Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (Continuare) Joi, 24 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Radio România Actualităţi

11 August 2020
Vizualizari: 1623
Comentează add

Evoluţii după demisia guvernului de la Beirut. Interviu cu profesorul universitar Ştefan Popescu.

Evoluţii după demisia guvernului de la Beirut

radio-romania-actualitati

Beirut după explozie, 5 August 5, 2020. Anwar AMRO / AFP

Evoluţii după demisia guvernului de la Beirut. Interviu cu profesorul universitar Ştefan Popescu

Ianna Ioniță - Suntem în legătură directă cu profesorul universitar Ștefan Popescu. Bună seara, domnule profesor!

Ștefan Popescu: Bună seara! Bun găsit tuturor!

Realizator: Ce va urma după demisia guvernului? Ce șanse are Libanul? Există vreo posibilitate de a se organiza cumva alegeri libere?

Ștefan Popescu: Sunt foarte sceptic, chiar dacă există posibilitatea de a se ține alegeri libere. Această criză, ultimă criză, de fapt este ultima într-o succesiune care, desigur, într-o succesiune care a început cu războiul civil, care a durat 15 ani, 1975-1990. Apoi am avut o altă criză majoră, războiul israelo-libanez din iulie-august 2006, și, desigur, apoi prăbușirea economică, prăbușire economică ca urmare a unei societăți profund inegalitare, nu numai a unei societăți divizate. Gândiți-vă că aici nu avem de-a face numai cu cele trei mari componente confesionale pe care le învățăm la școală. Maroniții, care sunt creștini, șiiții, și sunniții. Avem 10 comunități în Liban. Foarte multe sunt controlate din exterior. Avem o societate inegalitară. Gândiți-vă că 1% din populația de aproape şase milioane de locuitori, deține 40% din bogăția țării. Suntem într-o țară în care nu se produce aproape nimic. 85% din bunurile de primă necesitate sunt de import. În același timp, datoria țării a ajuns la 150% din PIB. Dar în mod paradoxal această datorie nu este deținută în majoritate de instituții financiare internaționale sau bănci. Nu. Este deținută de miliardari libanezi, care încasează dobânzi de miliarde de.... cam 10% din Produsul Intern Brut al Libanului, e undeva la 54 de miliarde de dolari, încasează anual deci cam 5-5,5 miliarde de dolari anual, paralizând astfel orice acțiune publică, chiar a unui guvern bine intenționat. Pe de altă parte, s-a menționat prăbușirea monedei, care numai în luna iulie a pierdut 60% din valoare. Avem problema refugiaților, care nu este amintită. Gândiți-vă, Libanul, care am spus că are cinci, şase milioane de locuitori, are două milioane de refugiați sirieni, are 500.000 de palestinieni refugiați./ahincu/ilapadat
Deci este o situație extrem de complicată și pe acest fond, pe acest ultim eveniment, această explozie care a lăsat și 300.000 de oameni fără adăpost în Liban, producând distrugeri pe o rază de 10 km, privează Libanul practic de principala poartă de intrare în țară și desigur situația este complicată și de o clasă politică a cărei credibilitate, de la A la Z, s-a prăbușit. Ați văzut că foarte mulți libanezi au inițiat o petiție care prin care cereau revenirea la mandatul francez, pentru că Franța a administrat Libanul din 1920 până în 1946, sigur, o situație imposibilă, dar asta arată că nu mai există o credibilitate a clasei politice.

Realizator: Ar putea fi interpretată genul generozitatea donatorilor internaționali ca un demers pentru influență într-un moment în care țara e pe buza prăpastiei?

Ştefan Popescu: Toată lumea influențează. Să știți că ajutorul umanitar are o componentă foarte accentuată de diplomație publică. Nu trebuie să ne facem iluzii. Însăși Franța este interesată, pentru că Libanul este principala zonă de influență din Orientul Apropiat, limba franceză, chiar dacă nu mai are statut oficial este menționată în Constituție. Deci sunt interese foarte mari acolo. Există o comunitate libaneză foarte puternică în Franța. Ceea ce vă pot spune este că ce se va întâmpla. Sigur că se va ajunge la o formulă de compromis, dar cred că se va accentua depopularea țării. Gândiţi-vă că 11 sau 12 milioane de libanezi au părăsit în ultimii 30 de ani țara. Sunt un milion în Europa, sunt vreo şapte milioane în America de Sud și desigur, 80% din această comunitate foarte importantă, vreo trei milioane prin America Latină sunt creştini. Deci va afecta şi mai mult echilibrul între cele trei mari confesiuni, pentru că puterea este partajată în Liban în funcție de creștini, șiiți și sunniți. Asta este absolut clar. Nu cred că se va putea ajunge la o revenire foarte ușoară și vă spun, după ce va trece acest val de emoţie și de contestare generală care îi pune alături pe șiiţi, sunniţi, creştini, vechile diviziuni își vor face simțită prezența, pentru că vor fi instrumentate de puteri regionale. Este mult prea mare tentația prezenței regionale și conflictele foarte mari care traversează Orientul Mijlociu pentru a nu se ajunge la un asemenea scenariu.

Realizator: S-a spus la un moment dat chiar că în situația în care statele vestice nu vin cu banii, atunci rivalele lor, Rusia și China, vor încerca să umple vidul de influență din această țară.

Ştefan Popescu: Nu cred, Rusia și China, nu...  Eu mă tem de puterile regionale, adică mă tem de Iran, mă tem de Arabia Saudită, de Qatar, de Siria, de Emiratele Arabe Unite, de țările din regiune care au interes, și de mișcările teroriste, desigur, care știţi foarte bine că profită. Pentru ele se paradisul pe pământ. În momentul când este o criză atunci se infiltrează cel mai bine, pentru că găsesc un teren fertil într-o populație demoralizată, debusolată, care este foarte ușor și care are și nevoi, are și nevoi de primă necesitate. Și situația nu poate decât degenera și deveni un alt focar în acest Orient Mijlociu complicat.

Realizator: Vă mulțumesc frumos!


Etichete exclusiv radiobeirutstefan popescu(RS)

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live