Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: RADIOJURNAL Luni, 24 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Simina Botar

13 Februarie 2020
Vizualizari: 275
Comentează add

La "Subiectul zilei", invitatul RRA a fost profesorul doctor Alexandru Rafila, șeful Departamentului de microbiologie de la Institutul 'Matei Balș'.

Fiecare coronavirus „are particularitățile lui”

simina-botar

Alexandru Rafila. Foto: Radio România Oltenia

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, 13 februarie, rubrica "Subiectul zilei" - Cazurile letale în urma contractării noului coronavirus în China, denumit acum Kovid-19 a trecut de 1.000.

Numărul îmbolnăvirilor crește rapid în China; sunt cazuri și în alte 20 de țări ale lumii.

La Bruxelles se desfășoară acum o sesiune extraordinară a Consiliului Uniunii Europene pentru Sănătate.

România este reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru.

Riscurile răspândirii noului coronavirus, în "Subiectul zilei"; invitat este profesor doctor Alexandru Rafila, șeful Departamentului de microbiologie de la Institutul 'Matei Balș', președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României în Organizația Mondială a Sănătății.

Domnule profesor, cazul cetățeanului nostru, care a decis să facă cele două săptămâni de carantină la domiciliul său, în România, venind din Germania pentru asta, pentru că autoritățile germane nu i-au interzis în mod specific călătoria, este o risc pentru cei din jur.

Deci ține nu doar de autorități, ci și de informarea și responsabilitatea fiecăruia să împiedicăm răspândirea acestui coronavirus.

Cum aţi defini dumneavoastră regulile elementare de prevenție a contaminării proprii și de protejare a celorlalți?
Alexandru Rafila: Eu vreau să vă spun că, pentru noi, a fost surprinzător... au fost două lucruri care au fost surprinzătoare. Unu, că autoritățile germane ne-au notificat foarte târziu, adică ieri, referitor la deplasarea acestei persoane care, anterior, îngrijise pacienți infectaţi cu coronavirus, iar cel de-al doilea fapt surprinzător a fost, se pare, că el totuși a primit concediu ca să stea izolat la domiciliu timp de 14 zile și a considerat că e mult mai bine să meargă în concediu la schi în România.

Or, cu atât mai mult cu cât este vorba despre cineva care lucrează în domeniul sănătății, este asistent medical, lucrurile astea trebuie să fie foarte, foarte clare pentru el, că trebuie să stea la domiciliu cele 14 zile. Norocul cel mare pentru toată lumea a fost legat de faptul că nu era infectat cu coronavirus, ci avea o infecție banală cu rinovirus, care  produce o răceală sezonieră. Dar, pe de altă parte, să știți că există o legislație foarte clară în acest domeniu, inclusiv în România, care sancționează, inclusiv cu... sunt sancţiuni de natură penală, răspândirea bolilor transmisibile, inclusiv din culpă. Or, lucrurile trebuie să fie foarte clare pentru toată lumea.

Realizator: Este un atentat la sănătatea celorlalți. 
Alexandru Rafila: Evident. Gândiţi-vă că el s-a întâlnit cu foarte multe persoane în cele șase, șapte zile cât a fost în vacanță și, dacă era infectat cu acest virus, probabil că am fi avut multe alte cazuri care erau și greu de identificat și greu de izolat. Adică trebuie să fim toţi responsabili. Dacă discuția este foarte clară și recomandarea e foarte clară: trebuie să stai la domiciliu 14 zile, stai la domiciliu 14 zile. Nu te duci să schiezi sau să te duci la discotecă. E puţin ciudat, sa să nu spun iresponsabil.

Realizator: Dar stând la domiciliu, dacă sunt și membrii familiei, nu este un risc pentru aceștia?
Alexandru Rafila: Este un oarecare risc, dar contactul la domiciliu, există o consiliere şi sfaturi ca acest contact să fie limitat, să poarte mască, să poarte un echipament minimal de protecție, să /.../ niște măsuri igienice și, prin absurd, dacă, să spunem, persoana respectivă este infectată şi ar putea să transmită boala unuia dintre membrii de familie, atunci știm exact că este doar un singur membru de familie cel care este afectat, nu ne referim la persoane care sunt, practic, în necunoștință de cauză. Noi practic nu facem altceva decât să screenăm, adică să încercăm să identificăm pe cei care vin din China, din zona afectată, și era foarte puțin probabil ca cineva să vină din Germania și să aibă contact cu unul dintre cei șase pacienţi din Germania. Ei bine, el i-a îngrijit și cu siguranță a fost instruit cum să îngrijească aceşti pacienți, care sunt riscurile și care sunt procedurile. Or, practic el nu cred că şi-a respectat procedurile de la locul de muncă atunci când a luat decizia să vină în România.

Realizator: Dle profesor, şi mai am o întrebare care știu că are un răspuns dificil, dar o să vă rog să-l comprimați pentru că avem nevoie de el: cum se face că acest virus care nu era specific îmbolnăvirilor umane, acum ne afectează și pe noi și de ce durează atât de mult să facă un vaccin? În filme se întâmplă mai rapid.
Alexandru Rafila: În primul rând, e un virus care produce îmbolnăvirea la animale. Sunt sute de astfel de coronavirusuri care produc îmbolnăviri la animale. Acesta este cel de-al şaptelea virus corona, care s-a adaptat pentru trecerea la om, de la animal. Deci nu e primul care a suferit această mutație şi acest lucru se datorează contactului direct cu diverse specii de animale vii, în consumul de alimente neprelucrate termic și așa mai departe. Şi atunci virusul se adaptează, printr-o mutaţie, transmiterii la om şi ulterior, transmiterii interumane. În ceea ce privește a doua parte a întrebării dumneavoastră, legată de vaccin, niciun vaccin nu se poate obține peste noapte, sunt foarte multe lucruri care trebuie realizate atunci când faci un vaccin. În primul rând, se determină un răspuns imun, care să fie protector și să fie durabil și, pe de altă parte, trebuie să nu producă reacții adverse, ori aceste două elemente care trebuie luate în considerare, atunci când se produce un vaccin fac ca un ciclu de producție sau de cercetare să dureze câţiva ani. Acum, pe repede înainte, se pare că sub un an jumătate nu avem şansa obţinerii unui vaccin.

Realizator: Dar nu putem să obținem un vaccin pentru genul generic de coronavirus?
Alexandru Rafila: Nu, pentru că fiecare coronavirus are particularitățile lui. Așa cum pentru gripă, avem vaccin pentru fiecare dintre tulpinile de viruși gripali, şi aici datorită diferențelor în structură, diferențele antigenice, spunem noi, fiecare vaccin trebuie să aibă o particularizare specifică.

Realizator: Înțeleg. Deci concluzia este că trebuie să avem grijă, să pregătim termic mâncarea pe care o folosim?
Alexandru Rafila: Da, bine, nu se ia neapărat prin mâncare, dar oamenii care vin în contact cu secreții de la acele animale sau stau foarte apropiați de acele animale, nu respectă niște reguli igienice, vehiculează virusurile cu care ele sunt contaminate în mod obișnuit - vă daţi seama că pot să fie afectaţi.

Realizator: Şi ne protejăm pentru că mai durează până la un vaccin.
Alexandru Rafila: Exact!


Etichete Subiectul zileiRiscuricoronavirus

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live