Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (continuare) Miercuri, 06 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

26 Februarie 2018
Vizualizari: 2028
Comentează add

Invitat: dl. lect. dr. Alin Spânu, profesor asociat al Universităţii din Bucureşti

„Frontul secret. Anul 1918”  „Frontul secret. Anul 1918” - Conține audio

george-popescu

  Florea Bogdan în Serviciul de Informaţii al Armatei Regale Române. 1916-1918. Credit: http://www.ziarulnatiunea.ro

Anul 1918 a fost un an satisfăcător sau comparabil cu cel precedent pentru serviciul românesc de informaţii.

 

 

Am putea repeta că orice decizie importantă sau operaţiune militară în teren n-are sorţi de izbândă dacă nu parvin la timp şi informaţiile esenţiale despre vulnerabilitatea inamicului.

 

 

Cum la fel de mare succes s-au dovedit în dese rânduri, operaţiunile de înşelare a atenţiei sau diversiunile, ce fac parte tot din instrumentarul de acţiune al serviciilor secrete.

 

 

Am avut agenţi de teren buni şi chiar foarte buni, am avut şi şefi ierarhici care s-au priceput la analizarea informaţiilor, la sortarea lor, însă de multe ori am avut decidenţi politici care fie nu înţelegeau deplin rolul informaţiei secrete în gestionarea crizelor şi în război, fie nu doreau să rişte foarte mult.

 

 

În anul precedent fuseseră înregistrate câteva succese importante. Controlul străinilor, urmărirea suspecţilor de spionaj în favoarea inamicului, înlăturarea unor posibile cauze de sabotaj, culegerea de informaţii din câmpul adversarului, prevenirea formării nucleelor revoluţionare de extracţie bolşevică. Vorbim fireşte de teritoriul naţionat liber, cea mai mare parte a Moldovei.

 

 

Victoria de la Mărăşeşti sau rezistenţa noastră contra presiunii „Centralilor” a avut un corespondent însemnat şi în cunoaşterea cu ceva vreme a intenţiilor inamicului, chiar din tabăra acestuia, prin agenţi români plasaţi în locurile sensibile.

 

 

Un alt succes a fost înregistrat în Basarabia ameninţată nu numai de pericolul contaminării cu ideologia revoluţiei ruse, ci şi repetatele tentative de a încorpora această provincie fie la Ucraina, fie la Rusia Sovietică.

 

 

În principalele oraşe ale Basarabiei au acţionat agenţi români care au cules şi distribuit informaţii către centrele lor zonale, simultan cu susţinerea intensivă a unor acţiuni de contra-propagandă, ca răspuns la iniţiativele străvezii ale ucrainienilor şi bolşevicilor.

 

Componenţa serviciului nostru secret era furnizată de militari de carieră obişnuiţi cu analiza informaţiilor, cu cunoaşterea limbilor străine aproape la paritate cu ofiţeri ai poliţiei de siguranţă care deja aveau o anume experienţă de teren încă de la constituirea acestui serviciu în anul 1908.

 

 

Tighina, Cetatea Albă, Odessa, Ismail, din Basarabia, apoi Iaşi şi Galaţi au fost numai câteva din punctele unde serviciul românsc de informaţii a acţionat cu succes.

 

 

Echipa de siguranţă din Delta Dunării condusă de Mihail Moruzov a ajuns în foarte scurt timp Brigadă de siguranţă omonimă, complet independentă chiar şi după îndeplinirea condiţiilor pentru demobilizarea Armatei române în urma Păcii de la Buftea- preliminară şi apoi Bucureşti- finală.

 

 

Transilvania a fost la rândul ei o provincie care necesita multă atenţie din partea serviciului nostru de informaţii. Au fost urmărite cu consecvenţă recoltarea de informaţii de la nivelul cel mai înalt cu putinţă, apoi dejucarea planurilor de rezistenţă ale adversarului şi planificarea viitoarei campanii militare din anul 1919.

 

Reţelele din Transilvania care aveau ramificaţii până la Budapesta au produs în câteva rânduri informaţii valoroase şi folosite de structurile de decizie militară din epocă, reducerea pierderilor fiind unul dintre avantaje.

 

 

Tot serviciul românesc de informaţii a fost cel care a oferit în măsura posibilităţilor sale un ajutor însemnat pentru diplomaţii ce pregăteau documentele şi atitudinea României ca stat învingător la Conferinţa de Pace de la Paris.

 

 

Invitatul nostru a oferit exemple concrete ale activităţii serviciului român de informaţii pe care le puteţi găsi procedând la audierea ediţiei curente.

 

 

Istorica, ediţia din 26 februarie 2018

 

 

Regia de montaj : Anca Tudorache şi Carmen Nicolau

 

Regia de emisie : Costin Iorgulescu şi Dana Burcea

 

 

Emisiunea „ Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :   www.romania-actualitati.ro  


Etichete războipacePuterile CentraleRusia SovieticăUcrainaBasarabiaMoruzovDelta Dunăriispionajcontra-spionajpropagandăCristian RakovskiinformaţiiMărăşeştiofiţeriSiguranţaTransilvaniaBudapestaUngaria

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live