Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Evoluţiile de securitate la Răsărit de România

Rusia intenţionează să retragă armamentul din regiunea separatistă moldoveană Transnistria imediat ce conflictul militar din Ucraina va fi soluţionat - amb Serghei Gubarev.

Evoluţiile de securitate la Răsărit de România

Articol de Radu Dobriţoiu, 08 Aprilie 2016, 08:03

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Vorbim în această seară despre evoluţiile de securitate la răsărit de România, cu informaţii despre cele mai recente dezvoltări la Est, unde Ucraina devine din ce în ce mai vocală în zona militară la adresa Rusiei, cu Transnistria în continuare dominată de trupe ruseşti şi Marea Neagră, unde flota militară rusească se întăreşte treptat. Recent a avut loc şi vizita ministrului de externe al Republicii Moldova, Andrei Galbur, la Moscova, unde a avut convorbiri cu şeful diplomaţiei ruseşti. Printre subiecte s-a aflat şi problematica transnistreană. Invitatul ediţiei este generalul locotenent în retragere Alexandru Grumaz, fost consul general la Shanghai, analist politico-militar. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Privim spre Est şi încercăm să răspundem la întrebarea: securitatea răsăriteană încotro?
Bună seara, dle general Alexandru Grumaz! Bun venit, la Radio România Actualităţi!
Gen.lt.(r) Alexandru Grumaz: Bună seara!

Realizator: Dle general, să amintim de Acordul de la Minsk, Minsk 2, cum i se mai spune, în ce măsură este respectat acest document de pace încheiat de Rusia cu Ucraina?
Gen.lt.(r) Alexandru Grumaz: Încercarea de a respecta acest document şi de o parte şi de alta este una care are slabe rezultate de fi pusă în aplicare, mai ales pentru faptul că fiecare din părţi au obiective diferite. În primul rând separatiştii, împreună cu sponsorii lor de la Moscova, doresc în primul rând o autonomie lărgită a zonei din Est şi alegeri în zona respectivă. Autorităţile de la Kiev doresc în primul rând reocuparea graniţei dintre Ucraina şi Rusia, care la ora actuală este în mâinile separatiştilor şi după aceea relaxarea şi autonomia în zona respectivă. Deci, Minsk, nu se întrevăd la ora actuală soluţii în rezolvarea pozitivă a acestuia, deşi, şi la ultima discuţie dintre Lavrov, ministrul de externe Steinmeier şi secretarul de stat american s-a pus problema acestui acord.

Realizator: În ciuda Acordului de pace Minsk 2, Rusia a dus în estul separatist al Ucrainei cel mai avansat sistem de rachete. Au fost mutate, tot în acea zonă, trupe şi blindate în continuare.

Gen.lt.(r) Alexandru Grumaz: Da. Rusia a avut două imperative o dată cu venirea lui Putin la putere, şi anume, să creeze o ordine în haosul lăsat de Elţîn şi, doi, să restaureze zona de buffer de la graniţa care înconjoară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, Rusia. Bun. În 2014 s-a văzut în faţa a două crize. Prima a fost cea datorată apariţiei guvernului proocidental la Kiev. Şi a doua a fost aceea datorată crizei economice, şi anume: a crizei petrolului, care a scăzut dramatic. Şi în acest moment Rusia s-a străduit să ţină cât mai mult America legată de Orientul Mijlociu, de Siria şi de problemele Irakului şi de problemele ISIS-ului, pentru a-şi putea rezolva, de fapt, problema pe care o avea în Ucraina. Bineînţeles că a făcut acele două mişcări surprinzătoare, o dată a intrat în Siria şi după ceva timp a ieşit cu o parte din ei. Este impropriu spus a ieşit, pentru că, de fapt, a ieşit cu vreo şapte avioane sau 12 avioane.
Realizator: Este mai de grabă aşa un anunţ...
Gen.lt.(r) Alexandru Grumaz: Da, un anunţ de Hollywood, mai degrabă.
Realizator: Pentru că forţele speciale ruseşti continuă să lupte în Siria, alături de trupele lui Bashar al-Assad.
Gen.lt.(r) Alexandru Grumaz: Bineînţeles. Acolo, acordul de la Geneva dintre opoziţia siriană şi guvernul Assad asigură încetarea focului, dar luptele se desfăşoară în zona ISIS, pentru că acolo nu intră în vigoare acest acord al...

Realizator: Să ne întoarcem la ce ne interesează pe noi, securitatea la răsărit de România, şi discutam despre noile amplasamente de rachete performante ale Rusiei în această zonă controlată de separatişti şi de trupe speciale, nu în ultimul rând, artilerie grea, dar şi blindate.
Gen.lt.(r) Alexandru Grumaz: Da, nu numai în Ucraina, dar şi în teritoriile pe care Rusia le-a ocupat în Crimeea, au instalat sisteme de război electronic "Krasuha" de rază lungă de acţiune, deci, ceea ce înseamnă că statele din zona limitrofă Mării Negre pot fi oricând bruiate şi comunicaţiile acestora pot fi întrerupte. De fapt, pe asta s-a şi bazat Rusia foarte mult în conflictul din estul Ucrainei. Preşedintele Poroşenko a fost la Washington în perioada aceasta, la summitul nuclear de acolo, şi s-a adresat Consiliului pentru Afaceri Mondiale din America. El a spus acolo că militarii ucraineni au nevoie de echipamente de război electronic şi echipamente de comunicaţii care să îi oprească pe ruşi să le întrerupă reţelele tactice. Poroşenko le-a mulţumit totuşi americanilor pentru sprijinul pe care l-au dat în pregătirea forţelor ucrainene şi a spus că acest sprijin a fost extrem de important, pentru că a reuşit să stopeze ofensiva separatiştilor din estul Ucrainei.

Realizator: Ne îndreptăm spre Republica Moldova. Soluţionarea problemei transnistrene a reprezentat subiectul principal al discuţiilor dintre miniştrii de externe ai Rusiei şi Republicii Moldova. Chişinăul doreşte retagerea trupelor ruseşti din Transnistria şi înlocuirea acestora cu forţe multinaţionale de menţinere a păcii. Informaţii despre acest subiect avem în corespondenţa primită de la colega noastră Alla Boţan, de la Radio Chişinău.

Reporter: Reglementarea conflictului a fost discutată în cadrul întrevederii pe care ministrul moldovean de externe, Andrei Galbur, a avut-o la începutul acestei săptămâni, la Moscova, cu omologulsău rus, Serghei Lavrov. Dar cele două părţi par să păstreze viziuni diferite asupra metodelor de soluţionare a acestei probleme. Ambii oficiali au optat pentru identificarea unor soluţii paşnice în cadrul formatului de negocieri şi acordarea unui statut special al Regiunii Transnistrene în componenţa Republicii Moldova. Chişinăul, însă, insistă pe necesitatea retragerii muniţiei şi trupelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova sau, mai exact, din Transnistria. De asemenea, Republica Moldova optează pentru transformarea misiunii de pacficare în zona de conflict, compusă în special din militari ruşi, în una civilă, sub mandat internaţional. Pe de altă parte, Serghei Lavrov a sugerat că acest subiect va putea fi discutat doar după reluarea procesului de reglementare politică a conflictului transnistrean. Totodată, el a lăudat rolul şi eficienţa operaţiunii de pacificare în zona de securitate. De asemenea, Serghei Lavrov a sugerat că procesul de reglementare ar decurge dificil din cauza unor acţiuni unilaterale ale Chişinăului. La scurt timp după discuţiile de la Moscova, reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor în cadrul procesului privind reglementarea conflictului transnistrean au efectuat o vizită în Republica Moldova, în vederea identificării unuii compromis pentru reluarea negocierilor oficiale. Aceştia au purtat discuţii al Chişinău şi Tiraspol, urmând să lanseze un apel pentru reluarea negocierilor. În acest context, expertul în problematica transnistreană Oazu Nantoi susţine că formatul de negiocieri cinci plus doi, impus de Federaţia Rusă, este unul păgubos pentru Republica Moldova. Potrivit analistului, în acest format nu ne putem aştepta la evoluţii în privinţa reglementării conflictului.

Oazu Nantoi: Acest format al procesului de negociere este o capcană creată de Federaţia Rusă pentru Republica Moldova şi acceptată de clasă politică coruptă şi impotentă de la Chişinău. Prin urmare, în cadrul acestui format este inutil să te aştepţi la orice progres în favoarea procesului de reîntregire a Republicii Moldova. Au trecut 16 ani de zile de bătaie de joc de proiectul statalităţii Republicii Moldova, iar noi tot aşteptăm progrese.

Reporter: Amintim că regiunea transnistreană s-a desprins de Republica Moldova în 1990, în contextul destrămării fostei Uniuni Sovietice. În 1992, în regiune a avut loc şi un conflict armat, în care a fost implicată şi armata rusă de parte separatiştilor. Formatul de negocieri 5+2 a fost instituit la sfârşitul anului 2005, dar discuţiile au fost întrerupte câteva luni mai târziu. Negocierile au fost realuate la sfârşitul anului 2011, dar după ultima rundă din 2014, Tiraspolul insistă că nu există premise pentru continuarea lor.
Realizator: Domnule general, Transnistria, acolo, unde, se pare că Rusia a bătut cuiul lui Pepelea şi tot vine după el ca în povestea cunoscută, ce ne facem cu Transnistria?

Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Aici e o poveste puţin mai complicată şi nu este vorba numai de ceea ce este în Transnistria la ora actuală. Rusia a gândit diplomatic un alt scenariu pentru Moldova, se pare, la ora actuală, revenită din Siria, încearcă să rezolve o serie de probleme în zona Mării Negre. Interesul Rusiei faţă de Republica Moldova a crescut brusc după revenirea la procedura de alegerea şefului statului prin vot direct în Republica Moldova. Şi ştiţi că alegerile sunt programate pe 30 octombrie 2016.

Realizator: Pentru prima dată când şeful statului va fi ales direct de către populaţie.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Şi asta. Şi după aceasta, urmează alegeri prezidenţiale în enclava separatistă pro-rusă Transnistria, în decembrie 2016.
Realizator: În replică, să spunem, să amintim pentru ascultători, că, până acum, preşedintele în Republica Moldova era ales de parlamentari. Parlamentarii îl votau.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Da. Deci, fie că a revenit la planul de federalizare a Moldovei, ceea ce mie mi se pare o chestiune corectă, în sensul că Rusia se gândeşte aşa: dacă aduc Transnistria şi federalizez Republica Moldova, aduc 10 procente în alegători în cadrul alegerilor din Moldova, ceea ce înseamnă că automat cel care candidează la preşedinţie din partidelor pro-ruse va avea câştig de cauză faţă de ceilalţi.

Realizator: Şi pentru că… nu-i aşa?... "Euroatlantica" anticipează evenimentele, de aceea astăzi dezbatem această problematică, Rusia intenţionează să retragă armamentul din regiunea separatistă moldoveană Transnistria imediat ce conflictul militar din Ucraina va fi soluţionat - a declarat ambasadorul rus serghei Gubarev, care reprezintă Moscova la negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean, informează astăzi site-ul agenţiei TASS. Trupe ruse, care staţionează în Moldova şi îl citez pe ambasadorul Gubarev astăzi: "Pentru a păzi depozite ale fostei Armate Ruse a 14-a", vor fi chemate în Rusia imediat ce problema retragerii armamentului va fi rezolvată - a spus acesta. Acest armament poate fi retras din Moldova în Rusia doar prin tranzitarea teritoriului Ucrainei - a spus Gubarev - însă este dificil să ne imaginăm cine îşi va asuma responsabilitatea de a efectua transporturi cu armament prin Ucraina, când această ţară are asemenea evenimente - a spus acesta. Ambasadorul Gubarev a mai precizat că Moldova şi Transnistria sunt departe de a ajunge la o înţelegere în parametrii unui acord politic care să rezolve problema. Cheia pentru rezolvarea subiectului legat de statul Transnistriei nu este la Moscova, Washington sau Bruxelles. Soluţia se află la Chişinău şi Tiraspol - a mai declarat ambasadorul rus Serghei Gubarev, care reprezintă Moscova la negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean, afirmaţii de astăzi.

Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Păi, acum, la discuţia pe care a avut-o la Moscova ministrul de externe Andrei Galbur cu ministrul de externe Lavrov, acesta din urmă spunea că vrea neutralitate pentru Moldova şi statut special pentru Transnistria. Spunea că Rusia susţine în continuare negocierile în formatul 5+2, pledează pentru rămânerea Transnistriei în componenţa Republicii Moldova, dar consideră necesar un statut special pentru Transnistria, cum am spus mai sus, în cadrul unei Moldove neutre şi indivizibile.
Realizator: Putem vorbi de declaraţii dublate, dar pe direcţii diferite, o dată la Moscova şi odată declaraţiile făcute astăzi de ambasadorul rus Serghei Gubarev, care la un moment dat iată că leagă retragerea armamentului rusesc de pe teritoriul Transnistriei de încheierea unei păci şi rezolvarea problemei cu Ucraina, şi parcă totul se învârte în zona Ucrainei, dar legat de Transnistria. Iată că poate fi şi un argument pentru o eventuală avansare a separatiştilor spre graniţa cu Transnistria, pentru a asigura acest culoar de tranzit.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Rusia, după ce a făcut demonstraţia de forţă şi a revenit la masa discuţiilor cu Statele Unite la Geneva, acum a trecut la faza diplomatică. Faza diplomatică prin care exercită presiuni şi asupra Kievului şi asupra Moldovei. De fapt, dacă stăm să ne uităm foarte bine, acolo, la Moscova au fost zilele acestea patru miniştri de externe, s-au întâlnit. Pe lângă cel al Republicii Moldova, au fost secretarul de stat Kerry, a fost Steinmeier, ministrul de externe german, şi a fost ministrul de externe italian. Deci, este binecunoscut că Rusia are parteneri de nădejde în Uniunea Europeană.
Realizator: Franţa, Italia, Marea Britanie, Germania.
Gen.lt.(r) Alexandru Grumaz: Da. Deci, lăsând la o parte faptul că 6.000 de firme germane lucrează încă în Rusia, în Federaţia Rusă. De fapt, ce vrea Rusia, la un moment dat? Rusia vrea aşa, ca Ucraina, deci, din discuţiile astea, ce a transpirat, aşa, printre uşile întredeschise, în Ucraina, Rusia vrea un guvern pro-Vest, dar fără asistenţă militară americană.
Realizator: Şi fără NATO, bineînţeles!
Gen.lt.(r) Alexandru Grumaz: Şi fără NATO, da. Vrea autonomie în Est. Ar vrea şi returnarea Crimeii, ceea ce este un fapt interesant, către Kiev, dar numai formal. Adică, conducerea Crimeii să fie la Moscova şi Crimeea şi salariile să fie plătite de Kiev.
Realizator: O afacere rentabilă pentru Moscova.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Cam asta ar fi, şi se pare că există un sprijin din partea Germaniei în această privinţă. În orice caz, americanii s-au opus la acest fel de deal şi lucrurile se pare că nu au făcut progrese spectaculoase.

Realizator: Tot despre întâlnirea dintre ministrul de externe al Republicii Moldova, Andrei Galbur, şi şeful diplomaţiei ruseşti, Serghei Lavrov, avem informaţii şi de la Moscova, de la Alexandr Beleavschi.

Reporter: Desfăşurată luni, prima, din 2013, întâlnire bilaterală între miniştrii de externe ai Rusiei şi Republicii Moldova, a permis convenirea de principiu a deblocării, posibil chiar în acest an, a principalelor mecanisme bi şi multilaterale, între acestea şi formatul "5+2", privind reglemetarea transnistreană, blocat din vara anului 2014. Şeful diplomaţiei ruse a reiterat poziţia Moscovei în favoarea reglementării problemei transnistrene, prin stabilirea definitivă a unui statut special al Transnistriei, în cadrul unei Moldove unice, indivizibile şi neutre. Rusia, la rândul său, este gata să medieze şi să garanteze un asemenea acord. Între impedimente, Lavrov a menţionat blocada moldo-ucraineană a Transnistriei, ca şi dosarele penale deschise la Chişinău împotriva a peste 200 de oficialităţi transnistrene, la care însă trebuie să adăugăm măsura reciprocă a Tiraspolului. Convorbirile au arătat că Rusia şi Republica Moldova rămân în divergenţă în legătură cu reformatarea misiunii de pace de pe Nistru, Moscova numind misiunea "una din cele mai reuşite de acest gen" şi susţinând că reformatarea va fi posibilă numai după soluţionarea politică a conflictului. În ceea ce priveşte muniţia fostei Armate a 14-a, evacuarea ei este posibilă numai prin Ucraina, ceea ce astăzi, a subliniat reprezentantul Rusiei în formatul "5+2", Serghei Gubarev, "este un risc pe care nu şi-l poate asuma nimeni". Diplomatul rus, alături de ceilalţi reprezentanţi ai mediatorilor şi observatorilor din cadrul formatului "5+2", a vizitat marţi şi miercuri Chişinăul şi Tiraspolul, pentru a tatona reluarea negocierilor, la iniţiativa preşedinţiei germane OSCE. La finalul vizitelor, OSCE şi-a exprimat speranţa că negocierile ar putea fi reluate în termen de două luni, la Berlin. În opinia lui Serghei Gubarev, însă, ar fi bine dacă negocierile se vor putea relua în cursul acestui an.

Realizator: Dle general Alexandru Grumaz, să amintim şi de războiul energetic dus între Ucraina şi Rusia. Pe de o parte, Rusia are la dispoziţie robinetul gazelor naturale spre Ucraina, dar şi controlul transportului de cărbune tot spre Ucraina, în timp ce Kievul are butonul general de la curentul electric spre Crimeea.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Da. Aşa este. Războiul energetic se duce în două planuri, pe infrastructura energetică şi în infrastructura de internet, deci atacurile cibernetice care au loc din partea rusă spre partea ucraineană au blocat sistemele de livrare a energiei electrice în câteva zone importante ale Ucrainei.

Realizator: Pauze foarte mari în alimentare, de câteva ore, opt ore.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Exact. Exact. Plus de asta, Ucraina nu are o situaţie prea fericită. Fondul Monetar a blocat acordul de 4,5 miliarde de dolari. De asemenea, se caută un nou premier pentru un nou guvern la Kiev şi există două opţiuni, una este actualul ministru de finanţe, Natalia Iaresko, care este născută la Chicago. Are 50 de ani. A făcut un master la Harvard şi a absolvit Universitatea DePaul din Chicago. Ea a lucrat pentru Departamentul de Stat American. A lucrat pentru Ambasada Americană. Şi este unul din candidaţii preferaţi de Vest. De asemenea, Poroşenko are un bun prieten, care este preşedintele Radei şi care este Groisman Volodimir, are 38 de ani, şi pe care îl propune pentru funcţia de prim-ministru. Să vedem cum se va finaliza această discuţie între Poroşenko şi liderii partidelor.

Realizator: Dle general, privind spre Răsărit, nu putem să nu amintim de conflictele îngheţate. Transnistria, bun, am analizat această problematică, dar avem şi alte conflicte îngheţate, privind şi spre Georgia şi spre alte zone din Est.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Da. Suntem martorii deplasării jocurilor ofensive ale Rusiei înspre regiunea Mării Negre, devenită teren de confruntare între blocuri militare şi economice cu mize enorme. Spuneaţi de energie, deja este zona în care Caucazul este zona prin care trec aceste cordoane. Şi acolo iarăşi este o confruntare foarte interesantă între Turcia şi Rusia, Turcia susţinând Azerbaidjanul, iar Rusia susţinând Armenia. De asemenea, toate conflictele în această zonă au câteva puncte comune. Se produc între foste republici sovietice şi se bazează pe evenimente teritoriale, susţinute de comunităţi direct ruse sau pro-ruse sau beneficiind de sprijinul total al Moscovei împotriva - hai să le zicem - a opresorilor adverşi. Şi, dacă stăm să ne gândim când Medvedev era preşedintele Rusiei, a făcut o declaraţie în 2008, în timpul evenimentelor cu Georgia, în care spunea aşa, de fapt de atunci, cine a urmărit cu atenţie această declaraţie şi-a dat seama că deja preşedintele de atunci al Rusiei a ridicat un colţ al mesei să ne uităm la strategia pe care Rusia o va urma.
Realizator: Al feţei de masă.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Al feţei de masă. El spunea aşa: conflictele îngheţate sunt asemenea unui vulcan, nu se ştie niciodată când se vor aprinde. Iacă, avem deja un vulcan aprins în Nagorno-Karabah, unde situaţia este complet scăpată de sub control.
Realizator: Osetia de asemenea, Georgia este prinsă pe două fronturi şi iată că aceste conflicte îngheţate deseori sunt 'dezgheţate' la...
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Din timp în timp.
Realizator: Din timp în timp, la comanda Moscovei.
Gen. lt. (r) Alexandru Grumaz: Trebuie să mai spunem un lucru care este foarte important şi anume faptul că România se situează la Marea Neagră şi trebuie să îşi revizuiască această strategie. Am văzut că domnul ministru pune accent pe o flotă la Marea Neagră, ceea ce este extrem de important, şi pe modernizarea fregatelor - este un lucru iarăşi extrem de important. Noi ne aflăm între două axe: una care s-a format recent, Kiev-Ankara, cealaltă fiind Varşovia-Budapesta.
Realizator: Aţi adus aminte de flota militară rusească la Marea Neagră, indirect, pentru că aţi subliniat dorinţa de modernizare şi upgradare a celor două fregate de tip T22 platforme. Flota militară rusească, ce se întăreşte pe zi ce trece în Marea Neagră.
Gen.lt. (r) Alexandru Grumaz: Da. Este incontestabil: submarine, nave purtătoare de rachete de croazieră. Crimeea a devenit un portavion. Culmea este că într-o ştire recentă, de ieri mi se pare, Rusia livrează rachete Iskander M cu rază scurtă de acţiune Armeniei. Ştim că Azerbaidjanul are o putere, o aviaţie foarte bine pusă la punct, o flotilă de aviaţie foarte bine pusă la punct şi aceasta ar stopa /.../. Un război terestru este destul de complicat, pentru că terenul este mediu frământat, situaţia acolo se va duce într-un război între elicopetere şi maşini blindate.

Realizator: Să aducem aminte că şi în Peninsula Crimeea un aeroport mai vechi este modernizat acum, bineînţeles, cu intenţia Rusiei de a-l utiliza la nevoie pentru avioane militare. "Euroatlantica" la final. Ediţie în care am vorbit despre evoluţiile de securitate la răsărit de România. Invitatul ediţiei a fost generalul Alexandru Grumaz. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte că aţi fost alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".

Realizator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu, transcriere Rador.

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica 26 Noiembrie 2021, 07:09

"Euroatlantica" - Securitatea naţională

Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.

"Euroatlantica" - Securitatea naţională