Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Marţi, 18 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

26 Noiembrie 2019
Vizualizari: 723
Comentează add

Invitată: d-na dr. Mihaela Toader, cercetătoare a Institutului pentru Crimele Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

„Grupul militarilor români din exil” (1948-1954)  „Grupul militarilor români din exil” (1948-1954) - Conține audio

george-popescu

  Neagu Djuvara la Sinaia, 1936. Credit: rador.ro via historia.ro            

 Militarii români din exil au fost o categorie aparte. Prin natura profesiei şi prin hotărârea manifestată permanent de a se opune noului regim de la Bucureşti, de după război prin acţiuni concrete, directe şi deseori făţişe.

 

Dimensiunea relativ mică a grupului de militari români în exil se explică şi prin pieredile avute pe ambele fronturi, spiritul de loialitate exersat prin jurământul depus faţă de Ţară şi Suveran, demnitatea şi onoarea militară fiind alte caracteristici ale moralei camadereşti care i-au ţinut pe cei mai mulţi militari acasă.

 

Spiritul de iniţiativă al militarilor pentru rezistenţă a fost ilustrat cu prisosinţă de organizatori, de la ministrul Aurel Aldea până la ceilalţi ofiţeri superiori care au plătit cu viaţa împotrivirea faţă de noul regim de democraţie populară. Astfel, mai putem adăuga un motiv pentru care în exil nu am întâlnit nume sonore cu excepţia a doi-trei ofiţeri superiori.

 

Specificul profesiei de militar are avantajele şi dezavantajele sale. În exil, militarii români nu puteau găsi rapid şi acceptabil o slujbă din care să se întreţină. Militarii români s-au sflat tot timpul sun supravegherea serviciilor de informaţii. A celor din ţara gazdă sau adoptivă şi din partea celor de-acasă.

 

Utilitatea militarilor români în exil a fost ilustrată de sfaturile, consilierea profesională acordate autorităţilor din ţările Europei Occidentale, atunci când acestea au declanşat lupta pentru răsturnarea guvernelor totalitare din Europa de Est. Activităţi susţinute logistic şi financiar de Statele Unite şi aliaţii săi în cadrul Războiului Rece împotriva URSS şi sateliţilor săi.

 

Cele mai multe din acțiunile clandestine, respectiv trimiterea de echipe parașutate pe teritoriul României cu scopul de a culege informații, a creea rețele, a organiza sabotaje, întreține propaganda împotriva regimului și a pregăti o eventuală răsturnare a ordinii constituționale s-au încheiat prin capturarea, anchetarea, judecarea şi executarea tuturor grupurilor paraşutate. O contribuţie importantă la succesul operaţiunilor a fost adusă de infiltrarea sovietică în serviciile de informaţii aliate, în special a celor britanice prin agentul Kim Philby şi reţeaua „magnificilor”.

Două grupuri în 1951 (Constantin Săplăcan, Wilhelm Sprindler, Mathias Bohn, Gheorghe Bârsan şi Ilie Puiu), lansaţi în zona Făgăraş în luna octombrie, urmat de un al doilea grup format din Ioan Golea şi Ioan Mircea Samoilă. Aceştia au fost paraşutaţi în zona Agnita în luna noiembrie, cel de al treilea membru al grupării lor, Ioan Tolea, intrând în ţară pe căi terestre.

În anul următor, 1952, au fost lansaţi în zona Plopşor – Târgu Cărbuneşti Mircea Popovici şi Alexandru Tănase.

În noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 1953 au fost paraşutaţi Sabin Mare, Gavrilă Pop şi Ilie Rada, iar în noaptea de 26 spre 27 iulie a fost lansat Bebi Toma. (apud. Mihai Pelin, Un veac de spionaj, contraspionaj şi poliţie politică, Editura Elion, 2003)

 

Generalul Platon Chirnoagă a încercat să organizeze o mişcare de rezistenţă în ţară cu concursul lui Iuliu Maniu. Unele surse semnalau că în Italia, cu sprijinul serviciilor americane, Chirnoagă pregătea o acţiune de regrupare a românilor exilaţi în vederea constituirii unei armate naţionale, el având experienţa necesară, fiind acela care a organizat şi aşa-zisa „armată naţională” ataşată guvernului legionar de la Viena.

(apud Dinu Zamfirescu , „Generali în exil”, Revista Document nr. 43/2009, pag. 68-69)

 

Generalul Ion Gheorghe era partizanul unităţii românilor exilaţi. El a fost mebru fondator al „Uniunii Asociaţilor şi Instituţiilor Româneşti din R.F.G.”. De asemenea a sprijinit activ Biblioteca Română din Freiburg şi Societatea Academică Română de la Roma. În 1949 înfiinţează ziarul „Patria”, publicând în mai multe alte ziare sau reviste din exil: „Courrier Romain”, „Stindardul”, „Cuvântul în Exil”, „Buletinul Militar”. Ne rămân de la generalul Ion Gheorghe lucrările „Les petits fils de l’oncle Sam” (Nepoţii unchiului Sam), „Automatic arest”, „Rumänien Eg Zum Satelliten — Staat” (Drumul României către statutul de stat satelit).

(ibidem)

 

O parte însemnată a militarilor români din exil s-a ocupat şi cu propaganda anti-comunistă. Prin tipărituri, editarea de buletine de informaţii pentru uz general, memorii, amintiri şi munca de ajutorare pentru primirea celor plecaţi ilegaţi din ţară din ce în ce mai numeroşi odată cu creşterea în intensitate a gradului de represiune din România, în anii '50.

 

Un document-notă din arhiva Securităţii din anul 1957 preciza că militarii români din exil încetaseră să mai constituie un pericol la adresa Republicii Populare Române. Cu toatea acestea, urmărirea informativă a militarilor a continuat în unele cazuri până în decembrie 1989.

 

Regia de montaj: Alexandru Balaban şi Anca Tudorache

 

Regia de emisie: Lucian Flencheş şi Mariana Băjenaru

 

 

 

 

 

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 25 noiembrie 2019

 

 

 Foto

 

 

 

Foaia calificativă a colonelului Ion Tomoroveanu din anul 1942, ulterior membru al exilului militar românesc. Credit: d-na dr. Mihaela Toader, IICCMER

 

 

Foaia calificativă a sublocotenentului Platon Chirnoagă, anul 1916, combatant şi în cel de-al doilea război mondial, ministru al Apărării în guvernul naţional de la Viena, membru al exilului militar românesc. Credit: d-na dr. Mihaela Toader, IICCMER

 

 

Emisiunea "Istorica"  se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00. 

 

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro 


Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet 

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.  


Etichete exilmilitariOccidentFranţaParisWashingtonSUARăzboiul RecemisiuniparaşutăriconsiliereofiţeriAldeaChirnoagă,URSSsateliţianticomunism

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live