Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: La minut (CONTINUARE) Vineri, 06 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

13 Septembrie 2019
Vizualizari: 2743
Comentează add

Strategiile militare ale marilor puteri prevăd între primele măsuri neutralizarea tehnicii spaţiale de care dispune inamicul.

Forţele spaţiale şi războiul în secolul XXI Forţele spaţiale şi războiul în secolul XXI - Conține video

radu-dobritoiu

United States Space Force / Photo: Google Earth (MGN)

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Operaţiunile spaţiale impun în secolul XXI noi dezvoltări pentru puterile care au aspiraţii globale. Chiar dacă vorbim despre misiuni defensive sau despre conflicte, tehnologiile generează noi tipuri de operaţii. Strategiile militare ale marilor puteri prevăd între primele măsuri neutralizarea tehnicii spaţiale de care dispune inamicul. Foarte important, spaţiul cosmic nu intră sub incidenţa tratatelor militare actuale. Rusia continuă să se implice activ în retehnologizarea aparatelor cosmice cu destinaţie militară, sateliţi care să ajute armata în obţinerea celor mai exacte informaţii şi date cartografice. Federaţia Rusă a înfiinţat acum 4 ani forţele aerospaţiale. În această săptămână Statele Unite au stabilit oficial Comandamentul Spaţial în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Baza Aeriană Peterson din Colorado Springs. În fruntea noii structuri militare a fost numit generalul de aviaţie John "Jay" Raymond. Misiunea Comandamentului Spaţial este de a descuraja agresiunile şi conflictele, de a apăra libertatea de acţiune a Statelor Unite şi a aliaţilor, de a oferi putere de luptă spaţială. China, la rândul ei, îşi susţine interesul pentru spaţiu nu doar prin sateliţi, ci şi prin robotul trimis cu succes pe faţa nevăzută a Lunii. Israelul şi India depun de asemenea eforturi pentru a dezvolta tehnologii capabile să acţioneze în cosmosul apropiat. Franţa a înfiinţat în această lună un comandament militar spaţial, Comisia Europeană va crea o nouă direcţie generală pentru industria apărării şi spaţiu pentru a sprijini finanţarea, dezvoltarea şi desfăşurarea de forţe armate. Invitatul ediţiei este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României la Shanghai. Vom avea corespondenţe din Washington şi Moscova, dar şi o intervenţie prin telefon cu colonelul în rezervă Florin Jipa. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Forţele spaţiale şi războiul în secolul XXI".

 EDIŢIA ÎNREGISTRATĂ AICI

Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz, bun venit la Radio România Actualităţi, la emisiunea "Euroatlantica"!

Alexandru Grumaz: Bună seara! Şi mulţumesc frumos de invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, preşedintele Lyndon Johnson declara: "Controlul spaţiului înseamnă controlul lumii"… Activitatea militară a Statelor Unite în spaţiul extraterestru datează de la începuturile erei spaţiale, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, mai precis după ce Uniunea Sovietică a lansat primul satelit artificial, "Sputnik", în anul 1957. Ultimii ani au dovedit că spaţiul este cu adevărat ultima frontieră. Cât de importante sunt forţele spaţiale şi cum acţionează acestea în cosmosul apropiat?

Alexandru Grumaz: Haideţi să o luăm de la un cuvânt pe care l-aţi pronunţat, Sputnik. Generalul Joseph Dunford, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, spunea acum câtva timp: SUA au ajuns din nou la un moment Sputnik, în care militarii trebuie să acţioneze pentru a menţine avantajul competitiv al naţiunii în spaţiu împotriva unor adversari precum Rusia şi China şi într-o măsură mai mică el a amintit Coreea de Nord şi Iranul. El a comparat de fapt relansarea Comandamentului Spaţial şi aici facem o paranteză, Comandamentul Spaţial American a existat între 1985 şi 2002, când a fost desfiinţat imediat după 11 septembrie. Acest comandament Spaţial a fost înfiinţat de Reagan în acea furibundă campanie Star Wars care a determinat Rusia o dată să vină la masa tratativelor şi în al doilea rând prăbuşirea sistemului din cauza...

Radu Dobriţoiu: Sistemului sovietic...

Alexandru Grumaz: Sistemului sovietic... Din cauza faptului că nu a...

Radu Dobriţoiu: Nu a făcut faţă competiţiei...

Alexandru Grumaz: Nu a făcut faţă competiţiei...

Radu Dobriţoiu: Sunt cele două competiţii, a înarmărilor şi cursa spaţială...

Alexandru Grumaz: Exact. Deci el a comparat acest moment, generalul Dunford, şi apelul preşedintelui Donald Trump la acţiune, l-a comparat cu apelul preşedintelui John Kennedy după ce Uniunea Sovietică a început cursa spaţială cu Sputnik-ul în 1957 /apuscasu/schelaru/ şi cu prima călătorie în spaţiu cu om la bord, în 1961. Aţi spus foarte bine, comandamentul este destinat descurajării unor potenţiali inamici şi aş vrea să vă aduc aminte că, aţi spus şi dumneavoastră, Rusia acţionează, la ora actuală, pentru dezvoltarea sistemelor de a acţiona împotriva sateliţilor americani. Vorbesc de sateliţii de joasă altitudine, cei care se ocupă practic de problemele militare şi de problemele de vreme, în acelaşi timp. Ştiţi foarte bine, ruşii lucrează la sistemul S 500 care poate ataca sateliţii din...

Radu Dobriţoiu: Ţinte din Cosmos...

Alexandru Grumaz: Ţinte din Cosmos, exact!

Radu Dobriţoiu: Cum aminteam în preambulul emisiunii "Euroatlantica", în această săptămână, în Colorado a fost stabilit oficial Comandamentul Spaţial al Statelor Unite, structură militară care îl are în frunte pe generalul de aviaţie John"Jay" Raymond. În cadrul ceremoniei, şeful Marelui Stat Major Interarme, generalul Joseph Dunford, a cumpărat momentul actual cu momentul Sputnik. Mai multe informaţii despre forţele spaţiale americane, avem în corespondenţa transmisă de la Washington pentru "Euroatlantica" de Doina Saiciuc.

*

Corespondenţa de la Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Când forţa spaţială va fi formată, va trebui să îşi dezvolte proprii profesionişti în intelligence. Până atunci este însă extrem de important sprijinul comunităţii intelligence - a spus generalul Shaw, joia trecută, la un Summit al informaţiilor şi securităţii naţionale. "Provocarea pe care o are acum în faţă Comandamentul Forţe Aeriene Spaţiale este cum să facă mişcarea către spaţiu ca domeniu de război" - a spus generalul Shaw, "ceea ce înseamnă" - a continuat el - "pregătirea pentru un conflict care s-ar putea extinde în spaţiu, dacă vor fi desfăşurate arme anti-satelit. Într-un un scenariu în care sateliţii de pe orbită ar deveni, în cursul unui conflict, ţinte, se ridică întrebarea: vor avea forţele Statelor Unite suficiente informaţii secrete pentru a preveni şi contracara atacurile? Un raport al Summitului "Viitorul spaţiului în 2060 şi implicaţiile pentru strategia Statelor Unite" având ca subtitlu un citat din preşedintele Lyndon Johnson: "Controlul spaţiului înseamnă controlul lumii" - menţionează câteva concluzii calificate drept concluzii cheie. Între ele, aceea că Statele Unite trebuie să recunoască că, în 2060, spaţiul va deveni un motor major al puterii naţionale, politice, economice şi militare pentru oricare dintre naţiunile care vor opera cel mai bine pentru a exploata acest potenţial. China execută o strategie civilă comercială şi militară pe termen lung, pentru a explora şi a dezvolta economic domeniul cislunar, cu scopul explicit de a înlocui Statele Unite din poziţia de lider spaţial. Marţi, la o ceremonie la Baza aeriană Peterson din Colorado Springs, şeful Marilor State Majore Interarme, generalul Joseph Dunford, a comparat momentul actual cu momentul Sputnik, moment în care Armata americană trebuie să acţioneze pentru a-şi menţine avantajul competitiv în spaţiu, împotriva unor adversari ca Rusia şi China, iar noul şef al Comandamentului spaţial, generalul John "Jay" Raymond a arătat că vrea să descurajeze un război în spaţiu, prin construirea unei forţe letale care să poată câştiga o luptă cosmică şi să menţină superioritatea spaţială a Statelor Unite.

*

Radu Dobriţoiu: Avem legătura prin telefon cu colonelul în rezervă Florin Jipa, fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale. Bună seara, domnule colonel!

Florin Jipa: Bună seara şi mulţumesc de invitaţie!

Radu Dobriţoiu: Vorbim, în această seară, la "Euroatlantica", împreună cu generalul Alexandru Grumaz, despre forţele spaţiale. Domnule colonel Florin Jipa, pentru susţinerea temei, vă rog să ne spuneţi cât de importanţi sunt sateliţii pentru desfăşurarea, în prezent, a operaţiilor militare?

Florin Jipa: Sateliţii au devenit cel mai important mijloc de deducere a acţiunilor de luptă şi aici nu mă refer doar la prognoza meteo sau la informaţiile pe care le obţin cu ajutorul sateliţilor, ci în primul rând, în desfăşurarea focului. În acest moment, dacă luăm numai Statele Unite ale Americii, fie că vorbim de Comandamentul lor Spaţial, aproape 80% dintre rachetele trimise împotriva inamicului sunt ghidate prin satelit. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă forţa adversă ar putea să lovească sateliţii sau ar putea să le introducă viruşi, în acel moment pur şi simplu, nu mai ai cum să loveşti inamicul. Iar acest lucru este doar începutul. Cred că acest domeniu se va dezvolta foarte mult pe viitor.

Radu Dobriţoiu: Care sunt ţările care au şase să dezvolte forţe spaţiale funcţionale?

Florin Jipa: Păi aţi vorbit deja de cele trei mari ţări, Statele Unite, Rusia şi China, care sunt cumva în eşalonul I, de exemplu China în 2007 a avut un test care a fost şi un succes la acel moment de distrugere a unui satelit şi de atunci ei au dezvoltat foarte mult acest program, dar există şi un eşalon doi, cu ţări atât din Europa, cât şi din altă parte a lumii, este vorba de Franţa şi aţi şi spus mai devreme că şi ei au dezvoltat un comandament spaţial, este vorba de Marea Britanie, este vorba de Israel şi chiar de India. India avut la începutul anului un test, iarăşi un test care a fost un succes, prin care de la sol au distrus un satelit.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Florin Jipa, vă mulţumesc pentru că aţi intrat în direct la emisiunea "Euroatlantica". Domnule general Alexandru Grumaz, "tratatul privind spaţiul cosmic din anul 1967 cheamă statele semnatare la utilizarea spaţiului extraterestru numai în scopuri paşnice şi interzice plasarea de arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă pe orbită sau pe alte corpuri cereşti sau staţionarea lor în spaţiul cosmic în orice alt fel". Este foarte greu, domnule general, să distingem sateliţii militari de cei civili sau...

Alexandru Grumaz: Haideţi că..., chiar voiam să vă spun lucrul ăsta, că vorbim de... şi ascultătorii dvs trebuie să înţeleagă, domnule, sunt trei nivele pe care sateliţii orbitează în jurul Pământului. Primul nivel este grupa de sateliţi de orbită joasă şi care ajung la o distanţă de 180..., între 180 şi 2.000 de km de Pământ. Şi aici sunt, cum vă spuneam, sateliţi militari şi sateliţi de vreme. Urmează cea de a doua grupă de sateliţi, pe orbită medie, care se folosesc pentru GPS, Global Position System, şi la realizarea de date şi voce. Aceştia orbitează de la 2.000 la 36.000 de km, cu o viteză aproximativă de 14.000 de km pe oră. Şi a treia grupă sunt sateliţii geostaţionari, situaţi deasupra Ecuatorului, la o distanţă de 35.000 de km. Aceştia se rotesc în acelaşi sens cu aceeaşi viteză cu Pământul şi sunt folosiţi pentru comunicaţii, supraveghere meteorologică şi militari.

Radu Dobriţoiu: Aşa-zişii geostaţionari.

Alexandru Grumaz: Exact, exact. Ei putând..., un satelit geostaţionar poate acoperi din suprafaţa Pământului între 34 şi 42%.

Radu Dobriţoiu: Extrem de important. Domnule general, denumirea forţelor spaţiale poate inspira imaginea unor flote de nave spaţiale sofisticate sau a focului cu lasere, fascicule, explozii de proporţii foarte mari. Deocamdată însă atenţia militarilor şi a cercetătorilor se îndreaptă de fapt către securitatea spaţială, în sensul ţinerii altor puteri departe de sateliţi, aşa cum doreşte de fapt şi America.

Alexandru Grumaz: America, înainte de a lua acest subiect şi a-l discuta şi a-l pune pe masă şi a crea US Space Command, deci noul comandament spaţial, a făcut un studiu la Centrul Naval de Analize, un studiu plătit de guvern prin care s-a văzut care ar fi eficienţa unui astfel de comandament şi a unui astfel..., nu numai unui astfel de..., unei structuri de forţe, pentru că deocamdată avem numai comandamentul.

Radu Dobriţoiu: S-a dorit, să spunem răspicat, la începutul anului înfiinţarea unei categorii noi de forţă, a şasea categorie de forţă, în Statele Majore ale Statelor Unite, dar în cele din urmă, iată, s-a realizat numai un comandament, al unsprezecelea comandament.

Alexandru Grumaz: Da, pentru că acest studiu a fost comandat de către Congres. Aprobarea pentru înfiinţarea unei noi categorii este dată de Congresul american; şi atunci şi pentru această înfiinţare a forţei spaţiale ca departament militar separat...

Radu Dobriţoiu: Mai trebuie un subsecretar de stat care...

Alexandru Grumaz: Nu discutăm chestiunile astea, dar din studiul ăsta al Centrului Naval de Analize s-a ajuns la concluzia că forţa spaţială ar avea între 16.000 şi 19.000 de militari, ceea ce este destul de puţin. Dacă ne aducem aminte cât au Marina Corps-ul, care este în..., nu este departament separat. Marine Corps are în subordinea Navy 186.000 de militari. Deci s-a pus problema că această forţă spaţială nu poate fi o nouă categorie /schelaru/, deocamdată, în condiţiile actuale, în condiţii lansării acestui proiect, şi s-a încercat prin acest studiu..., deci ca să se găsească o fază iniţială a lui, adică constituirea unui nucleu pentru crearea forţei...

Radu Dobriţoiu: Intermediară, până la o categorie de forţe.

Alexandru Grumaz: Exact. Şi s-a ajuns la concluzia că sunt necesari 400 de militari care să...

Radu Dobriţoiu: Structura aceasta de comandă, comandamentul.

Alexandru Grumaz: Exact, şi o sumă undeva la 4,5 miliarde pentru primul pas făcut pentru ...

Radu Dobriţoiu: ... pentru înfiinţarea comandamentul şi după aceea structurile subordonate.

Alexandru Grumaz: Aici s-au analizat şi responsabilităţile şi s-a recomandat, de exemplu, transferul activităţilor Oficiul Naţional de Recunoaştere. Ei, aici e o problemă, că aici trebuie o coordonare între biroul secretarului apărării şi biroul directorului de informaţii naţionale, pentru că discutăm de informaţii sensibile, nu discutăm de... De asemenea, studiul a recomandat ca, consolidarea programelor Agenţiei de apărare antirachetă să nu se facă în cadrul forţelor spaţiale, adică să rămână independente, cum sunt la ora actuală. Bun. Sunt foarte multe lucruri care au fost prezentate în acest studiu. Cert este că, deocamdată, Congresul a rămas în deliberare.

Radu Dobriţoiu: Asta în privinţa Statelor Unite, domnule general. Să ne îndreptăm privirea şi spre Moscova, pentru că este important ce se întâmplă acolo. Rusia priveşte spaţiul ca pe o zonă de acţiuni militare, considerând că realizarea superiorităţii în acest domeniu va constitui un factor decisiv pentru victoria în cazul unor viitoare conflicte, Moscova a făcut primii paşi în dezvoltarea forţelor spaţiale în 2015, Rusia a înfiinţat o categorie nouă de forţe armate alături de forţele terestre navale şi aeriene, au fost stabilite forţe aerospaţiale cu misiuni specifice. Prima dată această nouă categorie de forţe şi-a dovedit eficienţa în războiul din Siria. De la Moscova primim mai multe informaţii de la Alexandru Beleavschi, într-o corespondenţă pentru "Euroatlantica".

Reporter: Militarizarea spaţiului cosmic a început odată cu lansarea primei rachete balistice intercontinentale, programele spaţiale civile fiind de fapt derivate din cele militare şi având cele mai multe o dublă destinaţie. Alături de sateliţii militari, staţiile orbitale, exceptând posibil cea internaţională, navetele spaţiale, sateliţii de telecomunicaţii, meteo, de explorare şi fotografiere a suprafeţei terestre, de poziţionare globală şi mulţi alţii au dublă destinaţie şi fără ei războiul modern este de neconceput. Strategiile militare ale marilor puteri prevăd între primele măsuri neutralizarea grupărilor orbitale ale inamicului, pentru a izola conducerea politică şi cea militară şi a paraliza infrastructura militară şi civilă, activităţile industriale, spaţiul cibernetic şi cel informaţional. Spaţiul cosmic este şi unul din mediile de acţiuni ale noilor arme hipersonice dezvoltate în prezent intens cel puţin de Rusia şi Statele Unite. De asemenea, marile puteri nu ascund că dispun pe orbită şi de aparate antisatelit. Spaţiul cosmic nu face obiectul tratatelor de dezarmare, iar tehnologiile moderne permit desfăşurarea în cosmos de arme de atac, atâta antisatelit, cât şi spaţiul sol, inclusiv nucleare cu laser cu fascicule electromagnetice şi de alt tip. Aceasta poate schimba radical nu doar tactica şi strategia militară, ci şi natura însăşi a războiului. În anul 2015, în Rusia după mai multe reorganizări a fost înfiinţată o nouă categorie de arme, forţele aerospaţiale, din care fac parte aviaţia, forţele de apărare antiaeriană şi antirachetă şi forţele spaţiale. Forţele aerospaţiale s-au evidenţiat în mod special în campania din Siria, fiind considerate vârful de lance al proiecţiei forţe militare ruse. Săptămâna trecută, preşedintele Vladimir Putin a declarat că posibila desfăşurarea de arme în spaţiul va fi o ameninţare foarte serioasă la adresa omenirii. Imaginaţi-vă, a spus liderul de la Kremlin, că deasupra capului fiecăruia dintre noi, deci şi dintre ei, aluzie la americani, se va afla permanent pe o orbită geostaţionară o armă posibil chiar una nucleară. Durata de zbor până la ţintă, a subliniat Putin, va fi foarte mică, iar apărarea foarte dificilă. În acelaşi timp, în cadrul negocierilor de la Geneva, Rusia şi China susţinute de alte ţări, insistă pe semnarea unui acord internaţional care să interzică amplasarea de arme în spaţiul cosmic. Pe acest fond, viceministrul rus de externe, Sergei Ryabkov, negociatorul-şef la convorbirile cu Statele Unite privind tratatele de dezarmare nucleară, a avertizatat astăzi că există riscul declanşării unui război nuclear chiar şi fără ca părţile implicate să aibă intenţia de a-l declanşa.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, vorbim despre activitate militară în spaţiul extraterestru. Colegul meu, Saşa, amintea, de la Moscova, de faptul că Rusia, din 2015, are deja o categorie de forţe dedicată forţelor spaţiale. Se pare că SUA sunt un pic mai...

Alexandru Grumaz: Eu, sincer să fiu, aştept o doctrină de la Kremlin să vedem cum îşi propun să rezolve afacerile militare. Ultima doctrină făcută de Kremlin a fost în 2014. Se pare că în ultimii doi ani, guvernul rus a început să fie preocupat de actualizarea mai multor documente strategice legate de securitatea naţională. Şi Nicolae Patruşev a declarat că Rusia va actualiza strategia de securitate naţională anul viitor. Sunt foarte multe puncte care trebuie să fie prinse în această doctrină, de la reformele pe care le-au început ruşii în 2008, la ameninţările, la modul în care percep ameninţările la adresa Rusiei şi aşa mai departe. Lucrurile se schimbă foarte rapid şi în aceste condiţii ar trebui să ne uităm puţin şi la ce am învăţat în Siria, pentru că vorbim de războiul modern. În afară de faptul că americanii folosesc în Europa pentru prima dată în zona euroatlantică, au folosit în Indo-Pacific, acea 'multi domain task force'. Deci o forţă de 300 şi 500 de militari...

Radu Dobriţoiu: Combinată.

Alexandru Grumaz: Combinată, pentru că se lucrează la ora actuală aerian, terestru, marin, cyber şi spaţiu şi atunci trebuie să ai...

Radu Dobriţoiu: Inclusiv Flotele a V-a, a VI-a, dispun de propriii sateliţi.

Alexandru Grumaz: Şi atunci trebuie să ai operaţiuni pe mai multe domenii şi atunci trebuie să ai o forţă pregătită pentru aşa ceva. Nu poţi să ai la nivel de brigadă la ora actuală, dar o forţă de 300-500 de oameni este perfect valabilă. Spuneam de Siria. Este foarte important, pentru că un exemplu al modului în care se va desfăşura viitorul război, l-avem, forţele hibride folosite de Rusia în Siria, lansarea de lovituri cu scopul de a reduce potenţialul economic, desfăşurarea de acţiuni psihologice şi de dezinformare, creşterea mobilităţii şi manevrabilităţii, folosirea eficientă a tacticilor de luptă de gherilă urbană - şi avem, slavă Domnului! gherilă urbană în Siria - implicarea în acţiuni de mobilitate cu vehicule uşoare şi bineînţeles atacurile cibernetice. Deci va fi o împletire în aceasta. Din această cauza...

Radu Dobriţoiu: Care nu funcţionează fără aceste aparate, dispozitive...

Alexandru Grumaz: Să ştiţi că la noi, Saber Guardian a folosit o astfel de...

Radu Dobriţoiu: Să spunem, Saber Guardian a fost un exerciţiu de amploare, anul acesta, desfăşurat împreună cu SUA. Şi chiar înaintea acestui exerciţiu a fost un exerciţiu NATO, tot în România, pe aceste principii de informatică şi război în spaţiul virtual.

Alexandru Grumaz: Da, sistemul 'multi domain task force' a mai fost folosit şi în aplicaţiile care au avut loc, exerciţiile care au avut loc în Baltice. Deci s-au folosit în sud şi în nord s-au folosit astfel de...

Radu Dobriţoiu: În toate aceste exerciţii, dar şi în tot ceea ce înseamnă ghidarea rachetelor, culegerea de informaţii, intelligence, hărţi cât mai exacte, descoperiri de amplasări de poziţii, în toate aceste domenii cu siguranţă că spaţiul extraterestru şi prezenţa acolo, prin sateliţi sau prin drone de mare înălţime, ăsta este viitorul probabil şi esenţialul.

Alexandru Grumaz: Este clar că viitorul este şi vreau să vă spun că noi am avut ocazia ca în 1996 să fim prima ţară din estul Europei în care un oficial de rang înalt american a prezentat modul de folosire a sistemelor 'Fără pilot'.

Radu Dobriţoiu: Şi am fost, tot aşa un vârf de lance, să amintim, domnule general, în Irak, unde am avut un detaşament special cu aeronave 'Fără pilot'...

Alexandru Grumaz: Exact alea care le-am discutat în '96, a urmat după aia cumpărarea Shadow-urilor...

Radu Dobriţoiu: Cele trei bucăţi care au fost în Irak.

Alexandru Grumaz: Da, exact. Aia şi vă spun a fost subsecretarul de stat pentru achiziţii şi tehnologie, doctorul Kaminski, şi 20 de generali în sală care au ascultat prelegerea referitoare la noile sisteme de arme. În 1996.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Grumaz, cât de mult e propagandă şi cât adevăr în informaţiile despre tehnica spaţială rusească?

Alexandru Grumaz: Dacă ar fi fost toate adevărate, ruşii ar fi fost pe Marte sau pe Lună acum. Au avut multe /.../ şi singurul domeniu în care excelează este construcţia de rachete care transportă capsulele. Şi astea se fac cu sprijinul financiar al Statelor Unite, să fie foarte clar. Deci ele se fac cu sprijinul Statelor Unite.

Radu Dobriţoiu: Într-o nouă competiţie, dar de această dată nu doar cu Statele Unite, ci, iată, cu China, cu India, cu Israelul, care a ajuns pe Lună, cu Marea Britanie, cu Franţa, credeţi că ruşii vor face faţă din punct de vedere economic?

Alexandru Grumaz: Nu, din punct de vedere economic va fi foarte greu, pentru că mă uit numai la utima încercare de lansare a rachetei cu motor nuclear, rachetă care...

Radu Dobriţoiu: Accident, vreţi să spuneţi.

Alexandru Grumaz: Accident. Accidentul înseamnă că din punct de vedere tehnologic nu eşti pregătit pentru aşa ceva. Adică nu poţi să încerci să deţii o armă pentru care, tehnologic, nu eşti pregătit.

Radu Dobriţoiu: Pentru că vorbim de prezenţa în spaţiul extraterestru, care este foarte importantă, şi acolo trebuie să deţii cele mai noi şi funcţionale tehnologii.

"Euroatlantica", la final. Tema ediţiei: „Forţele spaţiale şi războiul în secolul XXI”.

Invitat în studio a fost generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost consul general al României la Shanghai. Prin telefon a fost în direct cu noi colonelul în rezervă Florin Jipa, fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica", şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaForte spatialeAlexandru GrumazFlorin JipaRadu DobritoiuNicu PopescuAlexandru BeleavskiDoina SaiciucForte Aerospatiale

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live