verdictului judecătoresc. Pe de altă parte, dacă sursele britanice sunt serviciile secrete, întrebările vor rămâne fără răspuns, fiind puţin probabil ca Londra să le deconspire. Cazul în sine însă iese din tiparele clasice. Rusia declară că nu a avut motive să-l otrăvească pe Skripal, pentru ea fiind un caz consumat de ani de zile, dar mai ales că tentativa de a-l asasina ar fi însemnat încălcarea regulilor nescrise în relaţiile dintre serviciile secrete şi ar fi expus unor riscuri gratuite agenţii activi. De menţionat că prima reacţie a Rusiei la declaraţiile Theresei May a fost: cum trebuie înţeles ultimatumul de 24 de ore adresat de o putere nucleară unei alte puteri nucleare?

Radu Dobriţoiu: Domnule Iulian Fota, avem deja relaţii tensionate între NATO şi Rusia după acţiunile Moscovei din 2014, Crimeea şi Donbasul...

Iulian Fota: Plus Georgia...

Radu Dobriţoiu: ...Plus Georgia, bineînţeles. Înainte de toate acestea, cât de mult va conta cazul Skripal într-o nouă evoluţie a acestor tensiuni dintre, să spunem, blocul occidental pe de o parte şi Rusia de cealaltă parte?

Iulian Fota: Foarte mult, pentru că confirmă, dacă concluzia preliminară pe care statele occidentale o au în acest moment va fi considerată definitivă, confirmă jocul ăsta fără reguli al Rusiei, şi asta va pune şi mai tare în alertă Occidentul. După fiecare, cum să vă spun?, ispravă de asta pe care Rusia o face... Cineva spunea de curând într-un interviu aici, în Bucureşti, că Rusia joacă la cotonogeală. Păi, după fiecare cotonogeală, îţi iei măsuri, eşti mai atent la celălalt, nu mai intri aşa tare, îţi pui apărători... Ştim bine, că am trecut toţi prin faza asta, a fotbalului pe cotonogeală, şi există soluţii pentru aşa ceva. Mai e şi un element de neîncredere, pentru că în general Occidentul nu prea mai crede ce spune Rusia, pentru că Rusia a tot minţit ani de zile. Deci credibilitatea ruşilor în Occident este foarte scăzută. Ei, când dau comunicatele astea, le dau pentru consum intern. Şi am avut şi campanie electorală! Era firesc ca Moscova să-şi /prezinte/ poziţia, dar în Occident credibilitatea Rusiei e din ce în ce mai scăzută, chiar în ţări... acolo unde deschiderea pentru ei a fost mai mare.

Radu Dobriţoiu: Inclusiv Marea Britanie, unde ştim că există o interfaţă...

Iulian Fota: Marea Britanie.

Radu Dobriţoiu: ...economică şi populaţie rusă numeroasă în Marea Britanie.

Iulian Fota: Toate aceste cazuri... Vedeţi, acum presa a făcut un inventar şi lumea s-a cam speriat când au văzut câte cazuri similare... Şi explicaţia a fost că cazurile astea au fost muşamalizate sau oricum gestionate cu foarte mare grijă, atenţie şi soft, tocmai ca să nu tensioneze relaţiile cu Rusia. Adică, Occidentul a tot trecut peste tot felul de gesturi de neprietenie ale ruşilor şi a tot încercat să salveze relaţia asta bilaterală, încă o face, dovadă că l-au felicitat pe preşedintele Putin...

Radu Dobriţoiu: Cam târziu... Adică, foarte mulţi au aşteptat...

Iulian Fota: Târziu, dar au făcut-o. Însă, pe de altă parte...

Radu Dobriţoiu: Adică, a fost totuşi un semnal şi acesta.

Iulian Fota: Deci, în continuare există o şansă mititică pentru negocieri pentru diplomaţie...

Radu Dobriţoiu: Aşa cum aţi spus, Germania, chiar şi cancelarul Angela Merkel i-a transmis felicitări şi a precizat că speră în continuarea dialogului cu Rusia.

Iulian Fota: Da, dar nu uită nimeni şi nu ignoră nimeni ce s-a întâmplat în toţi aceşti ani. Dovada cea mai bună este că zilele astea la UE se va discuta despre Rusia şi se va adopta o poziţie comună. NATO îşi va modifica agenda şi în mod clar elementele astea vor fi luate în calcul...

Radu Dobriţoiu: La summit-ul de la Bruxelles.

Iulian Fota: ... că vine un summit, pentru că asta îţi arată o tensionare a relaţiilor între Rusia şi Occident pe zona de intelligence şi semnale negative în sensul ăsta au fost, toate ţările occidentale importante au semnalat intensificarea acţiunilor ruseşti de spionaj în ultimii ani în ţările lor, şi britanicii, şi olandezii, şi americanii...

Radu Dobriţoiu: Şi acţiuni ale războiului hibrid care însoţesc aceste...

Iulian Fota: Vedem influenţarea alegerilor, pentru că au făcut-o în America, e clar, cât de mult rămâne să vedem, dar au influenţat, în Franţa au încercat dar francezii s-au pregătit foarte bine şi le-au dat o replică pe măsură şi i-au dezarmat, în Germania n-au mai încercat pentru că oricum au suficientă influenţă în Germania şi n-au vrut să-şi rişte imaginea care şi acolo a început să fie un picuţ cam gri şi vedem pe unde or mai fi alegeri importante. Au influenţat Brexitul, pentru că sunt evaluări în parlamentul britanic şi acum pe cazul ăsta cu Cambridge Analytica eu cred că mai multe probleme vor fi conexate, pentru că există o legătură între ele. Cambridge Analytica a lucrat destul de mult şi cu Lukoil... Deci, am intrat într-o epocă, cum să spun, în care complexitatea problemelor de securitate naţională este în creştere şi datorită tehnologiei şi datorită, cum să spun, rafinamentului cu care se joacă. Eu numesc chestia asta lichefierea securităţii. Cum să pun? Lichidul este mult mai greu de pus într-o formă clară, cu contur, cu muchii şi, ca atare, eu cred că problemele de securitate naţională vor necesita un efort sporit pentru a fi gestionate corespunzător.

Radu Dobriţoiu: Nu mai este de ajuns, să spunem ca o metaforă, să numărăm tancurile şi arsenalurile militrae, ci, iată, arme foarte importante în acest război informaţional sau informaţia a devenit o armă extrem de puternică.

Iulian Fota: Puternică, şi o armă care permite să negi, să spui nu eu, să-ţi fie greu de atribuit ţie atacul...

Radu Dobriţoiu: S-o foloseşti în sprijinul tău pe o valoare de adevăr...

Iulian Fota: Asta este şi valoarea, ca să zic aşa, a atacurilor cyber, pentru că ele se pot întâmpla, se pot produce pagube semnificative şi ţie s-ar putea să-ţi fie greu să pui degetul pe cineva să spui, ăla mi-a făcut-o, de acolo vine, ţara aia m-a atacat.

Radu Dobriţoiu: Analiştii americani văd şi alte implicaţii ale cazului Skripal, ei iau în considerare intenţia Rusiei de a provoca neînţelegerii între aliaţii occidentali prin utilizarea Londrei ca legătură a Moscovei cu pieţele financiare internaţionale. Din Statele Unite transmite pentru "Euroatlantica" Doina Saiciuc.

*

Doina Saiciuc: Într-o convorbire telefonică ieri cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Trump a convenit asupra "nevoii de a acţiona pentru a face Rusia responsabilă pentru atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie împotriva unui fost spion rus şi a fiicei sale". Ar putea fi vorba de noi sancţiuni? Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a răspuns;

Heather Nauert: Evaluăm şi apoi impunem sancţiuni. Nu voi exclude că aceasta nu se va întâmpla în viitor.

Doina Saiciuc: Analiştii americani spun că tentativa de asasinat a demonstrat de fapt cat de uşor poate divide Rusia Occidentul. Se ştie că Marea Britanie a făcut mari eforturi de a atrage capital şi investitori din Rusia şi tinde să ignore sursele banilor acestora. Este amplu recunoscut faptul că în ultimii ani Londra a fost unul din centrele globale ale spălării de bani. Londra a construit o substanţială industrie în jurul banilor ruseşti. Analistul Andrew Marshall, vicepreşedinte pentru comunicare al Consiliului Atlantic, spune că reţeaua intereselor de afaceri ruseşti cu legături directe cu pieţele Londrei va face dificilă pentru Marea Britanie impunerea de sancţiuni financiare eficiente împotriva Kremlinului şi asociaţilor preşedintelui Putin. Atitudinea nonşalantă a Londrei, ca centru financiar de atracţie a unor indivizi înstăriţi cu poveşti oculte de autoîmbogăţire din Rusia şi din alte ţări a fost o sursă de tensiune cu aliaţii. Or, spune domnul Marshall, Kremlinul nu are nevoie să inventeze probleme politice care divid, are doar nevoie să le găsească. Adevărata otravă în sistemul politic occidental ar fi uşurinţa cu care pot fi însămânţate şi exploatate diviziunile de către Rusia.

*

Radu Dobriţoiu: Domnule Iulian Fota, cu siguranţă acuzaţiile Marii Britanii în legătură cu acestă tentativă de asasinat sunt foarte puternice pentru că Marea Britanie are şi aliaţi puternici, cum a amintit colega mea, Doina Saiciuc, din Statele Unite.

Iulian Fota: Sunt convins că Marea Britanie a împărtăşit informaţiile şi cu ei. Îmi e greu să cred că alţi trei şefi de stat ar fi semnat documentul ăla, declaraţia comună, cu doamna prim-ministru fără să fi fost de brifaţi de către intelligence-ul britanic asupra a ceea ce s-a întâmplat. Deci noi vedem doar vârful icebergului, dar sunt convins că sunt multe alte informaţii care conturează totuşi chestiunea asta...

Radu Dobriţoiu: Şi care nu pot fi făcute publice, pentru că pe asta se bazează şi Moscova, solicitând dovezi concrete. Probabil că Marea Britanie sau mai mult ca sigur Marea Britanie le deţine, dar este în imposibilitatea de a le face publice. Cu toate acestea, aliaţilor la nivelul înalt probabil că li s-au furnizat aceste informaţii.

Iulian Fota: Mai e un aspect aici interesant: dintre toate ţările europene, de departe cu Marea Britanie întotdeauna Rusia a avut cea mai dură confruntare pe zona de intelligence. Nici o altă ţară europeană nu a reuşit succese notabile împotriva Rusiei cum a reuşit Marea Britanie.

Radu Dobriţoiu: E o chestie şi de istorie, nu e o chestie recentă, e o istorie lungă a războiului.

Iulian Fota: De la bătălia Afganistanului, acum 160-170 de ani, Rusia şi Marea Britanie s-au tot confruntat în relaţii internaţionale pentru influenţă şi putere.

Radu Dobriţoiu: Cum credeţi, pentru a conchide, cum credeţi că va evolua acest caz Skripal şi până unde credeţi că vor merge aliaţii alături de Marea Britanie?

Iulian Fota: Până la capăt, pentru că o ţară atacată este un atac împotriva tuturor, deci solidaritatea la nivelul NATO va fi clară, vizibilă, palpabilă, la fel cum şi în Uniunea Europeană această solidaritate se va manifesta. Şi dacă ruşii au speculat Brexit-ul şi au crezut că prin Brexit Marea Britanie e ruptă de turmă şi e pierdută, ei bine se vede că pe zona de securitate cooperarea Marii Britanii cu Uniunea Europeană şi invers se va păstra în continuare puternică şi relevantă.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat în această seară despre implicaţiile cazului Serghei Skripal. Se pare că această evoluţie va continua şi probabil că va pune sare pe rana existentă deja între NATO, Marea Britanie, pe de o parte, şi Rusia, de cealaltă parte.


Etichete Exclusiv RadioSerghei Skripalemisiunea EuroatlanticaIulian FotaNicu PopescuRadu DobriţoiuAlexandru BeleavskiDoina Saiciucimplicatii caz Skripal

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live