Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Grecia "a pornit motoarele privatizărilor"

Acordul încheiat de Atena cu creditorii internaţionali prevede un plan ambiţios de vânzare a activelor publice, care ar trebui să-i aducă 50 de miliarde de euro în 30 de ani.

Articol de Arina Petrovici, 28 August 2015, 11:08

Grecia a pornit motoarele privatizărilor cerute de creditorii înternaţionali, în timp ce disidenţii din guvernul lui Alexis Tsipras denunţă începutul „vânzării generale a Greciei”.

De la porturi la căi ferate, Grecia se vede constrânsă să-şi vândă „bijuteriile de familie”, pentru a-şi şterge datoriile, în contextul în care contururile vastului program al privatizărilor cerute de creditorii săi sunt destul de vagi – notează France Presse.

În orice caz, imediat după semnarea acordului asupra celui de al treilea plan de ajutor internaţional, Guvernul lui Alexis Tsipras a aprobat cesionarea pe 50 de ani a 14 aeroporturi regionale companiei germane Fraport.

Audio: Europa la zi.

Valoarea cecului – 1,23 de miliarde de euro plus chiria anuală. Aeroporturile din Mykonos, Corfu sau Santorini, pe care aterizează în fiecare vară milioane de turişti dornici de soare, au trecut sub pavilion german.

„Acest fond de privatizare – care adună laolaltă bijuteriile coroanei greceşti – va permite, în cele din urmă, ţărilor din zona euro să aleagă activele cele mai bune, în vederea cumpărării” – afirmă Philippe Waechter, economist-şef la compania franceză Natixis Asset Management, unul dintre liderii europeni în gestionarea activelor.

Acordul încheiat de Atena cu creditorii internaţionali prevede un plan ambiţios de vânzare a activelor publice, care ar trebui să-i aducă 50 de miliarde de euro în 30 de ani, cu care Grecia să-şi poată achita o parte a datoriei.

În acest an, Atena ar trebui să încaseze 1,4 miliarde de euro, anul viitor – 3,7 miliarde, iar în 2017 – 1,3 miliarde. Disidenţii din guvernul stângii radicale Syriza, care au format un nou partid – Unitatea Populară, denunţă începutul „vânzării generale a Greciei”.

Sunt deja prevăzute privatizările porturilor Pireu şi Salonic, a companiei de căi ferate şi a operatorului reţelei energetice a ţării. Iar compania naţională de gaz, pusă şi ea la vânzare, tentează Azerbaidjanul.

În orice caz, grecii au nevoie de bani, iar creditorii internaţionali nu au niciun motiv să-i arunce pe fereastră. În schimbul împrumulului de 86 de miliarde de euro în următorii trei ani, Grecia trebuie să aplice reforme dramatice.

„Autorităţile elene au posibilitatea de a reinstitui încrederea reciprocă şi stabilitatea financiară – premise necesare pentru ca economia Greciei să se dezvolte din nou” – afirma, la încheierea acordului, vicepreşedintele Comisiei Europene, însărcinat cu moneda euro şi dialogul social, Valdis Dombrovskis.

Şi sublinia că „acum, este important ca reformele convenite să fie urgent aplicate. În acest fel, Grecia va putea să devină din nou competitivă şi să asigure o creştere economică durabilă.”