Act adiţional la Regulamentul concursului Odihnă şi relaxare la Geoagiu BăiPalmaresul celei de-a 19-a ediţii a Festivalului "Cerbul de Aur" (FOTO)Radio Romania Big Band at Golden Stag International Festival 2019Big Band-ul Radio România la Cerbul de Aur 2019Vreţi să fiţi colegi cu noi, aici, la Radio România Actualităţi?Candidaţii la funcţia de preşedinte se prezintă la RRAAct adițional al concursului "Sport şi destindere în Stațiunea Șuior"Road Toll for Bulgaria can now be paid online Taxa de Drum/Vinieta pentru Bulgaria se achită și electronicREGULAMENTUL CONCURSULUI „Fă-ți timp să te distrezi”REGULAMENTUL CONCURSULUI „Radio România Actualităţi vă invită la lectură”REGULAMENTUL CONCURSULUI „Odihnă şi relaxare la Geoagiu Băi”
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Amenajate din fonduri europene, fermele sperau să obţină un profit anual de aproximativ 12.000 de euro.
În cele 14 ferme de melci din Bistriţa-Năsăud, amenajate în urmă cu trei ani cu bani europeni, s-au investit 200.000 de euro din fonduri Sapard.
Melcii au fost preferaţi de fermieri, deşi prea puţini se pricepeau să aibă grijă de ei.
Cei mai mulţi au mizat pe câştiguri rapide cu efort puţin.
De exemplu, de pe un hectar de teren, cărţile de specialitate dădeau drept sigură o recoltă de o tonă şi jumătate de melci şi un profit anual de aproximativ 12.000 de euro.
Numai că de la teorie la practică a fost cale lungă.
Dacă au supravieţuit condiţiilor climatice din nordul Transilvaniei, melcii nu şi-au găsit cumpărători. Şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Sorin Roşu Mareş, spune că în afacerea melcilor nu a fost cunoscută tehnologia.
"Producătorii nu au ştiut de cerinţele care le-au avut melcii faţă de condiţiile de mediu iar contractele care au fost încheiate cu cei care colectau melci.
"Numai că toamna melcul intră în pământ pentru hibernare. Daca e o iarna timpurie si vine mai repede, melcul nu rezistă fara sa fie intrat la o adâncime suficientă în pământ", mai spune Sorin Mareş.
După ce au dat greş cu fermele de melci, fermierii bistriţeni cer acum bani pentru ciupercării, sere pentru cultivarea căpşunilor sau înfiinţarea unor arbuşti fructiferi de Cătină Albă.
În unităţi de procesare a laptelui şi a cărnii cu utilaje scumpe, prea puţini ar vrea să mai investească mai ales că nici aici vânzările nu merg aşa cum şi-ar dori fermierii cu state vechi în domeniu.
Podcast
Ascultă Live