Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: SERVICIUL DE NOAPTE Sâmbătă, 23 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Sorin Solomon

23 Aprilie 2012
Vizualizari: 1555
Comentează add

Extragerea rezervelor de gaze de şist din România pentru asigurarea independenţei energetice va fi făcută în ciuda unor proteste împotriva potenţialelor riscuri privind metoda de exploatare, scrie The New York Times.

Exploatarea gazelor de şist "divizează România"

sorin-solomon

Proteste faţă de exploatarea gazelor de şist în România. Foto: Reuters.

România urmează să înceapă explorarea rezervelor sale de gaz de şist în cadrul unui demers destinat să asigure independenţa energetică, în pofida unor proteste locale împotriva potenţialelor riscuri şi a îngrijorărilor de la nivel european privind tehnologia utilizată pentru exploatarea unor surse neconvenţionale de gaze, se arată într-o relatare specială publicată de cotidianul american The New York Times.

"Cred că cetăţenii din România ar dori să ştie dacă aceste resurse există în ţara lor. Este de importanţă strategică pentru România să dezvolte securitatea energetică", a declarat într-un interviu Thomas Holst, country manager al Chevron.

Mai multe companii petroliere şi-au exprimat interesul în explorarea a ceea ce se crede a fi un potenţial semnificativ al ţării.

Conform unei evaluări a ''US Energy Information Administration'', România, Bulgaria şi Ungaria ar putea deţine împreună aproximativ 538 de miliarde de metri cubi, de rezerve de gaze de şist recuperabile din punct de vedere tehnic.

Compania de energie Chevron din SUA a obţinut din 2010 concesiuni în România, acoperind o suprafaţă combinată de 870.000 hectare, sau 2,2 milioane de acri, în câmpiile din est şi regiunea de coastă a Mării Negre a ţării.

După prospectarea de suprafaţă, compania intenţionează să demareze o campanie de foraj de explorare în acest an.

"Chevron crede că România are potenţial pentru un proiect de succes. Ne aflăm în primele zile de activitate. Nu au fost forate puţuri. De aceea este esenţial să se efectueze o explorare standard de gaze naturale", a precizat Thomas Holst.

Planurile Chevron au declanşat proteste din partea unor organizaţii de mediu şi politicieni locali, relevă ziarul american.

Proteste ecologice la Bârlad

La Bârlad, un oraş sărac din punct de vedere economic, 2.000 de localnici s-au reunit în luna martie în cadrul unei rare demonstraţii împotriva activităţilor planificate în zonă, precizează New York Times.

Economia regiunii, afectata de pierderea industriei grele de la căderea comunismului în 1989, ar putea beneficia de pe urma investiţiilor mari pe care le-ar aduce dezvoltarea gazelor de şist.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale din România, de exemplu, forajul de explorare în regiunea Dobrogea, pe coasta Mării Negre, ar putea aduce investiţii de peste 80 de milioane pe o perioadă de patru ani.

Cu toate acestea, protestatarii de la Bârlad au declarat ca sunt îngrijoraţi cu privire la potenţialul efect asupra mediului local.

În ţara vecină, Bulgaria, parlamentul, sub presiunea unor protestatari, a impus o interdicţie în ianuarie privind fracturarea hidraulică, tehnologia utilizată pentru a extrage gaze naturale din şisturi. Interdicţia a provocat anularea autorizaţiei de explorare în Bulgaria pentru Chevron.

Ecologiştii din România speră ca Bucureştiul să urmeze exemplul bulgar.

"Nu vrem ca explorarea gazelor de şist să continue, din cauza metodei folosite, care este singura disponibilă în acest moment", a declarat pentru New York Times Miruna Ralea, directorul executiv al asociaţiei de mediu Alma-Ro din Bucureşti.

"Fracturarea hidraulică este puternic poluantă şi, în opinia noastră, riscurile sunt cu mult mai mari decât beneficiile", a adăugat Ralea, menţionând pericolul de poluare a terenului arabil, scurgerile chimice şi folosirea imensă şi poluarea resurselor de apă.

Activiştii români nu luptă împotriva Chevron, ci împotriva guvernului, a declarat Miruna Ralea, deplângând "o lipsă de transparenţă şi de informare" cu privire la programele de explorare planificate. Contractele dintre Chevron şi autorităţi au fost clasificate ca secret, a spus ea.

Alexandru Pătruţi, şeful ANRM, nu a fost disponibil pentru a răspunde la întrebări referitoare la operaţiunile privind gazul din şisturi, în pofida apelurilor repetate, subliniază New York Times.

Într-un interviu pentru media locale, la începutul acestei luni, el a declarat însă că gazele neconvenţionale sunt o resursă pe care niciun stat sau companie nu-şi pot permite să o neglijeze.

Rezervele de gaze şi petrol "vor seca"

Potrivit lui Pierre Thomas, profesor la ''École Normale Supérieure'' din Lyon, fracturarea hidraulică este "relativ sigură", dar numai dacă forajul este precedat de studii costisitoare, iar operaţiunea este monitorizată cu atenţie.

În orice caz, "mai devreme sau mai târziu, rezervele de petrol, gaze şi cărbune vor seca. Cursa pentru gazele de şist împinge acest moment inevitabil departe, dar nu ajută la evitarea lui", a precizat Pierre Thomas, citat de New York Times. 

Exploatarea gazelor de şist amână pur si simplu schimbarea strategică către energia regenerabilă, a adăugat Pierre Thomas.

Un raport comandat de Parlamentul European în 2011, cu privire la efectele gazelor de şist şi producţiei de petrol de şist asupra mediului şi sănătăţii umane, a estimat riscurile pentru mediu şi cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră şi a a evaluat cadrul european de reglementare.

"Ori de câte ori explorarea şi producţia de combustibili fosili neconvenţionali au fost făcute la o scară relevantă, au avut un efect asupra mediului. Având în vedere că implică în general prelucrarea unor cantităţi considerabil mai mari de material, precum şi un consum mai mare de energie şi apă, impactul global va fi mai mare decât pentru sondele convenţionale de petrol şi gaze", a declarat Uwe Albrecht, şeful companiei de energie şi consultanţă de mediu Ludwig-Bölkow-Systemtechnik din Germania, unul dintre autorii a raportului.

UE nu are o poziţie unitară privind fracturarea hidraulică, notează ziarul american.

Ţinând la independenţa energetică faţă de Rusia, Polonia, de exemplu, s-a opus cererilor privind o legislaţie europeană restrictivă asupra gazelor de şist.

"Înţelegem preocupările legate de explorările de gaze din formaţiuni bituminoase din România", a declarat Thomas Holst de la Chevron.

România, producător de petrol şi gaze din sec XIX


Totuşi, a spus el, niciun caz de contaminare a apelor subterane nu a fost legat de producţia de gaze de şist de când s-a folosit pentru prima dată fracturarea hidraulică în SUA, la o scara industrială, în 1970.

România a fost un producător de petrol şi gaze naturale încă din secolul al XIX-lea, aminteşte New York Times.

Una dintre primele rafinării din lume şi-a început activitatea în 1856, în apropierea oraşului Ploieşti, la nord de capitală.

Dar, astăzi, la fel ca vecinii săi, ţara depinde foarte mult de gazul rusesc importat.

Într-un discurs recent, preşedintele Traian Băsescu le-a răspuns criticilor gazului de şist.

Citând SUA şi Polonia care are cele mai mari rezerve estimate în Europa, drept exemple, el a îndemnat România să-şi reducă dependenţa de import.

În contextul în care anul acesta au loc alegeri legislative şi locale, subiectul a generat o dezbatere politică aprinsă şi a reînviat argumente despre alte proiecte miniere internaţionale îndelung blocate, relevă ziarul american.


Etichete gaze de şistChevronThomas HolstNew York TimesBulgariaPierre Thomas

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live