Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Bună dimineaţa, România! Joi, 22 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Ioana Dogaru

6 Mai 2012
Vizualizari: 2058
Comentează add

In "super duminica alegerilor" in varianta europeana, Francois Hollande l-a invins pe Nicolas Sarkozy in scrutinul prezidential. Tot azi au avut azi loc alegeri si in Grecia, Germania, Italia, Serbia si Armenia.

Francois Hollande "e noul presedinte al Frantei"

ioana-dogaru

Foto: arhivă.

Potrivit sondajelor realizate la iesirea de la urne, socialistul Francois Hollande ar fi castigat alegerile prezidentiale din Franta, invangandu-l pe presedintele in exercitiu Nicolas Sarkozy.

Potrivit BBC, Nicolas Sarkozy i-a telefonat lui Francois Hollande si l-a felicitat pentru victorie.

Francois Hollande devine primul preşedinte de stânga din ultimii 17 ani, de la Francois Mitterrand încoace.

Campania electorală din Franţa, a doua putere economică din UE, a fost dominată de teme economice precum creşterea şomajului şi criza monedei euro.

Preşedintele Sarkozy, care a fost în funcţie din 2007, a promis să reducă deficitul bugetar al Franţei dar şi să revizuiască acordurile Schengen.

Francois Hollande, la rândul său, a promis să crească impozitele pentru corporaţiile mari şi pentru persoanele care câştigă mai mult de 1 milion de euro pe an.

Alegerile prezidenţiale vor fi urmate de alegeri parlamentare în luna iunie.

Program electoral François Hollande Program electoral Nicolas Sarkozy
Crearea a 150 de mii de locuri de muncă pentru tineri Scăderea cotizaţiilor patronale, compensată printr-o creştere a TVA şi reducerea poverii fiscale pe salariile mici
Desfiinţarea reglementării de neînlocuire a unui funcţionar public din doi care se pensionează Menţinerea reglementării de neînlocuire a unui funcţionar public din doi care se pensionează
Pensionarea la 60 de ani a celor care au început să lucreze înainte de 18 ani, finanţată printr-o creştere cu 0,1% a cotizaţiilor patronale şi salariale Plata pensiilor în ziua de 1 a fiecărei luni, nu în ziua de 8.
Renegociere a tratatului bugetar european Crearea unui Buy European Act (protecţionist)
Revenirea la echilibrul bugetar în 2017 Revenirea la echilibrul bugetar în 2016
Separarea activităţilor bancare de creditare de cele speculative Instaurarea unei "reguli de aur" bugetare
Taxarea tranzacţiilor financiare Taxarea tranzacţiilor financiare
Limitarea imigraţiei legale pe baza unor criterii "obiective" Reducerea la jumătate a numărului imigranţilor legali
Drept de vot pentru străinii necomunitari în alegerile municipale Revizuirea acordurilor Schengen în scopul întăririi controlului la frontiere

"Pierderi majore" pentru principalele partidele din Grecia

Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din Grecia, Partidul Noua Democratie (de centru-dreapta) a obtinut 22 la suta din voturi, in scadere cu mai bine de 11 procente fata de ultimul scrutin din 2009.

Celalalt partid major al scenei politice grecesti, Pasok (de centru-stanga) ar fi obtinut, potrivit rezultatelor partiale, 16 suta din voturi, un rezultat si mai dramatic daca e comparat cu cel din 2009, cand a obtinut aproape 44 la suta din sufragii.

"Syriza", o coalitie de partide de stanga care se opun masurilor de austeritate, ar fi obtinut o cota remarcabila de 15 la suta.

Potrivit Reuters, rezultatul acestor alegeri ar putea reaprinde criza datoriilor din Europa şi ar putea pune sub îndoială  viitorul Greciei în zona euro.

Grecia se poate menţine sub umbrela planului de austeritate al UE şi FMI sau poate urma o altă cale care o va scoate din zona euro.

Liderii tuturor partidelor participante la alegeri au subliniat importanţa acestui vot.

"Suntem cu toţii de acord că aceste alegeri sunt, probabil, cele mai importante şi astăzi, fiecare dintre noi este aici pentru a decide nu numai cine va guverna ţara, dar şi calea Greciei pentru următoarele decenii", a declarat primul-ministru tehnocrat Lucas Papademos.

Potrivit sondajelor de opinie alegătorii vor trimite în parlament un număr fără precedent de partide mici pentru a "pedepsi"  Noua Democraţie şi PASOK Socialist - cele două partide care au condus Grecia pentru decenii.

Acestea sunt forţele politice care au salvat ţara de la faliment dar au cauzat profunde dificultăţi populaţiei.

Creditorii internaţionali şi investitorii se tem de succesul partidelor mici deoarece acest succes ar putea duce la renegocierea condiţiilor de salvare ale Greciei.

Liderul PASOK, Evangelos Venizelos a declarat că votul este cel mai important de la sfârşitul dictaturii militare în 1974.

Partidele ce se pronunţă împotriva planului de salvare al UE şi FMI sunt divizate şi, chiar dacă Noua Democraţie şi PASOK adună suficiente voturi pentru a reinnoi o coaliţie, guvernul s-ar putea să nu reziste crizei publice.

În cazul în care nicio parte nu câştigă duminică, preşedintele va da celui mai mare grup politic, Noua Democraţie, trei zile pentru a forma un guvern.

Testul final constă în faptul că noul guvern trebuie să convingă parlamentul să aprobe un buget de 11 miliarde de euro din reduceri de cheltuieli suplimentare pentru 2013 şi 2014, pentru a menţine obţinerea ajutorului de salvare.

Această misiune se anunţă a fi dificilă într-un nou parlament ostil şi cu o economie care a redus deja deficitul bugetar de la 15,6 la sută din PIB în 2009 la 9.1 din PIB anul trecut, fiind estimată o scădere cu alte cinci procente în 2012.

Soarta cancelarului german ar putea fi decisă de alegerile dintr-un land

Alegeri în mod obişnuit minore, cum ar fi cele din landul Schleswig-Holstein, au devenit brusc importante.

Sondajele de opinie plasează Uniunea Creştin Democrată(CDU) şi Partidul Social Democrat (SPD)de centru-stânga, la acelaşi nivel, în timp ce Partidul Liber Democrat(FDP), partenerul de coaliţie al cancelarului în guvernul federal, se va lupta la nivel de land, pentru a trece pragul de 5 procente, necesar pentru a ocupa locuri în parlament.

Dar lucrurile s-ar putea îmbunătăţi pentru Angela Merkel.

Dacă CDU câştigă alegerile şi FDP reuşeşte să rămână în parlamentul landului, nu va cauza o schimbare majoră la Berlin.

Dar dacă FDP pierde locurile în parlamentul local, cancelarul poate simţi efectele la nivel federal.

CDU se confruntă, de asemenea,cu o potenţială înfrângere simbolică.

În momentul de faţă, partidul controlează opt state federale spre deosebire de cele şapte ale principalului său rival SPD.

Dar, dacă lucrurile merg prost în Schleswig-Holstein, CDU îşi va pierde avantajul în faţa social-democraţilor.

Cu un an şi jumătate până  la următoarele alegeri federale şi doar cu o săptămână înainte de  alegerile din cel mai populat stat din Germania, Renania de Nord-Westfalia, adversarii cancelarului vor face tot posibilul pentru a schimba balanţa de putere.

Serbia, şomaj record şi problema Kosovo

Sârbii votează duminică, la alegerile generale, pentru a decide cine poate scoate ţara din marasmul economic şi o poate apropia de Uniunea Europeană: fie tabăra pro-europeană a preşedintelui în exerciţiu, Boris Tadici, fie naţionaliştii populişti.

Peste 6,7 milioane de alegători sunt chemaţi să voteze în cadrul scrutinului prezidenţial, parlamentar, local şi regional în Voivodina.

Potrivit AFP, pentru prima oară de la dezmembrarea Iugoslaviei, mizele economice au dominat dezbaterile, problema zonei Kosovo fiind împinsă în plan secund.

Realitatea socială este dureroasă: şomajul a atins nivelul record de 24%, iar economia urmează să stagneze în 2012.

Cele două principale tabere, cea a lui Tadici şi a partidului său, Partidul Democratic (DS), şi cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a formaţiunii sale, Partidul Sârb al Progresului (SNS, opoziţie) au promis crearea de locuri de muncă şi sosirea providenţială a investiţiilor străine, angajându-se să lupte împotriva corupţiei şi a economiei subterane, apreciate la circa 30% din PIB.

Boris Tadici, 54 de ani - care a condus Serbia, izolată din punct de vedere politic şi economic în anii 1990, spre UE -, consideră că scrutinul este "crucial".

El îşi invită compatrioţii să decidă dacă vor 'să continue schimbările şi dezvoltarea', acordându-i un ultim mandat prezidenţial de cinci ani.

Serbia a obţinut în luna martie statutul de candidată la integrarea în UE, iar Tadici a asigurat că aderarea va avea loc "în cinci ani".

Tomislav Nikolici, 60 de ani, a promis să crească impozitele pe averile celor bogaţi, să redistribuie veniturile celor săraci şi să atragă investiţii, mai ales în sectoarele agricol şi industrial.

Dorind să-şi asigure victoria, Nikolici propune redresarea economiei prin construirea unui "canal care să lege Dunărea de Marea Egee", fără să explice cum va reuşi să pună în practică un asemenea proiect gigant de circa 600 km lungime şi care traversează, în afară de Serbia, alte două ţări.

Un analist politic consideră că cei doi candidaţi n-au făcut decât să prezinte 'liste cu dorinţe', ambii neputând să anunţe măsuri concrete pentru crearea de locuri de muncă şi atragerea investiţiilor străine.

Potrivit unor analişti, sârbii nu mai acordă o importanţă atât de mare unor probleme care li se păreau altădată cruciale, printre care independenţa regiunii Kosovo, proclamată în 2008, pe care Belgradul refuză să o recunoască.

Ultimele sondaje arată că formaţiunile lui Tadici şi Nikolici se află în fruntea intenţiilor de vot la alegerile parlamentare, cu circa 30% fiecare.

Cei doi se vor înfrunta în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale pe 20 mai, Tadici fiind dat câştigător.

Alegeri si in Italia si Armenia

In Italia au inceput tot astazi primele alegeri de la preluarea puterii de catre premierul Mario Monti. Scrutinul este vazut ca un barometru pentru starea de frustrare a populatiei fata de partidele care sustin masurile de reforma.

La vot sunt inscrisi aproape 10 milioane de alegatori care voteaza azi si maine pentru primarii si consilii locale. 

In Armenia sunt alegeri parlamentare. Partidul Republican al presedintelui Sarkisian este cotat cu mari sanse de castig, insa pentru a evita formarea unei coalitii are nevoie de majoritate in randul celor 131 de parlamentari.


Etichete GreciaSerbiaFranţaalegeriausteritateGermania

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live