Evoluţia situaţiei din Golful Persic

31 Ianuarie 2012 | 749 vizualizări
Comentează

de Radu Dobrițoiu

Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz

   

Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Realizator: Bun găsit, vă spune Radu DobriÅ£oiu, cu o ediÅ£ie dedicată în această seară situaÅ£iei din Golful Persic, din ce în ce mai tensionată, după ce Iranul a anunÅ£at că luna viitoare va executa exerciÅ£ii militare navale în Golf, care vor avea ca scenariu blocarea Strâmtorii Ormuz. Pe fondul escaladării tensiunilor în Golful Persic, continuă criza financiară europeană, preÅ£ul barilului de petrol ameninţă să explodeze, cu repercusiuni asupra securităţii economice mondiale. O problematică actuală, analizată ÅŸi de prestigioasa publicaÅ£ie "Stratford", unde au apărut în ultima săptămână două articole semnate de George Friedman. În timp ce în primul articol, cunoscutul analist scrie despre Iran, SUA ÅŸi criza din Strâmtoarea Ormuz acum două zile, George Friedman a publicat o analiză, un scenariu bazat pe eventuala înÅ£elegere între Washington ÅŸi Teheran. În paralel, tot de actualitate este ÅŸi anunÅ£ul făcut în această săptămână de UE privind instituirea de sancÅ£iuni asupra Băncii Centrale Iraniene ÅŸi impunerea unui embargou gradual asupra produselor petroliere iraniene ÅŸi ieri, un anunÅ£ făcut de la Cartierul General NATO. Åži în această ecuaÅ£ie complexă vom vorbi, bineînÅ£eles, ÅŸi de poziÅ£ia Israelului. Pe acest subiect veÅ£i asculta în această seară corespondenÅ£e speciale transmise pentru "Euroatlantica" de la Bruxelles ÅŸi Ierusalim. O temă complexă, aÅŸadar, pentru care am invitat în această seară doi invitaÅ£i speciali, pentru a explica împreună cu ei această situaÅ£ie în plină dezvoltare. Voi avea legătura prin telefon cu deputatul UDMR Attila Korodi, preÅŸedintele Comisiei de Politică Externă din Camera DeputaÅ£ilor ÅŸi cu generalul locotenent în rezervă Corneliu DobriÅ£oiu, fost secretar de stat pentru politica de apărare ÅŸi candidat pentru portofoliul de ministru al apărării din partea USL. Colegele din regia de emisie, Ileana Băjenaru ÅŸi Cristina CreÅ£a, îmi confirmă că avem legătura cu dl Attila Korodi, preÅŸedintele Comisiei de Politică Externă din Camera DeputaÅ£ilor. Bună seara, dle deputat.

Attila Korodi: Bună seara.

Realizator: Mulţumiri pentru că aţi acceptat să participaţi la "Euroatlantica". Avem legătura şi cu generalul Corneliu Dobriţoiu. Bună seara, dle general.

Corneliu Dobriţoiu: Bună seara dvs şi ascultătorilor dvs.

Realizator: Vă mulÅ£umesc că sunteÅ£i din nou prezent la "Euroatlantica". Domnilor invitaÅ£i, vă propun pentru început să ascultăm corespondenÅ£a transmisă pentru "Euroatlantica" de la Ierusalim de DragoÅŸ Ciocîrlan, despre relaÅ£iile din triunghiul Israel-SUA-Iran, presiunile diplomatice ÅŸi economice asupra Teheranului. AÅŸadar, o analiză de la specialistul nostru în problematica Orientului Apropiat, DragoÅŸ Ciocîrlan.

DragoÅŸ Ciocîrlan: După vizita în Israel, ÅŸeful Statului Major Interarme, generalul american Martin Dempsey, într-un interviu acordat pentru National Journal, a apreciat că ar fi prematură folosirea forÅ£ei militare împotriva Iranului. Atât SUA, cât ÅŸi Israelul, văd ca aliaÅ£i ameninÅ£area nucleară iraniană, modul de acÅ£iune împotriva acestei ameninţări este diferit. Presiunea economică ÅŸi diplomatică începe să dea rezultate, spune Dempsey, un conflict cu Iranul ar fi destabilizator, nu doar din perspectiva securităţii, ci ÅŸi din punct de vedere economic. La ora actuală, americanii încearcă să convingă Israelul că în perioada imediat următoare există alte mijloace pentru a acÅ£iona împotriva regimului de la Teheran. Deja sunt eliminaÅ£i fie generali, fie savanÅ£i din domeniul nuclear, o acÅ£iune militară este mult prea periculoasă ÅŸi ar avea multe consecinÅ£e grave. PreÅŸedintele Obama doreÅŸte să-l convingă pe premierul Netanyahu că mai întâi trebuie încercate metode care nu sunt de anvergură. Când este atins portofelul Teheranului, poate costa scump Iranul în plan economic, pentru că eventual, ar putea creÅŸte nivelul nemulÅ£umirilor populaÅ£iei. În privinÅ£a sancÅ£iunilor adoptate de UE ÅŸi care ar urma să fie aplicate gradual, ele trebuie evaluate după rezultatele pe care le produc. Există ţări care cumpără petrol iranian, de exemplu, China, care utilizează 22% din petrolul iranian pentru a-ÅŸi menÅ£ine ritmul de creÅŸtere economică. AnaliÅŸtii apreciază că aceste ţări vor căuta să găsească mijloace de a evita embargoul. Vor fi ţări care doresc să vândă sau să cumpere petrol iranian, analiÅŸtii estimează că Iranul va încerca să vândă mai mult petrol altor ţări din afara zonei euro, Turcia, de exemplu, Turcia, care nu cumpără decât 7% din petrolul iranian./apuscasu/dsirbu/ Pe de altă parte, există intermediari capabili să ocolească acest embargou. Despre consecinÅ£ele economice, comentariul analistului Jacques Benilouche: "Nu se poate face un embargou fără să genereze probleme Iranului. În planurile bancar ÅŸi financiar se va încerca pe alte căi exportul de petrol. Vor încerca să deturneze acest embargou. Oricum, va complica mult viaÅ£a iranienilor. Cu siguranţă va fi o scădere a veniturilor. Uniunea Europeană importă 18% din petrolul iranian. Dacă Uniunea Europeană respectă acest embargou, atunci Teheranul va încerca să compenseze aceste pierderi".

Realizator: AÅŸadar, domnilor invitaÅ£i, aÅ£i ascultat o analiză transmisă de la Ierusalim. Presiunile economice ÅŸi diplomatice asupra Teheranului încep să dea rezultate, relata colegul meu, DragoÅŸ Ciocîrlan. AÅŸ dori să ÅŸtiu ÅŸi părerile dumneavoastră. Domnule deputat Attila Korodi.

Attila Korodi: AÅŸ începe prin a vă spune că evoluÅ£iile spaÅ£iului Orientului Mijlociu, ÅŸi mai ales când vorbim de problema Iranului, au o evoluÅ£ie, de doi ani de zile, într-o direcÅ£ie mai puÅ£in dorită, o direcÅ£ie în care poziÅ£iile ţărilor care sunt implicate ÅŸi care doresc o rezolvare într-un fel sau altul, depinde de fiecare de poziÅ£ia naÅ£ională. Nu reuÅŸesc să găsească puncte comune. Avem un Iran care ÅŸi-a întărit poziÅ£ia, care merge către dezvoltarea nucleară ÅŸi către o politică agresivă în zona Orientului Mijlociu. Vorbim de Israel, care se simte din ce în ce mai puÅ£in ferit de o eventuală problemă creată de Iran. Åži vorbim de Statele Unite, care deja nu mai acÅ£ionează în Irak, vorbim de o retragere într-un cadru organizat ÅŸi cu un calendar stabilit, când vorbim de Afganistan ÅŸi vorbim de o evoluÅ£ie care duc către ideea că totuÅŸi, Statele Unite vor manifesta o atenÅ£ie sporită pe partea aceasta iraniană. Desigur, avem totuÅŸi o declaraÅ£ie a preÅŸedintelui Statelor Unite, domnul preÅŸedinte Obama, care spunea în toamna anului trecut că Statele Unite îÅŸi alocă o atenÅ£ie sporită zonei Pacificului ÅŸi că micÅŸorează atenÅ£ia ÅŸi capacităţile pe care le manifestă către Orientul Mijlociu ÅŸi Afganistan. Din punctul meu de vedere, nu văd evoluÅ£ii spectaculoase către o soluÅ£ionare paÅŸnică. Sper să fie. Embargoul european este o nouă verigă în această ecuaÅ£ie, dar nu ÅŸtiu dacă va putea să fie Europa destul de puternică ÅŸi nu ÅŸtiu dacă Europa va putea să mobilizeze ÅŸi aliaÅ£ii, ca embargoul să fie efectiv ÅŸi să nu fie numai o declaraÅ£ie politică unilaterală.

Realizator: AÅ£i anticipat deja principalele puncte pe care le vom analiza în această seară, domnule deputat Korodi. Înainte de a trece la domnul general Corneliu DobriÅ£oiu, bineînÅ£eles, cu aceeaÅŸi întrebare, aÅŸ dori să amintesc că în contextul creÅŸterii tensiunilor dintre Statele Unite ÅŸi Iran, portavionul american USS Abraham Lincoln a trecut strâmtoarea Ormuz ÅŸi se află în prezent în Golful Persic. Tot timpul se află acolo un astfel de portavion, este o procedură probabil normală de rotaÅ£ie a efectivelor navale militare americane din acea regiune, dar care demonstrează totuÅŸi angajamentul Statelor Unite pentru această zonă foarte sensibilă. Domnule general Corneliu DobriÅ£oiu, care este părerea dumneavoastră în privinÅ£a posibilităţii ÅŸi anticipării faptului că Teheranul va da semnale pozitive?

Corneliu DobriÅ£oiu: Domnule, eu sunt foart sceptic vizavi de succesul acestor demersuri politice legate de embargou, datorită faptului că Iranul, începând cu înfiinÅ£area statului Israel, ÅŸi-a găsit un duÅŸman ideologic feroce în persoana statului Israel ÅŸi a israelienilor ÅŸi a tuturor celorlalte state care susÅ£in Israelul. Deci, s-a ajuns la o demonizare, practic, a societăţii occidentale, or, din punctul acesta de vedere - ura dumneavoastră ÅŸtiÅ£i că este mai puternică decât înrăutăţirea, hai să zic, a situaÅ£iei economice a cetăţenilor iranieni, în condiÅ£iile în care embargoul va avea succes./adobrinescu/dsirbu/ Dumneavoastră aÅ£i afirmat sau, mă rog, înainte de întrebare corespondenÅ£ii dumneavoastră au scos în evidenţă ÅŸi alte relaÅ£ii economice cu China, din perspectiva exportului de petrol - ÅŸi aici trebuie menÅ£ionat faptul că, mă rog, China este al doilea mare consumator de petrol la nivel mondial, după armata Statelor Unite. Or, presiunea politică la nivel geostrategic vizavi de aceast embargou va fi foarte mare, deci vom asista la o dimensiune crescândă a presiunilor vizavi de ecuaÅ£ia geostrategică din Orientul Mijlociu.

Realizator: De altfel, Iranul de ani de zile se foloseÅŸte de aceste mesaje, de ura faţă de Israel ÅŸi ca mijloc de propagandă ÅŸi pentru a căştiga imagine în rândul celorlalte state musulmane, deÅŸi - se ÅŸtie - iranienii sunt ÅŸiiÅ£i ÅŸi majoritatea musulmanilor sunt sunniÅ£i. De altfel, Iranul, aÅŸa cum amintea domnul deputat Attila Korodi, se încearcă să se impună prin diferite mijloace, mai mult sau mai puÅ£in ortodoxe în rândul ţărilor din regiune, pornind de la spionaj militar ÅŸi până la acÅ£iuni de diversiune, ne gândim deja la Primăvara arabă. CredeÅ£i că Iranul va ascuÅ£i ÅŸi mai mult aceste tensiuni, tocmai pentru a întări dorinta pe care o are de a deveni portdrapel al statelor musulmane din regiune, domnule deputat Attila Korodi?

Attila Korodi: Este o perioadă, după Primăvara arabă, care se defineÅŸte printr-o variabilitate profundă a societăţilor musulmane din nordul Africii ÅŸi din Orientul Mijlociu, în care sunt redefinite criteriile democraÅ£iei, în care parlamentele, cum este Egiptul sau Tunisia, îÅŸi aleg liber reprezentanÅ£ii ÅŸi membrii parlamentului, cetăţenii ţărilor respective, ÅŸi atunci, Iranul vede aceasta ca ÅŸi o posibilitate de a avea noi susÅ£inători. Cum văd celelalte state arabe, când vorbim de Arabia Saudită, vorbim de Qatar, ca posibile puncte pentru /.../ în aceste noi democraÅ£ii create în nordul Africii. Din punctul meu de vedere, această perturbare - problematica siriană - aduce cauza Iranului ca ÅŸi moment în care, într-o direcÅ£ie sau alta, se va rezolva problema. De ce spun într-o direcÅ£ie sau alta? Poate să iasă din acest proces de reaÅŸezare a spaÅ£iului Orientului Mijlociu câÅŸtigător Iranul sau poate să iasă câÅŸtigător, într-un fel, Arabia Saudită, Qatarul, Liga Arabă, care este un susÅ£inător al Statelor Unite. Aceste miÅŸcări sper să depăşească cel puÅ£in zona /.../, în sensul de a se escalada ca ÅŸi conflict, dar să existe o dezbatere reală despre ceea ce se ntâmplă în Orientul Mijlociu, deciziile care se vor succede să nu fie îngheÅ£ate la nivelul unor decizii militare sau preventiv militare, ci să poată să existe ÅŸi un discurs al societăţii arabe ÅŸi occidentale în legătură cu evenimentele de acolo. Vorbim de China, vorbim de Rusia, parteneri strategici pentru Iran ÅŸi pentru Siria, din motive economice clare ÅŸi dintr-o poziÅ£ionare geostrategică a celor două ţări, pentru că Orientul Mijlociu înseamnă o punte între Asia ÅŸi Africa, Africa fiind o zonă de interes importantă, în care deja China are acces, mai ales resursele primare - ÅŸi a făcut lucrul acesta în ultimii zece ani de zile. Rusia nu poate să-ÅŸi piardă un aliat, pentru că Iranul a fost un aliat ÅŸi Rusia a furnizat permanent tehnologie, sperăm, nu la nivelul cel mai ridicat, dar tehnologie de bază pentru zona militară ÅŸi zona nucleară.

Realizator: Şi este şi un aliat al Siriei, că tot aţi adus aminte de situaţia din Siria.

Attila Korodi: Este un aliat al Siriei ÅŸi ÅŸtim că în Consiliul de Securitate, Rusia permanent se opune unor decizii care să pună problema siriană într-un context internaÅ£ional ÅŸi să ceară, clar, răspunsuri clare ÅŸi poate ÅŸi sancÅ£iuni directe asupra Siriei, nu numai la nivel declarativ, politice, ci ÅŸi măsuri adminsitrative, diplomatice ÅŸi de embargou, dacă este nevoie, din cauza trecerii /.../ a oricăror principii de drepturi ale omului ÅŸi de dreptul de a exprima libera opinie./aionescu/dsirbu/ Din această hartă văd că perioada următoare - ÅŸi vorbim de 2012-2013 - va aduce anumite cristalizări. Eu sper să fie o cristalizare în zona diplomatică ÅŸi în căutare de compromis ÅŸi în îngheÅ£area ÅŸi mai mult a /.../ ÅŸi împingerea către o zonă militară. Iranul preconizează ÅŸi doreÅŸte să facă, /.../ la Strâmtoarea Ormuz, doreÅŸte să facă exerciÅ£ii militare, să ducă în zona respectivă forÅ£e masive. Statele Unite, cum dădeau ÅŸtirile, ÅŸi-au trimis un portavion din nou în zona respectivă...

Realizator: Åži, dacă-mi permiteÅ£i, Statele Unite ÅŸi George Friedman, în analizele sale, a amintit, în Stratford, au spus foarte clar ÅŸi răspicat că blocarea Strâmtorii Ormuz ar reprezenta o dungă roÅŸie, o graniţă diplomatică ÅŸi militară pe care Iranul nu ar trebui să o treacă, să o traverseze, să o încalce.

Attila Korodi: AÅŸa este. Pe de altă parte, tot analiÅŸtii descriu o situaÅ£ie foarte interesantă. Nu cred analiÅŸtii că pe termen lung, rezumarea problemei nucleare iraniene poate să rezolve situaÅ£ia geopolitică din regiune, pentru că deja, manifestările militare ale Iranului, când vorbim de miÅŸcări de trupe, de exerciÅ£ii militare, îÅŸi manifestă o agitaÅ£ie ÅŸi o expunere în zone care până acum n-au fost vizate. Din cauza aceasta, rezolvarea în legătură cu Iranul va fi nu numai pe spectrul dezarmării nucleare ÅŸi de oprire a programului nuclear iranian, cât ÅŸi trebuie găsită o soluÅ£ie generală pentru zona respectivă ÅŸi de un compromis, dacă se poate. Dar, pe de altă parte, nu trebuie să uităm că, totuÅŸi, anul trecut ÅŸi mai ales 2010, vorbim de un Iran în care a fost ÅŸi a început, nu Primăvara arabă, dar manifestaÅ£ii masive, în care au fost atrocităţi ale autorităţilor statului asupra manifestanÅ£ilor. Siria este în această situaÅ£ie, la ora actuală. Eu cred că ÅŸi societăţile iraniene ÅŸi siriene - vorbim de societatea iraniană - se va manifesta, oricât de mult va fi împinsă politic către un răspuns înverÅŸunat împotriva Occidentului, ca să spunem aÅŸa. Eu cred că, într-un fel, miÅŸcările interne, pentru a-ÅŸi cere o democraÅ£ie sau o deschidere în sensul respectiv, va fi mai profundă în perioada următoare.

Realizator: Să spunem foarte clar, iranienii, cei tineri, îÅŸi doresc democraÅ£ie acolo, în faÅ£a acestei dictaturi absolute a religiei ÅŸiite, reprezentate de Ayatollah, în acest teritoriu dominat de religia ÅŸiită. Domnule general Corneliu DobriÅ£oiu, iată, aÅŸadar, o situaÅ£ie delicată, o situaÅ£ie complexă. Vorbea la începutul emisiunii domnul deputat Attila Korodi despre politica agresivă a Iranului ÅŸi am dezvoltat acest subiect. CredeÅ£i, domnule general DobriÅ£oiu, că aceste aplicaÅ£ii, aceste manevre militare de anvergură ale Iranului vor demonstra ceva, vor pune la punct lumea occidentală, Israelul ÅŸi tot ceea ce înseamnă dorinÅ£a de a avea acces în Golful Persic?

Corneliu DobriÅ£oiu: Da. Înainte de a răspunde direct la întrebarea dumneavoastră, aÅŸ vrea să vin ÅŸi eu cu o completare la ceea ce s-a discutat anterior, referitor la Primăvara arabă. Părerea mea este că manifestările care au avut loc au un dublu impact. Pe de o parte, au un impact negativ asupra relaÅ£iilor SUA, Israel ÅŸi Egipt, prin Acordul de la Camp David ÅŸi, pe de altă parte, al doilea impact pe relaÅ£ia bilaterală Iran-Siria ÅŸi alimentarea grupărilor Hezbollah ÅŸi Hamas, care desfăşoară acÅ£iuni subversive în Israel. Or, părerea mea este că Primăvara arabă nu a adus altceva decât extinderea spaÅ£iului de securitate /.../ dincolo de Orientul Mijlociu./ipescaru/dsirbu/ Întrebarea logică vizavi de această dezvoltare este totuÅŸi cine are de câÅŸtigat ÅŸi ce semnifică această extindere a convulsiilor de securitate, a incertitudinilor de securitate dincolo de zona Orientului Mijlociu. Părerea mea este că Primăvara arabă marchează trecerea de la lumea unipolară, unde Statele Unite erau unica superputere, către o lume multipolară, unde actori regionali importanÅ£i, cum sunt Rusia, China ÅŸi India, cele două din urmă având interese economice directe strategice în Iran legate de exportul de petrol ÅŸi gaze... VedeÅ£i, cu alte cuvinte, lumea se complică, provocările sunt foarte mari. Revenind la întrebarea dvs directă referitoare la impactul aplicaÅ£iilor militare iraniene în zona de coastă, acestea vor să demonstreze pe de o parte capacitatea Iranului de folosi lovituri strategice, dar pe de altă parte ÅŸi capacitatea de a folosi lovituri neconvenÅ£ionale, mijloace neconvenÅ£ionale asupra unor grupări mari de forÅ£e navale prin folosirea ambarcaÅ£iunilor mici ÅŸi foarte rapide cu încărcături explozive la bord, ÅŸtiind că aceste ambarcaÅ£iuni, având ÅŸi viteză mare ÅŸi mare flexibilitate, mare capacitate de manevră vor pune la grea încercare capabilităţile militare navele ale Statelor Unite, ale aliaÅ£ilor care dizlocă forÅ£e în zona Golfului. SemnificaÅ£ia prezenÅ£ei americane acolo denotă în schimb altceva: Statele Unite sunt decise să aibă un dialog strategic serios de data aceasta cu Iranul. PrezenÅ£a lor vor să asigure certitudinea menÅ£inerii deschise a liniilor de comunicaÅ£ie maritimă. Or, în acest context s-ar putea Iranul să joace. Depinde mai departe de influenÅ£ele FederaÅ£iei Ruse, a Chinei ÅŸi a Indiei, cum am spus mai devreme, care vor să se repoziÅ£ioneze în noul cadru...

Realizator: Şi Turcia. O să vorbim şi despre...

Corneliu Dobriţoiu: Şi Turcia, da.

Realizator: Am omis să vorbim de cele trei repere importante. Pe lângă Statele Unite ÅŸi Uniunea Europeană, am amintit de China, de Rusia, dar ÅŸi Turcia va avea...

Corneliu DobriÅ£oiu: Cu alte cuvinte, domnule DobriÅ£oiu, pe fundalul crizei economico-financiare, pe fundalul angajamentelor strategice americane, uitaÅ£i-vă că se manifestă ÅŸi tendinÅ£a de a se redimensiona jocul de putere strategic la nivel global. Deci părerea este că lumea va intra într-o perioadă de instabilitate majoră.

Realizator: Să definim termenii, aÅŸa cum spunea Voltaire, pentru ascultătorii noÅŸtri, să spunem de ce ne referim la Golful Persic cu degetul pe hartă, pe Strâmtoarea Ormuz, pentru că este vorba de petrol, iar preÅ£ul petrolului influenÅ£ează întreaga economie mondială ÅŸi toată lumea ÅŸtie că suntem deja într-o criză economică mondială în plină evoluÅ£ie. Foarte pe scurt, pentru a le explica ascultătorilor despre Strâmtoarea Ormuz, aceasta este situată la ieÅŸirea din Golful Persic ÅŸi reprezintă practic poarta de ieÅŸire spre Marea Arabiei, respectiv Oceanul Indian. Strâmtoarea Ormuz reprezintă calea de acces spre petrolul din Arabia Saudită, Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite. Dle deputat Attila Korodi, aducea amite dl general DobriÅ£oiu ÅŸi puncta foarte bine faptul că Iranul "s-ar putea să joace", spunea dânsul. În acest dialog cu Iranul... CredeÅ£i că Teheranul are o mare ocazie istorică în această perioadă pentru a avea de câÅŸtigat atât în planul relaÅ£iilor cu Statele Unite, cât ÅŸi, dacă ar juca această carte din punctul de vedere al diplomaÅ£iei, să se impună mult mai bine ÅŸi să câÅŸtige din punct de vedere economic, bineînÅ£eles, dacă ar renunÅ£a ÅŸi la acel program nuclear, care este principalul argument care deranjează lumea occidentală?

Attila Korodi: Depinde foarte mult ÅŸi de agenda internă politică a Iranului, pe care n-o cunoaÅŸtem în detaliu foarte bine. Pentru că, la prima vedere, raÅ£ionamentul ar spune că Iranul ar căuta un compromis /tardiv/, din care să poată să iasă ÅŸi întărit, dar să existe un echilibru în zonă./gioan/ Nu-mi dau seama dacă agenda politicii interne permite lucrul acesta, dacă preÅŸedintele Iranului, conducerea religioasă, ar accepta aÅŸa ceva, luând în consideraÅ£ie că a fost construită în ultima perioadă ÅŸi nu vorbim de un an, de doi ani de zile, de o perioadă mai lungă, de 5-10 ani de zile, a fost construită o retorică clară împotriva SUA ÅŸi a intereselor SUA din zonă. Mai trebuie să subliniem un alt aspect, despre care nu am vorbit, dar dacă discutăm cu analiÅŸti ÅŸi cunoscători ai zonei respective, totdeauna se pune în ecuaÅ£ie problema sunită ÅŸi ÅŸiită, pentru că relaÅ£iile între ţările sunite ÅŸi ÅŸiite nu sunt deloc bune ÅŸi amprenta abordării sau orientările religioase diferite se manifestă foarte puternic în politicile naÅ£ionale ale ţărilor respective.

Realizator: Să ne aducem aminte de Bahrein ÅŸi ce se întâmplă în zonele respective cu populaÅ£ia ÅŸiită.

Attila Korodi: Corect, Bahrein, în oarecare măsură Qatar, Arabia Saudită, care este, să zicem, contraponderea cea mai puternică a Iranului sau Siria, în care vorbim de conducere, care este din partea minorităţii religioase, în comparaÅ£ie cu populaÅ£ia majoritară. Sunt lucruri care definesc foarte bine /.../

Realizator: Mă scuzaÅ£i că vă întrerup, domnule deputat Attila Korodi, putem spune nu neapărat că este vorba de agenda internă, dar ÅŸi despre agenda regională, pentru că aÅ£i pus în ecuaÅ£ie atât de multe cifre ÅŸi date ÅŸi ţări importante din regiunea respectivă, iată, să spunem că avem o agendă internă a Teheranului pe plan naÅ£ional, dar există ÅŸi o agendă internă regională a Iranului, pentru că spuneam de dorinÅ£a Iranului de a fi portdrapel al lumii musulmane.

Attila Korodi: AÅŸa este, numai că agenda externă, de ce o luam în considerare? Pentru că contează din perspectiva agendei interne, capacitatea sau dorinÅ£a de a găsi un compromis sau a merge până la, să-i spunem aÅŸa, într-un limbaj foarte comun, până la cuÅ£ite. Domnul DobriÅ£oiu a exprimat ÅŸi a analizat puÅ£in mai în adâncime problema Chinei ÅŸi a Rusiei ÅŸi a relaÅ£iei lor. Trebuie să spunem foarte clar că, până la urmă, Orientul Mijlociu este un joc ÅŸi un spaÅ£iu în care chiar marile puteri încearcă să definitiveze anumite ecuaÅ£ii geopolitice. Rusia foarte greu găseÅŸte parteneri în spaÅ£iul european, nu numai din perspectivă economică, dar ÅŸi politică. Dacă vorbim de China, deja acolo este mult mai nuanÅ£at, pentru că China, neavând o relaÅ£ie directă cu Europa ÅŸi SUA, din perspectiva furnizării de resurse de energie, ci numai din perspectiva schimburilor comerciale, este, să zicem, un - în ghilimele - "competitor", un jucător pe mapamond care are mai puÅ£in interese punctuale, cât interese generale ÅŸi de dezvoltare economică ÅŸi de găsire de resurse energetice în permanenţă. Dar atât Rusia, cât ÅŸi China se uită, pentru perspectiva următorilor 20-30-50 de ani în zona Africii ÅŸi Orientul Mijlociu, este puntea prin care poate să îÅŸi asigure, în afara relaÅ£iilor comerciale navale, ÅŸi o abordare terestră a relaÅ£iilor cu Africa, Africa, care va fi singurul furnizor masiv de resurse primare pentru economiile mondiale. Din cauza aceasta, toată ecuaÅ£ia este definită ÅŸi de zona economică, nu cred că problema, dacă se pune problema unui conflict mai mic sau mai mare militar în zona Orientului Mijlociu, vom vorbi ÅŸi de o implicare, nu simt la ora actuală aÅŸa ceva din partea Chinei sau a Rusiei, dar sunt convins că aceste două ţări nu vor ajuta instituÅ£iile internaÅ£ionale, ca să îÅŸi dea un accept pentru o anumită abordare mai strictă militară în zona respectivă, pentru o rezolvare a unui conflict care, poate, nu poate fi evitat.

Realizator: Vom reveni la Rusia, vom reveni la China, poziţii diferite.../aboboc/dsirbu

Corneliu DobriÅ£oiu: Domnule DobriÅ£oiu, îmi permit să intervin ÅŸi eu. Încă o dată, scepticismul vizavi de o aventură convenÅ£ională împotriva Iranului sau chiar lovituri de alt gen. Ce se întâmplă? Din perspectiva situaÅ£iei politice interne, dumneavoastră ÅŸtiÅ£i că au mai fost încercări de a stimula o reacÅ£ie internă împotriva /.../

Realizator: A populaţiei iraniene, da, da.

Corneliu DobriÅ£oiu: Acum, eu aÅŸ merge chiar mai departe, făcând o analogie între cum trăiam noi pe timpul lui CeauÅŸescu, făra orizont, închis, tăiat, total, fără puls de comunicare.

Realizator: Fără informaţii, de multe ori.

Corneliu DobriÅ£oiu: Fără informaÅ£ii. Deci, cu alte cuvinte, o revitalizare a unei... sau o generare a unei reacÅ£ii interne pentru a răsturna conducerea politică de la Teheran este greu de presupus. Pe de altă parte, din perspectiva capacităţii Iranului de a acÅ£iona în ţările arabe, în situaÅ£ia unui conflict ÅŸi în situaÅ£ia în care ţările arabe vor creÅŸte extracÅ£ia de petrol ÅŸi livrările de petrol către Europa ÅŸi către alte ţări, eu cred că iranienii folosesc deja arme neconvenÅ£ionale, de tip religios, capabili să genereze mari incertitudini politice în Arabia Saudită ÅŸi în zona Emiratelor. Deci Iranul nu dispune de capabilităţi militare pe care le-ar putea opune cu succes.

Realizator: Dar are pârghii de propagandă, are anumite pârghii. InfiltraÅ£i, sigur că da, celule.

Corneliu DobriÅ£oiu: Are pârghii de propagandă, /.../ religioasă. Eu cred că acÅ£ionează subversiv, are oameni deja infiltraÅ£i adânc pe teritoriul statelor arabe cu misiunea de a genera subversiuni la nivel economic ÅŸi nu numai, ÅŸi de a extinde haosul. Ori, singura soluÅ£ie rămâne soluÅ£ia politică, pentru a inhiba, cum spuneam, ÅŸi intervenÅ£ia altor actori, care pot să deregleze echilibrul geostrategic ÅŸi geopolitic actual.

Realizator: Da. Eu îmi aduc aminte, cât am fost în Irak, de puternica influenţă venită dinspre Iran, atât ÅŸiită, cât religioasă, cât ÅŸi politică. Să aducem aminte că Ayatollahul din Irak este de cetăţenie iraniană. Să aducem aminte de Brigada Al-Badar, care a fost formată din refugiaÅ£i irakieni pe teritoriul Iranului, care au ajuns ofiÅ£eri ÅŸi au fost antrenaÅ£i ÅŸi s-au întors, ÅŸi deÅ£in acum funcÅ£ii cheie în statul irakian. Iată, nu numai un exemplu. Să aducem aminte ÅŸi faptul că eroul nostru, Ioan Grosaru, a căzut la datorie ucis de o bombă artizanală de provenienţă iraniană pe teritoriul Irakului, în timpul unei misiuni. Vom reveni, cum am spus, la Rusia, China ÅŸi vom pune degetul pe hartă ÅŸi pe Turcia. Åži la NATO, exact, aÅ£i anticipat foarte bine, domnule general DobriÅ£oiu. Uniunea Europeană nu doreÅŸte o relaÅ£ie tensionată cu Iranul ÅŸi nici un război cu Teheranul, fie el ÅŸi economic. Åži în opinia Bruxelles-ului, nu aceasta este soluÅ£ia pentru a rezolva problema nucleară a Iranului. În această săptămână, UE a impus sancÅ£iuni economice Teheranului ÅŸi, ieri, NATO a transmis un mesaj în direcÅ£ia Iranului. O sintează cu cele două luări de poziÅ£ii, care implică ÅŸi România, în corespondenÅ£a pentru "Euroatlantica", transmisă de la Bruxelles de LuminiÅ£a Apostol.

LuminiÅ£a Apostol: SancÅ£iunile de o amploare fără precedent la adresa Iranului îi aliniază pe europeni Statelor Unite ÅŸi, în acelaÅŸi timp, îi separă de Rusia, care a spus din nou UE că nu consideră potrivită această cale în negocierile cu Teheranul. Pe de altă parte, chiar europenii ÅŸi-au susÅ£inut la unison impunerea sancÅ£iunilor petroliere ÅŸi a celor împotriva Băncii Centrale iraniene. Sunt convinÅŸi că diplomaÅ£ia este importantă ÅŸi că negocierile trebuie să continue. Este ÅŸi viziunea cunoscutului ÅŸef al diplomaÅ£iei suedeze, Carl Bildt. "Nimeni nu are interesul sa alunecăm spre o confruntare în război. SituaÅ£ia este suficient de complicată ÅŸi fără asta. SancÅ£iunile în sine nu sunt un răspuns la problema iraniană. Ele reprezintă unul dintre instrumentele noastre, dar cel mai important instrument pe care îl are la dispoziÅ£ie UE este diplomaÅ£ia", consideră ministrul suedez de externe, Carl Bildt. În opinia sa, Iranul nu va bloca strâmtoarea Ormuz, pentru că este calea pe unde tranzitează propriile exporturi ÅŸi Iranul ar fi mult mai afectat decât oricine. Cu noile sancÅ£iuni, UE încearcă să facă presiuni asupra Teheranului, să revină la masa negocierilor asupra programului său nuclear, pe care europenii, dar ÅŸi SUA îl bănuiesc că ascunde intenÅ£ii militare, deÅŸi Teheranul îl promovează drept un program nuclear în scopuri civile./cbruker/dsirbu/ Åžefa diplomaÅ£iei europpene, Catherine Ashton, a trimis încă de la 21 octombrie o scrisoare la Teheran, în care invita Iranul la negocieri în anumite condiÅ£ii, însă acum, după trei luni, a mărturisit că încă mai aÅŸteaptă răspunsul autorităţilor iraniene.

Catherine Ashton: Vrem ca iranienii să revină la negocieri ÅŸi fie acceptă propunerile puse de noi pe masă la Istanbul în urmă cu un an ÅŸi le consideră posibile, măsuri de construire a încrederii, fie vin cu propunerile lor proprii. Trimit acest mesaj prin intermediul dumneavoastră, că această poziÅ£ie a europenilor este valabil ÅŸi astăzi. Sper că Iranul va răspunde pozitiv la scrisoarea pe care am trimis-o, la toate mesajele care i-au fost transmise ÅŸi va reveni la masa negocierilor.

LuminiÅ£a Apostol: ... a insistat ÅŸefa diplomaÅ£iei europene. În mod concret, europenii au pus un embargou gradual asupra importurilor de petrol ÅŸi a produselor petroliere ce provin din Iran. Nici un nou contract nu va mai putea fi încheiat de ţările europene cu Iranul, însă contractele aflate deja în derulare vor continua până la 1 iulie. De asemenea, înainte de 1 mai, sancÅ£iunile vor fi revizuite, pentru a vedea care este impactul lor. A doua componentă a sancÅ£iunilor este cea financiară. Au fost blocate bunurile de pe teritoriul european ale Băncii Centrale iraniene, dar au fost luate măsuri, astfel încât comerÅ£ul tradiÅ£ional să poată continua ÅŸi populaÅ£ia iraniană să nu aibă de suferit. Statelor membre ale Uniunii le sunt de asemenea interzise comerÅ£ul cu aur, cu diamante ÅŸi cu metale preÅ£ioase, ca ÅŸi furnizarea de bancnote ÅŸi monezi iraniene către Banca Centrală iraniană. O înterbare legitimă apare: în ce măsură va afecta acest embargou economia europeană în general ÅŸi nu numai pe cea a unor state membre, precum Grecia, de exemplu, care depind de importurile de petrol iranian? În chiar ziua anunţării sancÅ£iunilor, luni, europenii s-au mobilizat la cel mai înalt nivel, pentru a le da ÅŸi mai multă greutate politică. Liderii francez, german ÅŸi britanic, Nicolas Sarkozy, Angela Merkel ÅŸi David Cameron, au redactat o scrisoare comună, la care am avut acces aici, la Bruxelles, în care au subliniat că europenii nu au nimic cu poporul iranian ÅŸi că sancÅ£iunile sunt total îndreptate împotriva autorităţilor de la Teheran care - spun cei trei lideri - nu au convins comunitatea internaÅ£ională de intenÅ£iile paÅŸnice ale programului lor nuclear. ''Nu vom accepta ca Iranul să posede arma nucleară'' - au insistat cei trei lideri ÅŸi au cerut guvernului iranian să suspende activităţile nucleare ÅŸi să revină la masa negocierilor. În toată această dezbatere, NATO încearcă să păstreze distanÅ£a, iar dacă presa internaÅ£ională vorbeÅŸte despre o concentrare fără precedent de mijloace navale ale NATO în regiune, fie sub pavilion american, fie francez, AlianÅ£a Nord Atlantică a negat că ar plănui vreo acÅ£iune în zonă. Au dezminÅ£it, rând pe rând, secretarul general NATO ÅŸi ÅŸeful Comitetului Militar, generalul Knud Bartels. Ieri, în prima conferinţă de presă din acest an, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a făcut din nou apel la Iran să-ÅŸi respecte obligaÅ£iile internaÅ£ionale.

Anders Fogh Rasmussen: Anumite declaraÅ£ii ale liderilor iranieni ne îngrijorează ÅŸi cer autorităţilor iraniene să-ÅŸi îndeplinească obligaÅ£iile internaÅ£ionale, inclusiv oprirea programului nuclear ÅŸi asigurarea liberei-navigaÅ£ii în strâmtoarea Ormuz.

LuminiÅ£a Apostol: ... a afirmat secretarul general NATO. El a repetat că NATO, ca organizaÅ£ie, nu este implicată în problema iraniană, însă a precizat că unele state membre sunt parte a discuÅ£iilor referitoare la programul nuclear al Iranului.

Realizator: Domnule deputat Attila Korodi, domnule general Corneliu DobriÅ£oiu, aÅ£i ascultat această corespondenţă complexă primită pentru ''Euroatlantica'' de la Bruxelles ÅŸi vă pun ÅŸi eu această întrebare, amintită retoric de LuminiÅ£a Apostol: în ce măsură acest embargou va afecta economia Uniunii Europene? Este vorba de embargoul impus de Uniunea Europeană Iranului.

Attila Korodi: Eu cred că pe abordarea secvenÅ£ială a Uniunii Europene, dacă privim, de exemplu, în Grecia - nu cunosc alte ţări, dar sunt convins că există ÅŸi alte ţări în situaÅ£ia aceasta - pot să apară probleme majore ÅŸi vă spun ÅŸi de ce. Industria petrochimică ÅŸi prelucrarea petrochimică este una specială. De obicei, rafinăriile sunt construite pe o tehnologie care este special aplicată pe caracteristica Å£iÅ£eiului pe care-l folosesc. De obicei, când vorbim de ţările arabe, nu putem să vorbim de acelaÅŸi petrol, vorbim de diferite tipuri de petrol...

Realizator: Sigur, Libia are un petrol de o calitate mai bună, folosit în industria de aviaÅ£ie, pentru avioane, un alt amestec este în Irak, un alt amestec, cu mai multe gaze...

Attila Korodi: Exact. Åži atunci vor putea să existe implicaÅ£ii, pentru că foarte greu poÅ£i să reprofilezi sau să retehnologizezi într-un termen rezonabil rafinăriile unei ţări sau ale unei zone a Europei numai ca să poÅ£i să compensezi această lipsă care poate să însemne petrolul din Iran./mdudea/dsirbu/ Dar, cum aÅ£i observat ÅŸi în relatare, UE abordează problema embargoului în trepte. Åži aÅŸteaptă ca această abordare să ducă către tratative Iranul ÅŸi diplomaÅ£ia iraniană, care nu a dat nici un semn pozitiv în acest sens.

Realizator: Din contră, şi o să revenim asupra subiectului.

Attila Korodi: Åži Înaltul comisar Ashton tocmai ÅŸi-a exprimat un punct de vedere foarte clar. Nu a primit nici un răspuns de dialog. Asta înseamnă că sunt semne de întrebare dacă până la urmă, Iranul doreÅŸte să aibă un dialog ÅŸi un rezultat diplomatic, sau îÅŸi rezervă, să zicem, posibilitatea economică de a compensa lipsa de cereri din UE cu comenzi din China ÅŸi din Rusia. Åži eu sunt convins că nu există o problemă tehnică sau o problemă de incapacitate de a livra petrol mai mult către China, dacă există un acord politic în zona respectivă.

Realizator: Sigur că da, ÅŸi aici ajungem, vorbeam eu mai devreme de un alt actor important în regiune, vorbeam de Turcia. Dle general Corneliu DobriÅ£oiu, credeÅ£i că Turcia poate profita în regiune de acest embargou impus de către UE Iranului? Pentru că ÅŸtim foarte bine că 7% din petrolul iranian pleacă spre Turcia. Posibil ca aceste capacităţi să fie mărite. BineînÅ£eles că Turciei i s-au dat anumite semnale că nu ar fi bine să acÅ£ioneze împotriva UE, dar să nu uităm de dorinÅ£a foarte mare a Turciei, Ankara nu va renunÅ£a la poziÅ£ia de lider diplomatic pentru lumea musulmană, în raport cu lumea occidentală. Vă rog să ne referim la această relaÅ£ie extrem de complexă, UE-Iran, având la mijlocul acestei relaÅ£ii ÅŸi Turcia.

Corneliu DobriÅ£oiu: Da. După părerea mea, embargoul UE, chiar un embargou în trepte, va crea probleme mai mari statelor europene aflate, cufundate în criză, decât populaÅ£iei iraniene, traumatizate de propriul regim. Categoric că treptele embargoului asta urmăresc, a creÅŸte nivelul de sensibilitate al populaÅ£iei iraniene, aÅ£i văzut ÅŸi mesajul adresat de principalii lideri europeni, că embargoul nu se adresează poporului iranian, ci liderilor de la Teheran.

Realizator: Sigur, un mesaj încărcat de bune intenÅ£ii.

Corneliu Dobriţoiu: Da, exact.

Realizator: Sigur că da.

Corneliu DobriÅ£oiu: Exact. Ori, în situaÅ£ia aceasta, dumneavoastră cunoaÅŸteÅ£i că au mai fost aplicate embargouri după Războiul Rece ÅŸi în zona Balcanilor.

Realizator: Sigur.

Corneliu DobriÅ£oiu: Turcia, ca stat, poate să respecte embargoul, dar dacă embargoul este presărat sau, cum să vă spun eu, sifonat prin intenÅ£iile vectorilor privaÅ£i din Turcia, atunci, vă daÅ£i seama că nefiind, pe de o parte, stat membru al UE ÅŸi neurmărind o politică de stat, deci, guvernul... aplicând totuÅŸi embargoul la nivel guvernamental, dar /.../

Realizator: Declaraţional, al declaraţiilor.

Corneliu DobriÅ£oiu: Exact. Dă frâu liber sectorului privat, care este neîngrădit, poate să genereze un embargou permeabil, ca să spun aÅŸa, ceea ce va produce o relaxare la nivelul leadershipului iranian ÅŸi nu numai, ÅŸi la nivelul populaÅ£iei. Prin asta crescând ÅŸi influenÅ£a Turciei în zona respectivă. Dar ce este mai, cum să vă spun eu, mai greu de digerat este semnalul venit din partea NATO, prin care NATO păstrează distanÅ£a. Ce se întâmplă? Criza economică, după cum bine ÅŸtiÅ£i, a determinat politici bugetare la nivelul apărării mult diminuate faţă de perioada anterioară. Åži la nivelul AlianÅ£ei Nord-Atlantice, având în vedere că SUA ÅŸi-au păstrat nivelul de bugetare, de participare la bugetul comun, prin diminuarea bugetelor aliaÅ£ilor, s-a ajuns la o situaÅ£ie alarmantă, care afectează credibilitatea strategică a NATO, capacitatea NATO de disuadare. Ori, cum vă spuneam, s-a ajuns la situaÅ£ia stranie în care SUA contribuie 75% la bugetul comun al AlianÅ£ei./dsirbu

Realizator: Åži dacă ne referim ÅŸi la restul de procente, vom vedea că doar câteva state au contribuÅ£ii importante în restul de 25%.

Corneliu DobriÅ£oiu: În situaÅ£ia aceasta, cred că ar fi bine să adaug ÅŸi două propoziÅ£ii, două fraze despre situaÅ£ia bugetării Apărării la noi, în calitate de aliat-membru NATO.

Realizator: Care a scăzut - este bine de ÅŸtiut - în ultimii ani, dramatic.

Corneliu Dobriţoiu: La noi s-a ajuns la o situaţie absolut aberantă. 80% din bugetul Apărării reprezintă cheltuielile de personal. Noi am redus dramatic, aproape la zero...

Realizator: Cheltuielile de înzestrare...

Corneliu DobriÅ£oiu: Cheltuielile de înzestrare, iar cheltuielile care asigură pregătirea armatei pentru îndeplinirea misiunilor ei consituÅ£ionale se cifrează undeva la 12%. Dacă din acest 12% deducem sumele necesare întreÅ£inerii forÅ£elor angajamentelor noastre operaÅ£ionale în Afganistan ÅŸi care reprezintă, care anjajează, practic, vreo 4% din structura de forÅ£e, o să vedeÅ£i că 96% din structura de forÅ£e a armatei consumă cam jumătate din acest, cum să vă spun eu, din 10%. Deci, noi suntem într-o situaÅ£ie absolut de neînchipuit, de neimaginat, în condiÅ£iile în care toată lumea ÅŸtie că a fost pur ÅŸi simplu o zburdălnicie pe bani publici, construind fel ÅŸi fel de aiureli la nivel local, doar pentru a menÅ£ine influenÅ£a în teritoriu a unui anumit partid. Or, aici voiam să ajung, de fapt. Orice atitudine politică care nu este bine gândită la nivel strategic va crea dezechilibre uriaÅŸe în anii care vor veni...

Realizator: Pe termen lung.

Corneliu DobriÅ£oiu: Pe termen lung. Revenind, noi... România, care se află la graniÅ£a de Est a AlianÅ£ei, este, din cele ce spuneam anterior, într-o situaÅ£ie dramatică, deci, noi nu putem să angajăm niciun fel de susÅ£inere, decât politică, a unei eventuale, eu ÅŸtiu, misiuni a NATO de securizare a liniilor maritime comerciale.

Realizator: În regiunea respectivă... a strâmtorii, da... Dar să aducem aminte că Statele Unite sunt deja acolo ÅŸi, iarăşi, doi actori importanÅ£i din NATO, de care, de unul dintre ei, colega mea LuminiÅ£a Apostol a adus aminte. FranÅ£a se află acolo, eu aduc aminte ÅŸi de Marea Britanie, care are componente în zona respectivă ÅŸi mă refer la marină militară. Iată, din nou, cele două ţări în tandem, FranÅ£a ÅŸi Marea Britanie.

Corneliu DobriÅ£oiu: Dar ÅŸtiÅ£i ce înseamnă? Domnule DobriÅ£oiu, mai e un alt aspect. Dacă luaÅ£i în analiză modul în care ţările europene, în special FranÅ£a, Marea Britanie, au acÅ£ionat în Libia, o să vă daÅ£i seama că sunt diferenÅ£e uriaÅŸe. Acolo situaÅ£ia operaÅ£ională a fost determinată, în primele zile ale războiului, de participarea masivă a Statelor Unite ale Americii. Cu alte cuvinte, aliaÅ£ii europeni...

Realizator: Şi condiţionată ulterior de sprijinul logistic american. Au spus-o la Bucureşti aliaţii.

Corneliu DobriÅ£oiu: Exact. Cu alte cuvinte, în absenÅ£a sprijinului sau intervenÅ£iei Statelor Unite, europenii joacă un rol palid, decorativ, la nivel geostrategic.

Realizator: Domnule deputat Attila Korodi, vă rog.

Attila Korodi: O intervenÅ£ie. TotuÅŸi, evenimentele din Nordul Africii mai precizează ÅŸi un alt lucru, că intervenÅ£iile care au fost făcute sunt într-un fel făcute luând în considerare ÅŸi anumite interese naÅ£ionale din zona europeană sau din zona Nord-Atlantică, adică nu degeaba Statele Unite au zis că se retrag din prim actor în problema libiană, pentru că Statele Unite nu puteau să definească un interes special în zona respectivă. Cum când vorbim de zona Orientului Mijlociu, deja Statele Unite niciodată nu-ÅŸi vor lăsa, să zicem, rolul de prim actor, dacă se pune problema unei acÅ£iuni militare, dar eu sper ÅŸi cred să nu se pună această problemă, pentru că interesele o definesc ca să aibă această poziÅ£ie./adobrinescu/dsirbu/ Eu cred că ar trebui, totuÅŸi, să mai spunem un lucru, care este foarte important ÅŸi contează pentru problematica iraniană: anumite studii - ÅŸi diplomaÅ£ia SUA ÅŸi-a exprimat deja de acum un an de zile îngrijorările cu privire la Iran, din perspectiva rezultatului diplomatic al negocierilor, pentru că toate forÅ£ele politice din Iran care pot fi la ora actuală identificate cu un sprijin cât de cât semnificativ, sprijină programul nuclear într-o oarecare măsură. Deci nu se poate spune că o schimbare a autorităţilor iraniene printr-o schimbare politică ar aduce automat ÅŸi o limitare sau închidere a programului nuclear iranian. Nu. Åži din perspectiva aceasta se complică ÅŸi problema ca societatea iraniană, prin rezultate de embargou ÅŸi împinsă de embargou sau printr-o, să zicem, democratizare internă, să poată să se dezică de un program care se pare că, din păcate, prea mult, prin comunicare internă, a fost impusă ÅŸi a fost receptată ca un mesaj de salvare a Iranului, când au energie nucleară la dispoziÅ£ie ÅŸi desigur, în spate există ÅŸi programul militar, care nimeni nu poate să nege, chiar dacă încearcă /.../ încearcă Iranul.

Realizator: Două minute până la finalul emisiunii. În încheiere aÅŸ dori să amintesc că răspunsul Iranului faţă de embargoul treptat impus de Uniunea Europeană a fost de neaÅŸteptat, bineînÅ£eles că nu sunt foarte dornici de dialog, au spus că va tăia Iranul capacităţile ÅŸi resursele petroliere către Uniunea Europeană, înainte ca Uniunea Europeană să îÅŸi ducă la bun final embargoul. Asta va însemna, potrivit estimărilor, o creÅŸtere a preÅ£ului petrolului, a barilului de petrol la 140 de dolari aproape, adică cu 40% faţă de preÅ£ul actual. Să aducem aminte că strâmtoarea Urmuz, situată în Golful Persic este de mare importanţă pentru tranzitul petrolului pe acolo. Foarte pe scurt, ce va însemna asta pentru economia mondială ÅŸi ce influenţă va avea? Câte 30 de secunde, vă rog frumos, domnule deputat Attila Korodi.

Attila Korodi: Dacă există o voinţă internaÅ£ională, ÅŸi Arabia Saudită îÅŸi asumă rolul de un jucător important, atunci nu cred că vom avea neapărat probleme de preÅ£ al barilului de petrol, pentru că vor fi compensări din alte zone. Mai degrabă vor fi probleme tehnologice de adaptare a economiilor europene, cum am vorbit ÅŸi de Grecia.

Realizator: Domnule general Corneliu Dobriţoiu, foarte scurt.

Corneliu DobriÅ£oiu: Întăresc ÅŸi eu cele afirmate de antevorbitorul meu, menÅ£ionând totuÅŸi că în eventualitatea în care Arabia Saudită nu va putea să suplinească deficitul de petrol pe piaÅ£a europeană, se vor adânci foarte mult dezechilibrele macro-economice la nivel european. Åži /.../ ÅŸi criza economică financiară.

Realizator: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată situaţiei din Gloful Persic, invitaţi Attila Korodi, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor şi generalul locotenent Corneliu Dobriţoiu. Realizatorul "Euroatlantica", Radu Dobriţoiu şi producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie. La revedere!

Taguri: Radu Dobriţoiu, Corneliu Dobriţoiu, Attila Korodi, Nicu Popescu, criya din strâmtoarea Ormuz, Radu Dobritoiu, Dragoş Ciocârlan, Luminiţa Apostol

Citește mai multe articole
de Radu Dobrițoiu

• Acum
• Urmează

• Ultimele 24 de ore
• Săptămână
• Lună

Parteneri Online: