Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI (politice, economice, sociale, culturale * Meteo * Sport) Miercuri, 06 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

28 Iulie 2020
Vizualizari: 1077
Comentează add

Consecințele dezinfomării, mai ales în mediul digital, au fost analizate de experți la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Fețele nebănuite ale pandemiei: trăim prima criză a epocii digitale Fețele nebănuite ale pandemiei: trăim prima criză a epocii digitale - Conține video

luminita-voinea

Criza care pune în pericol sănătatea planetei a creat o stare de psihoză, dominată de nesiguranță și anxietate, iar pe această stare de spirit au apărut tot felul de teorii ale conspirației, dezinformări și deformări ale realității.

Zilele acestea, cu toții trebuie să facem față unei duble provocări: pandemia de COVID19 - cu o escaladare aproape necontrolată - și infodemia din mediul online, care se traduce prin  multitudinea de informații, parte din ele adevărate, multe false, dublată de dezinformare și de o adevărată inflație a teoriilor conspirației.

Totul într-un spațiu în care am fost forțați de pandemia de COVID-19 să ne mutăm aproape întreaga viață socială: mediul online!

Dacă pentru pandemia de COVID-19 salvarea poate veni de la un vaccin la care se lucrează asiduu, în ceea ce privește avalanșa de știri false și dezinformarea, efectele sunt îngrijorătoare pe termen lung.

Potrivit profesorului universitar Alina Bârgăoanu, ne confruntăm cu prima criză globalizată și prima criză a epocii digitale.

“Cred că era perfect previzibil ca într-o stare de criză generalizată, mai ales de o criză medicală, care are legătură cu o amenințare la adresa sănătății omului, la adresa unei nevoi primare, să apară o stare de spirit care să predispună la dezinformare, la receptarea unor teorii care ni se par anormale. Aș vrea să adaug  că era oarecum previzibil ca acest lucru să se întâmple, deoarece avem de-a face cu prima criză globalizată și prima criză a epocii digitale. Deci, am intrat în criză, cel puțin în România, cu un optimism foarte puțin temperat în legătură cu importanța rețelelor sociale, fără a conștientiza faptul că pe aceste rețele sociale circulă în sens invers și foarte multă dezinformare, foarte multă ură, discurs polarizator și așa mai departe. Deci, cel puțin pentru experți,  cred că nu ar fi trebuit să fie un element de surpriză”, a spus la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină,  Alina Bârgăoanu, decanul Facultatii de Comunicare si Relații Publice din cadrul SNSPA, membră în grupul la nivel înalt constituit de UE pentru dezvoltarea unei strategii în vederea combaterii fenomenului fake-news și a dezinformării în mediul online.

Infodemia este doar o altă fațetă a zonei de dezinformare, propagandă și  fake news, iar în momentul de față, din cauza suprasaturației informaționale, suntem luați cu asalt de informații.

Traim o perioadă vădit emoțională, lăsăm garda jos și suntem tentați să distribuim informații care nu fac bine adevărului, este de părere Radu Magdin, analist, consultant și trainer român și internațional,  care spune că că s-au făcut greșeli de comunicare, inclusiv din partea autorităților. 

„Cred că se mai putea face ceva: să încerci printr-o comunicare eficientă din partea autorităților,  să lași cât mai puține pliuri prin care ar putea intra fake news-ul în viața noastră. Ori, din păcate, comunicarea  făcută în toiul nopții, la ora 23.00 ( în noaptea dinaintea declarării stării de urgență n.r.) nu a facut bine clarității necesare pentru a merge înainte”.

Comunicarea în perioadă de criză

În perioadele dificile, de criză, comunicarea devine esențială și ajunge să facă parte din guvernare, devenind o știință a guvernării.

„Această criză ne-a învățat pe toți un lucru: comunicare face parte din guvernare, din actul de decizie.  Ea nu vine după ce o decizie a fost luată, comunicarea face parte din științele guvernării, este parte din guvernare. Criza ne arată acest lucru: comunicarea devine știință a guvernării”, subliniază prof. Alina Bârgăoanu.

Iar prețul unor greșeli de comunicare ne va costa foarte mult, avertizează Radu  Magdin.

„Există multă bunvoință în România, dar nu mai este suficientă pentru provocările prin care trece, fie că este economică sau sanitară. Pentru prima dată vom realiza cât ne va costa prețul de a nu face nimic”. 

O altă eroare de comunicare a fost aceea că populația nu a fost pregătită pentru “un maraton pe termen lung” în ceea ce privește consecințele pandemiei și măsurile de protecție.

„Ni s-a spus că după Paște, curba se va aplatiza. A fost o eroare, ideea e că nu am fost pregătiți și cei care au fost în funcții de conducere nu s-au gândit să pregătească populația pentru un adevărat maraton. De aici și senzația de nedumerire după Paște: de ce să nu mă duc la mare? Un mesaj pe care ar trebui să încerce să-l prezinte autoritățile e faptul că trebuie să ne pregatim pentru un maraton, nu pentru un sprint”, opinează Alina Bârgăoanu.

Potrivit lui Radu Magdin, este important ca mesejele autorităților să fie pozivite, empatice, să transmită încredere, pentru că, dacă nu există claritate, vina este a comunicatorului, nu a cetățeanului.

„Cele trei idei cheie pe care le-am putea folosi în această  perioadă a crizei ar fi : protejează-te pe tine, apără-i pe cei dragi, hai sa trecem cu bine mai departe”.

În plus, trebuie lăsați specialiștii să revină în prim plan, iar dacă cineva este uzat sau nu mai prezintă încredere, ar trebui schimbat.

Mediul on-line și amplificarea fenomenului  dezinformării

Explozia platformelor digitale și a comunicării de multe ori haotice în spațiul virtual aduce după sine o amplificare a fenomenului dezinformării.

Pe platformele sociale, mesajele și articolele pe care le primim în newsfeed ne vin în funcție de obiceiul anterior de consum, de informațiile pe care le accesăm și atunci  realitatea la care ne uităm noi este total diferită. 

„Sursa haosului informațional o reprezinta mediul digital, explozia platformelor digitale. Platformele digitale au dinamitat spațiul public. Felul în care arata newsfeed-ul depinde de mesajele pe care le postez. Realitatea la care ne uităm noi este total diferită, în funcție de obiceiurile de consum anterioare. Caracterul mozaicat , fărâmițarea spațiului public reprezintă o problemă structurală,  creată de explozia platformelor digitale”, susține  Alina Bârgăoanu, decanul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice din cadrul SNSPA,.

Iar agresivitatea din mediul virtual devine greu de stăpânit, mai ales în contextul războiului informațional ale cărui arme ne sunt străine, dar și al apropiatei campanii electorale pentru alegerile locale

„Este o agresivitate crescândă  în mediul virtual. Eu cred că va fi greu de gestionat, mai ales în țările care se află în perioada electorală. Suntem de facto în razboi informațional, cred că vom vedea înflorind aceste teorii ale conspirației.  Vom vedea o combinație de echipe politice, care vor încerca să prezinte partidele lor cât mai bine și, pe de altă parte, vom avea o populație din ce în  ce mai obosită de aceasta scufundare în mediul virtual”, este de părere Radu Magdin, analist, consultant și trainer român și internațional.

Combaterea dezinformării

Potrivit Alinei Bârgăoanu, combaterea dezinformării este o problemă serioasă a statului român, iar subiectul este unul foarte sensibil, care se intersectează cu securitatea națională.

„Dezinformarea trebuie să fie combătută de către experți. Reprezintă o problemă foarte serioasă a statului român, pentru combaterea dezinformării este nevoie de o alianță la nivel social,  o alianță interdisciplinară și una interinstituțională. Combaterea dezinformării este un domeniu sensbil, care se intersectează cu securitatea națională”.

Alina Bârgăoanu a prezentat, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, câțiva pași simpli pentru a evita dezinformarea, care sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi.

-     putem face o minimă verificare a sursei (putem verifica daca link-ul este funcțional și există);
-     putem verifica indici de natură temporală (de când este știrea);
-     să  avem grijă la titlurile incendiare, care mizeaază pe reacția  emoțională și dacă reflectă conținutul;
-     trebuie să ne ținem departe de interpretările excentrice, sălbatice, radicalizate ale realității (idei care aproape sufocă spațiul public românesc).

Cheia unei informări corecte în această perioadă dificilă pe care o traversăm cu toți este echilibrul  în reacții, în ceea ce citim.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția 27/28 iulie 2020
 


Etichete dezinformarefake-newscomunicarecoronaviruscrizăpandemie

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live