Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ARENA NAŢIONALĂ (Continuare) Duminică, 22 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

5 Februarie 2019
Vizualizari: 1074
Comentează add

Invitat: dl. dr. Sorin Aparaschivei, cercetător istoric

" File din istoria Serviciului Național de informații" " File din istoria Serviciului Național de informații" - Conține audio

george-popescu

Credit: http://intelligence.sri.ro 

 Nevoia de informaţii sensibile a fost o constantă a oricărui regim politic. Din cele mai vechi timpuri şi până azi.

 

O informaţie din surse sigure sau confirmată poate salva vieţi, preveni conflicte sau proteja un interes naţional.

 

Într-o formă proprie dezvoltării societăţilor româneşti, serviciul de informaţii a funcţionat în general organizat pe lângă cancelariile domneşti.

 

De la Mircea cel Bătrân până în timpurile moderne, au funcţionat reţele, agenţi şi s-au găsit întotdeauna bani pentru astfel de activităţi.

 

La 1782, domnitorul Nicolae Caragea introduce în circulaţie paşaportul. Un alt domnitor, Mihai Suţu însărcinează ispravnicii cu atribuţii informative ca viitori prefecţi.

 

Ion Vodă Caragea organizează o poliţie secretă pentru a combate grupurile înarmate de haiduci, considerate un pericol la adresa puterii şi stabilităţii domnitorului.

 

La 18 martie 1820, domnitorul Alexandru N. Suţu decide înfiinţarea unui serviciu de supraveghere stabil şi concret denumit „Casa Privegherii”.

 

Prin aplicarea Regulamentului Organic este înfiinţat serviciul de poliţie şi siguranţă De data aceasta un serviciu care aducea multe foloase ocupantului rus din Principate.

 

Toate aceste forme ale culegerii, analizei şi interpretării informaţiilor secrete au prefigurat apariţia odată cu administraţia Alexandru Ioan Cuza a unui serviciu consacrat cu alcătuire şi personal avizat asemănător în multe privinţe cu cel din lumea de azi.

 

Codul penal introdus în 1864 a oferit un cadru juridic de funcţionare pentru serviciul de informaţii al României, cel puţin pentru activitatea din interior.

 

Ca în orice organizare secretă, discreţia şi loialitatea sunt valori primare. Contează foarte mult experienţa şi vocaţia celor care lucrează într-un astfel de serviciu.

 

Aceste elemente valorice au făcut mereu diferenţa între militari şi civili.

 

Structurile militare ale Armatei române au ţinut să aibe mai tot timpul întâietatea în afaceri cu informaţii. Timpul a dovedit că armata este principala instituţie de apărare a ţării pe timp de război, iar poliţia şi Siguranţa, pe timp de pace.

 

Ambiţia, orgoliul şi privilegiile au alimentat constant animozităţile dintre serviciile de informaţii militare şi cele civile. Una din consecinţe a fost modificare, completarea şi amendamentele aduse legilor privind siguranţa naţională.

 

Vasile Lascăr, ministru de interne şi Ion Panaitescu, şeful Siguranţei Generale au fost cei doi oameni providenţiali pentru sistemul de informaţii al tânărului stat modern, România.

 

Cei doi au militat pentru înzestrarea aparatului cu oameni cultivaţi, pricepuţi în culegere de informaţii şi analiză, cu abilităţi în acţiuni pe teren, cu fonduri şi cu păstrarea secretului cât mai mult timp posibil.

 

Datorită mediului specific în care lucrează un serviciu de informaţii, acesta este supus permanent presiunilor. Din partea adversarilor, din partea decidenţilor ori din rele funcţionări, cel mai adesea dezertare în tabăra adversarului.

 

Omul politic – decident efemer – pretinde şi deseori obţine informaţii ce fiel îl prtejează personal, fie îi aduc un beneficiu în lupta politică. Astfel de cazuri au fost numeroase şi n-au lipsit din istoria niciunui serviciu de informaţii din lume. Trebuie să admitem că cea din urmă ilustrare nu are şi oficiu de titlu generalist.

 

În serviciile de informaţii româneşti până la un moment istoric, angajaţii făceau şi dovada unui patriotism sau o lioalitate mai presus de altele, pierderea vieţii fiind un sacrificiu asumat constant de către aceştia.

 

Ceea ce veţi întâlni în fişierul audio al emisiunii este o mică parte din provocările lansate de invitat şi autor totodată al volumului: „Sistemul Naţional de Informaţii – de la regulamentul Organic şi până după Războiul de Reîntregire Naţională*

* Editura Militară, Bucureşti, 2018, 447 p.

 

 

 

 

 

 

 

Contribuţii editoriale : dl. dr. Tiberiu Tănase, cercetător despre rădăcinile unui serviciu de informaţii de pe teritoriul României. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

Regia de montaj : Nicu Tănase şi Cătălina Popescu

 

Regia de emisie: Ileana Băjenaru şi Dana Burcea

 

 

 

 

AUDIO: „Istorica”, ediţia din 4 februarie 2019 (integral: 27’ 47’’)

 

 

 

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00. 


Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro  şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.  


Etichete sisteminformaţiiserviciusecretdomnitorRegulament organicAlexandru Ioan Cuzaom politicVasile LascărIon PanaitescuSiguranţa Generalăadversarinamicprotecţieloialitatediscreţiefonduri secrete

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live