București: Şapte zone de promenadă în weekenduri (HARTA)Recorduri de audienţă la Radio România ActualităţiStarea de alertă - Întrebări și răspunsuriDeclarație pe proprie răspundere ptr. ieșirea din localitate #staredealertăTextul Ordonanţei militare nr. 12Textul Ordonanței militare numărul 11REGULAMENTUL CONCURSULUI din cadrul emisiunii ”Obiectiv România”Regulamentul Concursului de lecturăTextul Ordonanței militare numărul 9REGULAMENTUL CONCURSULUI "Povestea cămășii"Starea de urgență a fost prelungită cu încă 30 de zileRomânia – stare de urgenţă, în direct la Radio România Actualități
(2)(1).jpg)
Oficialii de la Roma au declarat că Italia se simte izolată în Uniunea Europeană în privinţă problemei imigranţilor şi că Franţa mai bine iese din Tratatul Schengen, dacă nu acceptă imigranţii.
.png)
Miniştrii de interne din ţările Uniunii Europene discută luni problema valului de emigranţi din Africa de Nord, pe fondul controversatei decizii a Italiei de a le elibera permise de liberă circulaţie în Spaţiul Schengen.
Comisia Europeană ar putea cere şi altor state Uniunii Europene să primească refugiaţi, dar multe guverne cred că majoritatea emigranţilor libieni şi tunisieni fug de fapt de sărăcie şi nu pentru că ar fi persecutaţi în ţările lor.
Guvernul de la Roma se teme de o criză socială provocată de numărul mare de refugiaţi sosiţi pe teritoriul italian şi le reproşează partenerilor europeni că nu ajută destul la eliminarea acestui risc.
Decizia guvernului de la Roma de a acorda permise temporare de rezidenţă la peste 26.000 de imigranţi nemulţumeşte Franţa şi Germania.
Parisul a fost ostil acestei idei încă de la început, potrivit autorităţilor italiene.
Poliţia franceză controlează şi cu o mai mare atenţie graniţele dintre cele două ţări, peste 3.000 de tunisieni fiind blocaţi de câteva zile în oraşul Ventimiglia din regiunea italiană Liguria.
În urma unei întâlniri dintre miniştrii de interne ai celor două ţări s-a decis ca Franţa şi Italia să trimită patrule comune în largul coastelor Tunisiei, pentru prevenirea imigraţiei ilegale.
În acest timp însă, guvernul de la Roma continuă demersurile pentru acordarea permiselor de şedere după ce, joi, premierul Silvio Berlusconi a semnat acest decret.
Divergenţe în UE privind imigranţiic
Potrivit autorităţilor italiene, majoritatea imigranţilor şi-au exprimat dorinţa de a ajunge în Franţa, Belgia sau Germania, iar singura soluţie rămâne acest permis cu care clandestinii pot circula liber în Spaţiul Schengen pe o perioadă de trei luni.
Pe de altă parte, şi Germania se opune acestei decizii a Italiei, care este - cum a declarat premierul german Jens Teschke - opusă spiritului Schengen.
Liderii italieni sunt, la rândul lor, indignaţi de lipsa de solidaritate din partea celorlalte ţări ale Uniunii Europene.
Ministrul de interne Roberto Maroni consideră că Franţa mai bine iese din Tratatul Schengen, dacă nu acceptă imigranţii.
Şeful diplomaţiei de la Roma, Franco Frattini, a declarat înainte de a pleca la Luxemburg că problema imigranţilor este una la nivel european şi că Italia se simte izolată în interiorul Uniunii Europene.
În această dimineaţă a intervenit şi preşedintele republicii, Giorgio Napolitano, îngrijorat fiind de aceste prea multe vorbe libere despre Europa, prea multe opinii care nu admit replica, exprimate adesea pe negândite.
"În acest mod, riscăm ca poziţia italiană la Bruxelles să-şi piardă din influenţă, deoarece acele afirmaţii demonstrează în multe cazuri lipsa cunoaşterii tratatelor Uniunii Europene, mai ales a părţii juridice a acestora. Trebuie să ne oprim imediat", a afirmat şeful statului italian, Giorgio Napolitano.
400 de bărci cu aproape 27.000 de imigranţi, dintre care doar 3.000 de refugiaţi libieni, au debarcat pe insulele din sudul Italiei de la începutul anului până acum.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
.jpg)
