Haroche şi Wineland, câştigători ai Nobelului 2012 pentru Fizică
Premiul Nobel pentru fizică a fost acordat francezului Serge Haroche şi americanului David Wineland pentru contribuţii în cercetarea interacţiunii dintre lumină şi materie.
Articol de Cristina Ghioca, 09 Octombrie 2012, 12:08
Comitetul de la Stockholm a acordat Premiul Nobel pentru Fizică francezului Serge Haroche şi americanului David Wineland pentru contribuţii în cercetarea interacţiunii dintre lumină şi materie.
Cei doi au fost recompensaţi pentru "metodele lor experimentale inovatoare care permit măsurarea şi manipularea sistemelor cuantice individuale".
Decoerenţa cuantică - subiectul de cercetare al lui Serge Haroche
Serge Haroche este un fizician francez, născut în 1944, în Casablanca, este căsătorit şi are doi copii.
A fost profesor al College de France, iar în prezent deţine conducerea catedrei de Fizică Cuantică.
Serge Haroche a devenit cunoscut în lumea ştiinţifică după ce a demonstrat, prin observaţie experimentală, decoerenţa cuantică - mecanismul prin care sistemele cuantice interacţionează cu mediul înconjurător căpătând caracteristici probabilistice suplimentare.
Decoerenţa a fost subiectul cercetării active în ultimele două decenii.
În 2008, Haroche şi colegul lui de la Şcoala Normală Superioară (ENS) Jean-Michel Raimond au reuşit să realizeze tranziţia de la fizica cuantică la cea clasică pe un mic pachet de fotoni.
David J. Wineland a studiat interacţiunea dintre lumină şi materie
Ca şi colegul lui francez, fizicianul american David J. Wineland, născut în 1944, a activat în domeniul opticii cuantice şi a studiat "interacţiunea fundamentală dintre lumină şi materie".
David Wineland este, în prezent, profesor al laboratorului de fizică din cadrul National Institute of Standards and Technology (NIST) din Boulder, Statele Unite ale Americii.
Serge Haroche şi David J. Wineland au descoperit şi dezvoltat, în mod independent, metode de măsurare şi manipulare a particulelor individuale, păstrându-le în acelaşi timp natura cuantic-mecanică, în moduri despre care se credea că sunt imposibil de realizat, notează Mediafax.
Dintre cele 191 de premii decernate până în prezent pentru fizică, numai două au fost acordate unor personalităţi feminine, notează Associated Press.
Este vorba despre Marie Curie în anul 1903 şi Maria Goeppert-Mayer în anul 1963.
Decernarea premiilor Nobel din această ediţie a început luni cu cel pentru medicină, care a fost acordat pionierilor celulelor stem, britanicul John Gurdon şi japonezul Shinya Yamanaka.
Valoarea premiilor Nobel diminuată cu 20%
Fiecare premiu valorează 8 milioane de coroane suedeze, echivalentul a circa 1,2 milioane de dolari.
În acest an, în contextul crizei economice, Fundaţia Nobel a diminuat cu 20% valoarea premiilor.
Fiecare premiu constă într-o medalie, o diplomă personală şi o recompensă financiară.
Premiul Nobel pentru Fizică va fi urmat de premiile pentru Chimie, Literatură, Pace şi Economie.
Miercuri, va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.
Câştigătorul premiului Nobel pentru literatură va fi anunţat joi.
Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri.
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 15 octombrie.
Primele premii Nobel pentru domeniile din ştiinţă, dar şi cele pentru literatură şi pace au fost oferite în 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca Centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea instituţiei.
