Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA Duminică, 19 Ianuarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

10 Decembrie 2019
Vizualizari: 464
Comentează add

Profesorul universitar Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie, a analizat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, summit-ul NATO.

EXCLUSIV Iulian Chifu, analiză la rece a summitului NATO de la Londra

luminita-voinea

Foto: Prof. univ. Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie, în studioul "Serviciului de noapte", alături de realizatoarea emisiunii,  Maria Țoghină.

Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern NATO, desfășurat în urmă cu o săptămână, la 70 de ani de la înființarea Alianței Nord Atlantice, a venit pe un fond de turbulențe generale, cu  multe controverse și lideri temperamentali.

În ciuda  declarațiilor controversate ale  președintelui Emmanuel Macron despre ''moartea cerebrală” a Alianței și a crizelor generate de poziția Turciei în interiorul NATO, alianța  merge mai departe, iar principiul ''toți pentru unul, unul pentru toți'' rămâne valabil si este asumat, încă o dată, de către toți membrii.

Liderii statelor membre au adoptat la finalul summit-ului o declaraţie comună în care exprimă ''solidaritatea, unitatea şi coeziunea'' ţărilor lor şi recunosc, pentru prima dată, creşterea puterii Chinei drept o ''provocare''.

Într-o analiză a summit-ului NATO, profesorul universitar Iulian Chifu, președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Avertizare Timpurie afirmă că "dincolo de declarațiile liderilor politici sau  a schimburilor de mesaje deloc politicoase între diferiții lideri, pe o relație bilaterală cu probleme între state membre ale Alianței, summit-ul NATO a fost unul de succes, care se încheie cu rezultate concrete: un consiliu nord atlantic, o declarație finală și documente adoptate care vin și resubliniază inclusiv tema articolului 5 care este profund valabil. Este adevărat că nu NATO în sine are probleme, ci diferiți lideri ai Alianței au agende distincte, care nu sunt neapărat contradictorii, dar NATO merge mai departe și principiul ‘toți pentru unul, unul pentru toți’ este profund valid și asumat încă o dată de către toată lumea”.

De altfel, Declarația finală a summit-ului NATO infirmă în mod direct afirmațiile președintelui Franței despre  ”moartea cerebrală” a Alianței.

"Declarația de la Londra, de la finalul summit-ului NATO, vine să contrazică fundamental declarațiile hazardate care puneau un semn de întrebare, un terminus, Alianței Nord Atlantice. Franța a avut propriile declarații, dar Declarața finală a NATO o anulează pe cea originală a președintelui Macron. Dacă ne uităm la declarațiile lui Macron făcute înaintea summit-ului,  observăm că preocupările sale țineau de o apărare europeană pe care Franța dorește să o conducă. Pe de altă parte, Macron își punea un semn mare de întrebare pe două dimensiuni: dominația SUA în vânzările de armament, și faptul că în terțe spații unde nu există operațiuni NATO (vezi Siria), dar unde există reprezentanțe ale statelor aliate, acestea nu se sprijină reciproc. Aici lucrurile sunt foarte clare: statele aliate se sprijină la nivelul NATO pe toate punctele pe care convin și care se află în documente comune. Grupul de reflecție urmează să analizeze elementele legitime din preocupările Franței, iar una din aceste preocupări este formula de întărire a cooperării politice și o formulă de coordonare și cooperare în terțe spații, pe  care Franța a ridicat-o”, a explicat Iulian Chifu.

Marea Neagră, prioritate zero pentru NATO

În cazul României, summitul NATO a adus și câteva beneficii referitoare la interesele  în ceea ce privește Marea Neagră, considerată prioritate zero pentru alianță, dar a venit și cu clarificări în privința Rusiei și a Chinei, care par că acționează din ce în ce mai mult în tandem.

"Dacă ne uităm la cele nouă puncte ale Declarației, avem chintesența unui summit la 70 de ani de la înființarea alianței, un summit special, cu rezultate care, din punct de vedere al României, au reafirmat elemente ce țin de interesele pentru Marea Neagră, care este o prioritate zero pentru alianță. De asemenea,  reafirmă un  nou spațiu operațional – spațiul cosmic – și tot în același context, avem și o asumare generală a tuturor categoriilor de amenințări, o clarificare în privința Rusiei, și în premieră, o abordare a Chinei care este tratată în activitatea sa și în contextul ambițiilor de putere globală, ca  amenințare și oportunitate totodată", a subliniat Chifu.

Balcanii de Vest, încotro?

Balcanii de Vest reprezintă o zonă extrem de importantă atât pentru NATO, cât și pentru România.

Această regiune reprezintă o “gaură periculoasă” în spatele țării noastre, cu un potențial risc asupra securității.

"Suntem într-o situație în care nu putem să ne permitem ca la Mediterana de Nord, în spatele României, să se dezvolte capabilități militare care ar crea presiuni sau ar limita mișcările statelor din Europa Centrală și de Est", susține Chifu.

Într-o analiză a situației din Balcanii de Vest, președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Avertizare Timpurie atrage atenția asupra blocajului extinderii proiectului european spre Balcani și explică situația de securitate din zonă.

"Balcanii de Vest au rămas încă o gaură în spatele României, cu cel puțin două state care nu sunt membre ale Alianței Nord Atlantice: Serbia și Bosnia Herțegovina, iar la nivelul UE Balcanii de Vest au fost blocați în a deschide negocierile cu Albania și Macedonia de Nord, un blocaj făcut la acea vreme de Franța. Și aici există preocupări importante. Macedonia de Nord a făcut pași importanți în zona reformelor, a intrat în Alianța Nord Atlantică, și-a renegociat numele, a acceptat această particulă ‘de nord’ în relația cu Grecia. Existau niște angajamente ale UE și NATO și iată că, în ciuda acestor angajamente, există un blocaj și pentru începerea negocierilor de aderare, chiar și între Albania și Macedonia de Nord, cu UE. E păcat, dar firește că și Franța își are propriile motivații, chiar dacă s-a singularizat și și-a creat probleme la nivelul UE și NATO în raport cu aceste state unde, într-adevăr, avem nevoie din punct de vedere strategic ca și ele să intre într-o formă de integrare UE și NATO la momentul potrivit când vor fi indeplinite toate criteriile".

Situația din Republica Moldova

România are cu Republica Moldova o relație caracterizată de pragmatism și normalitate și tratează cu mare atenție sprijinul pentru cetățenii acestei țări.

Unul dintre angajamentele asumate atât de România, cât și de  UE, este acela  de a susține doar reformele din Republica Moldova, nu guvernul care este pro-rus și nu statul Republica Moldova.

"Republica Moldova este într-o situație dificilă, dar suntem în parametri de normalitate. România, potrivit declarațiilor președintelui Klaus Iohannis, tratează cu mare atenție sprijinul pentru cetățenii R. Moldova. Acele investiții cum ar fi grădinițele construite cu bani din România sunt investiții  în beneficul cetățenilor. Țara noastră tratează în mod specific cetățenii români și etnicii români din R.Moldova, care beneficiază de programe concrete de sprijin", afirmă Iulian Chifu.

Un alt tip de sprijin concret din partea României se referă la proiectele strategie comune, cum ar fi gazoductul Iași-Ungheni, estimat a se construi până în martie.

"Există un sprijin major pentru proiecte strategic comune, acele interconectări energetice. Gazoductul Iași-Ungheni este în curs de construcție, până în luna martie va fi construit. Există și niște angajamente ale Chișinăului pe care ar trebui să le respecte, pentru că ducem o conductă până la Chișinău, dar trebuie  să ne întrebăm și cine cumpără acel gaz", conchide Chifu.

Video: Emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 9/10 decembrie 2019


Etichete NATOsummit aniversarAlianța Nord AtlanticăIulian ChifuBalcanii de VestRomâniaMarea NeagrăRepublica Moldova

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live