Ascultă Radio România Actualitaţi Live

EXCLUSIV Jurnalistul Marin Gherman, despre drepturile românilor din Ucraina

Jurnalistul Marin Gherman, politolog din Cernăuţi, preşedintele Centrului Media BucPress Cernăuţi, a analizat recentele declarații despre drepturile românilor din Ucraina.

EXCLUSIV Jurnalistul Marin Gherman, despre drepturile românilor din Ucraina
Marin Gherman. Sursa: facebook.com/marin.gherman.5

Articol de Luminiţa Voinea, 02 Mai 2022, 10:38

RRA: Interviu cu jurnalistul Marin Gherman, preşedintele Centrului Media BucPress din Cernăuţi

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (30 aprilie, ora 22:12) - "Românii de pretutindeni" - Realizator: Luminiţa Voinea

Premierul Nicolae Ciucă a făcut, recent, o vizită în Ucraina, alături de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu şi de ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

Pe agendă s-au aflat teme precum sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Ucrainei, situaţia umanitară şi procesul de reconstrucţie din ţara vecină.

Premierul Nicolae Ciucă a reafirmat că România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Şeful Guvernului s-a referit şi la situaţia minorităţii române din Ucraina, acesta fiind unul dintre subiectele convorbirilor cu preşedintele Zelenski.

Nicolae Ciucă: Preşedintele Zelenski a subliniat că minoritatea română din Ucraina va beneficia de aceleaşi drepturi, în oglindă, subliniez, în oglindă, precum beneficiază minoritatea ucraineană în România. Am subliniat că ei sunt cetăţeni ucraineni, ei îşi fac datoria faţă de ţara lor şi, de asemenea, că trebuie să beneficieze de sprijinul autorităţilor, instituţiilor ucrainene, pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea identităţii de limbă, identităţii culturale.

Reporter (Luminița Voinea): Analizăm în continuare această declaraţie cu jurnalistul Marin Gherman, politolog din Cernăuţi, preşedintele Centrului Media BucPress Cernăuţi. Cum comentezi această declaraţie a premierului? Ştim că recent, Volodimir Zelenski afirma că doreşte să coopteze şi ţările vecine, inclusiv România, într-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minorităţilor, iar acum, iată, dă asigurări privind respectarea drepturilor identităţii de limbă şi cultură pentru minoritatea română.

Marin Gherman: Războiul, din 24 februarie, de când a fost lansat, ne-a prins într-o conjunctură nefavorabilă pentru menţinerea identităţii culturale româneşti în Ucraina; nu s-au rezolvat problemele acumulate începând cu anul 2017, în special, când a fost adoptată Legea educaţiei, care restrânge drepturile la educaţie în limba română.

Realizator: Să precizăm că această lege, care restrânge drepturile minorităţilor la educaţie în limba maternă, trebuia să intre în vigoare chiar din acest an, 2022....

Marin Gherman: Da, este absolut corect, de la 1 septembrie, când începe anul de învăţământ în şcolile din Ucraina, legea trebuia să intre în vigoare parţial, 2022 şi total, de 1 septembrie 2023. Deci anul acesta, 2022, trebuia să fie unul de pregătire, pentru a oferi mai multe materii în limba ucraineană elevilor români. Acum, în timp de stare de război, în timp de lege marţială, nu cred că vor fi adoptate legi care să schimbe cumva această configuraţie. Este foarte bine că partea română a amintit preşedintelui Zelenski că sunt şi alte probleme în afară de cele securitare, că statul român ia în calcul toate evoluţiile din Ucraina, inclusiv cele ale drepturilor minorităţii române. Este o ferestruică, o speranţă pentru o eventuală schimbare legislativă. Mulţi - şi am urmărit analiştii politici, utilizatorii reţelelor de socializare, jurnliştii - au scris că nu este chiar corectă abordarea aceasta în oglindă, să fie oferite românilor din Ucraina aceleaşi drepturi ca ucrainenilor din România. Eu sunt de părere că este o abordare corectă, pentru că românii din Ucraina nu au nevoie de nimic altceva decât să li se ofere nişte libertăţi şi drepturi - libertatea de a alege materiile pe care vor să le înveţe, să aleagă posibilitatea să asculte emisiuni în limba lor maternă, să citească ziare finanţate sau ajutate să apare, de către Kiev, în limba lor maternă.

Realizator: De-a lungul ultimilor ani, autorităţile române s-au lovit de un zid în negocierile bilaterale în ceea ce priveşte accesul la educaţie în limba română. Acum, aceste declaraţii reprezintă un semnal important, dar să nu uităm, totuşi, că vin într-un context dificil, acesta al războiului; de aceea, se nasc diferite întrebări, una dintre ele fiind cum vor fi puse în practică aceste declaraţii? Cum vezi tu drumul de la declaraţii la punerea lor în practică?

Marin Gherman: Totul depinde de evoluţiile din Ucraina în plan militar. Îmi pare rău să recunosc acest lucru, dar sunt legate absolut între ele aceste procese, pentru că este şi legislaţia în domeniul învăţământului, şi legislaţia în domeniul presei scrise sau audiovizualului. Toate acestea au fost legate de necesitatea Ucrainei de a proteja informaţional, cultural, geospaţial, geocultural prin proiectele nefavorabile ale Rusiei, inclusiv vorbim de şcolile cu predare în limba rusă, şi s-au adoptat măsuri la pachet, să le spunem aşa, care să fie nefavorabile în egală măsură pentru toţi, dar în primul rând au lovit cea mai mare comunitate rusofonă şi, de aceea, schimbarea acestei ecuaţii legislative depinde atât de evoluţiile militare din Ucraina, cât şi de găsirea unnor punţi de legătură în contextul războiului sau după terminarea acestuia. Dacă au fost toate acestea adoptate pentru a lovi cumva în capacitatea Rusiei de a acapara geocultural Ucraina şi la un moment dat va fi pace în Ucraina, Rusia nu va mai ameninţa Ucraina, teoretizăm, facem ipoteze în momentul de faţă, atunci ar reieşi că notele explicative ale elevilor nu vor mai fi actuale şi legislaţia ar trebui să-şi revină la starea normală. Pentru că au fost legi adoptate în contexte geopolitice i au fost încălcări grave, după cum puteţi întreba orice român din regiunea Cernăuţi, ale angajamentelor internaţionale asumate de Ucraina în faţa Consiliului Europei, în faţa şi altor organizaţii internaţionale. Deci, revenirea pas cu pas poate avea loc, dar în contextul în care spiritele în Ucraina se vor calma. Foarte greu văd schimbarea acestor legi în viitoarele luni, chiar până la sfârşitul acestui an, pentru că societatea ucraineană, în mod normal, este una radicalizată, vede atrocităţile comise de ruşi, vede toate aceste naraţiuni ale războiului din ambele părţi şi orice concesii, orice compromisuri făcute de preşedintele Zelenski, de parlament, pentru minorităţi, nu contează din ce parte, vor fi văzute negativ. Şi doi, la o apropiere de Uniunea Europeană; aici Uniunea Europeană ar putea să aibă un cuvânt de spus şi ar putea să-i determine pe decidenţii politici de la Kiev să explice societăţii că aşa este normal, că aşa trebuie să ne europenizăm, că aşa a fost şi calea altor state. În alte contexte, practic, este imposibil.

Realizator: Așadar, rămânem la ideea că lucrurile sunt de durată, aşezarea lor pe făgaşul normal, cel puţin pentru comunitatea de români din Ucraina, de asemenea, este de durată. Reţinem însă, semnalul dat de preşedintele Zelenski, care este unul extrem de important şi, în acelaşi timp, sublinez că aşteptările comunităţii de români din Cernăuţi sunt imense.

Marin Gherman: Aşteptările comunităţii româneşti sunt imediate. Şi aici este o problemă: noi vedem, de fapt, că evoluţiile sunt de lungă durată şi schimbările se pot produce în timp, pozitive. Aşteptările comunităţii româneşti sunt imediate, pentru că sunt probleme nerezolvate pe parcursul mai multor ani. De aceea, pentru a păstra identitatea comunităţii româneşti de acolo sunt necesare - dacă nu chiar imposibilă, schimbarea legislaţiei azi sau mâine - alte măsuri din partea Bucureştiului care să compenseze aceste pierderi în aşteptarea zilei X, care va fi un rai pe pământ - să numim aşa metaforic ziua în care se va schimba legislaţia - proiecte finanţate pentru cultură, pentru presă, sprijinirea elevilor, a profesorilor şi sprijinirea economică, a oamenilor, a românilor care sunt în situaţii dificile în contextul războiului. Iar această situaţie dificilă ar putea deveni una mult mai rea, pentru că războiul, din ce vedem, pare a fi tot mai lung ca timp şi tot mai complicat pentru a fi gestionat de către Kiev. Cernăuţiul, Transcarpatia, Odesa sunt cu adevărat în situaţii destul de complicate.

Realizator: O analiza semnată de politologul Marin Gherman din Cernăuţi pentru "Românii de pretutindeni" Mulţumim şi vom ţine la curent ascultătorii noştri cu tot ceea ce se întâmplă pe acest subiect.

Audio: Românii de pretutindeni, ediția din 30 aprilie 2022

Platforma AMTeatru organizează tururi interactive gratuite la teatrele din București
Românii de pretutindeni 12 Aprilie 2024, 13:24

Platforma AMTeatru organizează tururi interactive gratuite la teatrele din București

Participanții pot afla povești despre clădirile care găzduiesc evenimente culturale, dar și despre evenimentele la zi, ce...

Platforma AMTeatru organizează tururi interactive gratuite la teatrele din București
Ramona Bodescu, avocat de renume în Spania: Mă dedic cu intensitate comunității românești, de care sunt foarte mândră
Românii de pretutindeni 18 Martie 2024, 20:07

Ramona Bodescu, avocat de renume în Spania: Mă dedic cu intensitate comunității românești, de care sunt foarte mândră

Aflată de 24 de ani în Spania, Ramona Maria Bodescu are o legatura puternică cu România și se implică activ în problemele...

Ramona Bodescu, avocat de renume în Spania: Mă dedic cu intensitate comunității românești, de care sunt foarte mândră
EXCLUSIV Prof.dr.Dragoș Calma, românul care revoluționează cercetarea textelor medievale
Românii de pretutindeni 05 Martie 2024, 13:41

EXCLUSIV Prof.dr.Dragoș Calma, românul care revoluționează cercetarea textelor medievale

Cercetătorul Dragoș Calma reprezintă o forță în studiul și conservarea gândirii medievale, fiind recunoscut și premiat la...

EXCLUSIV Prof.dr.Dragoș Calma, românul care revoluționează cercetarea textelor medievale
Vlad Vizireanu, dirijor român stabilit în SUA : Muzica o dirijez mai bine acasă. Este ceva în sânge, în aer, în public
Românii de pretutindeni 19 Februarie 2024, 13:42

Vlad Vizireanu, dirijor român stabilit în SUA : Muzica o dirijez mai bine acasă. Este ceva în sânge, în aer, în public

Invitat la emisiunea Românii de pretutindeni, dirijorul român Vlad Vizireanu a vorbit despre pasiunea pentru muzică, despre...

Vlad Vizireanu, dirijor român stabilit în SUA : Muzica o dirijez mai bine acasă. Este ceva în sânge, în aer, în public
Alexandru Lazăr, consulul onorific al României în Insulele Baleare: Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să ne suflecăm mânecile și să facem pasul înainte
Românii de pretutindeni 12 Februarie 2024, 12:09

Alexandru Lazăr, consulul onorific al României în Insulele Baleare: Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să ne suflecăm mânecile și să facem pasul înainte

Alexandru Lazăr este invitatul Românilor de pretutindeni, într-un interviu despre provocări, principii de viață și...

Alexandru Lazăr, consulul onorific al României în Insulele Baleare: Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să ne suflecăm mânecile și să facem pasul înainte
Mihaela Tatu: Marea mea iubire în tot ceea ce înseamnă media este radioul
Românii de pretutindeni 05 Februarie 2024, 14:12

Mihaela Tatu: Marea mea iubire în tot ceea ce înseamnă media este radioul

Cunoscut om de media, Mihaela Tatu vorbește despre provocările carierei și proiectele pe care le are în acest moment pentru...

Mihaela Tatu: Marea mea iubire în tot ceea ce înseamnă media este radioul
Cercetătoarea Anca Voica-Bojar, între adâncurile oceanelor și vârfurile din Himalaya
Românii de pretutindeni 22 Ianuarie 2024, 19:19

Cercetătoarea Anca Voica-Bojar, între adâncurile oceanelor și vârfurile din Himalaya

Ana-Voica Bojar este o româncă plecată de 30 de ani în Austria pentru a-și împlini visul născut în copilărie, acela de a...

Cercetătoarea Anca Voica-Bojar, între adâncurile oceanelor și vârfurile din Himalaya
Codruța Liliana Filip: Românii îmbrăcați în straie tradiționale sunt cei mai frumoși ambasadori ai țării în lume
Românii de pretutindeni 22 Ianuarie 2024, 17:14

Codruța Liliana Filip: Românii îmbrăcați în straie tradiționale sunt cei mai frumoși ambasadori ai țării în lume

Codruța trăiește la Bruxelles din 2004 și militează în cadrul unor organizații non-profit, care luptă pentru combaterea...

Codruța Liliana Filip: Românii îmbrăcați în straie tradiționale sunt cei mai frumoși ambasadori ai țării în lume