Fermele de melci din Bistriţa-Năsăud au dat faliment
Amenajate din fonduri europene, fermele sperau să obţină un profit anual de aproximativ 12.000 de euro.
Articol de Cristiana Sabău, Bistriţa-Năsăud, 29 Septembrie 2009, 08:17
În cele 14 ferme de melci din Bistriţa-Năsăud, amenajate în urmă cu trei ani cu bani europeni, s-au investit 200.000 de euro din fonduri Sapard.
Melcii au fost preferaţi de fermieri, deşi prea puţini se pricepeau să aibă grijă de ei.
Cei mai mulţi au mizat pe câştiguri rapide cu efort puţin.
De exemplu, de pe un hectar de teren, cărţile de specialitate dădeau drept sigură o recoltă de o tonă şi jumătate de melci şi un profit anual de aproximativ 12.000 de euro.
Numai că de la teorie la practică a fost cale lungă.
Dacă au supravieţuit condiţiilor climatice din nordul Transilvaniei, melcii nu şi-au găsit cumpărători. Şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Sorin Roşu Mareş, spune că în afacerea melcilor nu a fost cunoscută tehnologia.
"Producătorii nu au ştiut de cerinţele care le-au avut melcii faţă de condiţiile de mediu iar contractele care au fost încheiate cu cei care colectau melci.
"Numai că toamna melcul intră în pământ pentru hibernare. Daca e o iarna timpurie si vine mai repede, melcul nu rezistă fara sa fie intrat la o adâncime suficientă în pământ", mai spune Sorin Mareş.
După ce au dat greş cu fermele de melci, fermierii bistriţeni cer acum bani pentru ciupercării, sere pentru cultivarea căpşunilor sau înfiinţarea unor arbuşti fructiferi de Cătină Albă.
În unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii cu utilaje scumpe, prea puţini ar vrea să mai investească mai ales că nici aici vânzările nu merg aşa cum şi-ar dori fermierii cu state vechi în domeniu.
