Germania "gata să cedeze din suveranitate pentru a apăra euro"

Realitatea înregistrată de presa internaţională creează imaginea unei Europe tot mai divizate atât din punct de vedere economic, cât şi politic.

"Germania este gata să cedeze din suveranitate pentru a apăra euro" titrează Financial Times, iar The Telegraph notează că Berlinul vizează astfel o strângere a legăturilor politice şi economice în Europa.

Dar succesul economic al Germaniei şi toate măsurile pe care aceasta le cere celorlalte state partenere din zona euro alimentează nemulţumiri tot mai mari în ţări precum Grecia şi Spania, fiind tot mai accentuată teama de o dominaţie germană severă, observă New York Times.

Tensiunile cresc şi între Germania şi Marea Britanie, în urma insistenţelor cancelarului Angela Merkel de a determina Londra să susţină impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, notează şi The Guardian.

Pe de altă parte, formarea noilor guverne din Italia şi respectiv Grecia, cu evitarea recurgerii la votul poporului exprimat prin alegeri, fie ele şi anticipate, pentru a nu spori presiunile venite din partea pieţelor financiare, ridică semne de întrebare asupra democraţiei în Europa.

Astfel, cotidianul italian Panorama se întreabă dacă nu cumva îngheţarea democraţiei parlamentare, imobilizarea ei, suspendarea dreptului de a recurge la alegeri este cel mai bun medicament pentru omorârea pacientului? Răspunsul vine din realitatea dură de pe pieţele financiare: în ciuda formării rapide a unui guvern nou, de tehnocraţi, efectul încrederii a durat puţin, o zi, sau poate doar câteva ore, după care bandele speculatorilor sau pur şi simplu investitorii prudenţi şi-au reînceput presiunile asupra Italiei.

Nici ultimele date economice publicate de Eurostat nu sunt încurajatoare. Wall Street Journal constată că zona euro rămâne profund divizată între periferia sudică vulnerabilă, incluzând aici Italia, Spania şi Grecia, şi ţările din nord mult mai prospere.

În trimestrul al treilea zona euro a scăpat per ansamblu de recesiune doar datorită creşterilor modeste din Germania şi Franţa, notează şi cotidianul spaniol ABC care mai scrie că la nivelul întregii Uniuni Europene creşteri uşoare au mai înregistrat doar câteva ţări din estul Europei, precum Letonia şi Lituania cu 1,3%, şi România cu 1,9%.

Criza politică şi economică europeană a indus teamă şi incertitudine şi în rândul membrilor mai tineri ai UE, constată El Pais.

Ţările din est văd cum se clatină punctul lor de referinţă de până acum, cel care le-a ghidat după căderea cortinei de fier, şi cum euro, moneda pe care toţi îşi doreau să o adopte, este pusă la grea încercare.

Astfel, deşi guvernul Poloniei care prezidează Uniunea Europeană în acest semestru, se arată oficial entuziasmat de Europa, iar România, în ciuda crizei, pledează în continuare pentru Statele Unite ale Europei, euroscepticismul pare să se extindă în ţările din regiune în frunte cu Ungaria şi Cehia, mai remarcă El Pais.

Cotidianul spaniol mai scrie că perspectiva reformării zonei euro, fără a se ţine cont şi de părerea acestor state, i-a făcut pe cei mai recenţi membri ai UE să ceară 'mai multă Europă', precum şi să fie consultaţi în privinţa noilor reforme.

Nemulţumirile iau amploare şi în rândul societăţii civile. La New York şi la Londra autorităţile încearcă în zadar să-i evacueze pe indignaţi din pieţe, observă The Guardian şi New York Times. Însă Washington Post vede protestele şi ca fiind generatoare de fenomene antisociale şi se întreabă dacă nu cumva mişcarea indignaţilor provoacă mai multe probleme decât schimbări.