Federica Mogherini, vizită în Bosnia-Herțegovina

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, va vizita Bosnia-Herţegovina, un semnal că această ţară se pregăteşte să facă un pas înainte pe calea integrării europene.

Vizita doamnei Mogherini la Sarajevo este o consecinţă a iniţiativei Uniunii Europene de a da un nou impuls pentru integrarea Bosniei şi Herţegoviei.

Acest aspect este subliniat în concluziile Consiliului afaceri externe din decembrie 2014.

Atunci, preşedinţia Bosniei şi Herţegovinei a fost de acord cu un angajament irevocabil de a efectua reforme în cadrul aderării la Uniune.

Documentul a fost semnat de către toţi cei 14 lideri ai partidelor politice reprezentate în Parlament.

Audio: Agenda Europeană. (Euranet Plus)

Odată ce acest angajament va fi aprobat de Parlamentul Bosniei şi Herţegovinei, Consiliul va decide cu privire la intrarea în vigoare a acordului de stabilizare şi asociere.

De altfel, şefa diplomaţiei europene este invitată să participe acum la adoptarea de către Parlament a acetuia angajament.

Într-un comentariu făcut înainte de vizită, Federica Mogherini a spus că oameni din Bosnia şi Herţegovina merită să se apropie de Uniunea Europeană şi să obţină beneficiile acestui propces.

Preşedinţia ţării este asigurată de trei membri

Situaţia este complicată în această federaţie rezultată în conformitate cu prevederile Acordului de Pace de la Dayton.

Acesta a fost încheiat după conflictul etnic dintre anii 1992-1995, soldat cu peste 100.000 de morţi. Răzoiul a fost dus între sârbii ortodocşi, croaţii catolici şi bosniacii musulmani.

Înţelegerea a fost împărţirea în două, federaţia Bosniaco-Croată şi partea sârbă, Republika Srpska.

Preşedinţia ţării este asigurată de trei membri: un bosniac, un croat şi un sârb.

Timpul a dovedit că această alcătuire complexă duce la stagnarea politică şi vulnerabilitate în faţa corupţiei. Nemulţumirile populaţiei au răbufnit în februarie anul trecut.

O revoltă declanşată în fostul oraş industrial Tuzla s-a răspândit în oraşele mari Sarajevo, Zenica şi Mostar, unde oamenii au dat foc la instituţiile guvernamentale.

Sute de persoane au fost rănite în ciocnirile cu poliţia. Manifestanii se plângeau de şomaj, corupţie şi lipsa unei politici naţionale coerente.

Potrivit datelor oficiale, pesten 40 % din populaţia Bosniei-Herţegovina este în şomaj, dar Banca Centrală estimează că proporţia persoanelor fără un loc de muncă este de 27,5 % deoarece mulţi oameni lucrează la negru.