Evoluţia situaţiei din Africa de Nord

3 Decembrie 2011 | 676 vizualizări
Comentează

de Radu Dobriţoiu

Influenţe asupra securităţii continentale

   

RADIO ROMÂNIA ACTUALITÄ‚Å¢I (25 noiembrie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Din punct de vedere al securităţii, în sensul cel mai clasic al cuvântului, ochii sunt aÅ£intiÅ£i asupra situaÅ£iei din sudul ÅŸi estul Mediteranei, adică Africa de Nord, Maghreb ÅŸi Orientul Apropiat ÅŸi Mijlociu ÅŸi zona reÅ£ine atenÅ£ia de ceva vreme. Toate aceste lucruri se întâmplă la limita sudică a AlianÅ£ei Nord-Atlantice ÅŸi, după cum ÅŸtiÅ£i, ÅŸi România este geografic ÅŸi nu numai alipită flancului sudic al NATO, de aceea, în această seară, încercăm să desluÅŸim câteva din evenimentele ÅŸi eventual să prevedem ce ar putea să se întâmple în viitor ÅŸi influenÅ£e asupra securităţii continentale ÅŸi nu numai, cu invitatul nostru, domnul Iulian Chifu, care este consilier prezidenÅ£ial ÅŸi, după cum ÅŸtiÅ£i, de mai multă vreme, oaspete al emisiunii noastre, încă de pe vremea când era director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor ÅŸi Early Warning. Bună seara ÅŸi vă mulÅ£umesc că aÅ£i acceptat invitaÅ£ia de a veni în această seară la noi. Încă o dată mulÅ£umiri. Doamnelor ÅŸi domnilor, după cum ÅŸtiÅ£i, zona de sud a Mediteranei trece prin framântări extraordinare. În unele ţări au avut sau au loc alegeri -  în Tunisia, de curând, în Maroc, chiar astăzi; nu se ÅŸtie de Algeria ce direcÅ£ie va lua; în Libia tocmai ce a fost eliminat Gaddafi; în Egipt, pe fondul unor violenÅ£e în creÅŸtere, luni ar trebui să înceapă alegerile, dar e de văzut sub ce formă; în Siria sunt violenÅ£e, confruntări între opoziÅ£ie ÅŸi singurul regim din zona arabă de mână forte la această oră; în Yemen, la această oră, situaÅ£ia este încă confuză, deÅŸi conducătorul statului a plecat, lumea este nemulÅ£umită că el ÅŸi-a obÅ£inut într-un fel imunitatea, iar Iranul, ca să ne uităm un pic spre zona mijlocie sau la estul zonei arabe, provoacă în continuare, cu pregătirile sale în domeniul nuclear, evidenÅ£iate ca atare, de curând, ÅŸi de AgenÅ£ia InternaÅ£ională pentru Energie Atomică. Domnule Chifu, nu prea e roză situaÅ£ia.   
Iulian Chifu: Nu o putem judeca în termen de roz sau violet. E evident că nu suntem în contextul în care să putem contempla o perioadă de stabilitate. Pe de altă parte, dacă este să judecăm ÅŸi să comparăm cele două situaÅ£ii, una de stabilitate, ca cea pe care am văzut-o cu lideri precum Mubarak sau Gaddafi, cu 40 de ani în spate de domnie...
Realizator: Åži cu mână forte.
Iulian Chifu:...cu regimuri autoritare, dar nu acest lucru era primul important. Evident că e relevant din punctul de vedere al valorilor noastre europene, euroatlantice, dar din punctul de vedere al cetăţenilor, de acolo, gândiÅ£i-vă că 30% din populaÅ£ie avea sub 30-35 de ani în acele state. Natural că ei s-au trezit cu Gaddafi sau Mubarak ÅŸi era în continuare acolo, nu răspund unor exigenÅ£e ÅŸi, în ciuda mâinii forte, nu au fost în stare să ofere populaÅ£iei nicio speranţă, nicio deschidere sau dezvoltare, dincolo de acele modele originare, pe care le-au îndeplinit, dar le-au îndeplinit acum 30-40 de ani./bana/denisse
Realizator: Uitându-ne la... Åži am enumerat statele din zona respectivă, de ce credeÅ£i că Marocul a luat o altă turnură. Ei au modificat ÅŸi ConstituÅ£ia. Este singura Å£ară, în care nu sunt...
Iulian Chifu: Tipul de reacÅ£ii faţă de Primăvara Arabă, despre care foarte mulÅ£i acum spun că deja a cam dat în toamnă sau chiar a îngheÅ£at a iarnă, fac aici o paranteză. Acest lucru, pentru că nivelul de aÅŸteptări sau modelul pe care îl sperau, ÅŸi-l doreau mai mult cei care făceau analize, era cel occidental, pe care-l cunoaÅŸtem noi - o democraÅ£ie fundamentată, drepturile omului, eventual obÅ£inută peste noapte - evident că nu avea cum să se întâmple. Nici peste noapte ÅŸi nici foarte repede. Am văzut cât a durat în zona aceasta, în spaÅ£iul nostru postsocialist, tranziÅ£ia ÅŸi schimbările care să meargă către o democraÅ£ie. Åži, aici am să închid paranteza. Deci, a fost, pe de o parte, acest fapt, aÅŸteptări nemăsurate, modele mai degrabă împrumutate din viaÅ£a noastră ÅŸi neîntinse, neaplicate într-un spaÅ£iu specific; pe de altă parte, există specificităţi ÅŸi diferenÅ£e fundamentale între natura regimurilor, în diferitele state implicate, din Orientul Mijlociu ÅŸi din Africa de Nord. Åži, menÅ£ionaÅ£i mai devreme Marocul. Marocul ÅŸi Iordania au fost două dintre state - putem pune alături Kuweitul, dar, pe alte raÅ£iuni - Marocul ÅŸi cu Iordania, care au realizat care este constistenÅ£a unui asemenea val. Åži, atunci, au purces foarte repede la schibmările de care era nevoie, au purces la reforme, sunt ÅŸi monarhii cele două, au avut un alt tip de raportare la putere, au făcut schimbări de guvern în Iordania, au adoptat schimbări consituÅ£ionale în Maroc, sunt pe un alt tip de curs, decât celelalte state din regiune. În cazul Kuweitului, marile probleme nu le-am menÅ£ionat aici, este adevărat că problema nu vine dintr-o primăvară arabă, ci vine cu din totul alte temeri, respectiv, nivelul de bunăstare a populaÅ£iei din Kuweit este deosebit; în schimb, acolo, este problema corupÅ£iei, ÅŸi corupÅ£ie care se vede în special în Parlament, au fost indentificate un număr de cazuri ÅŸi, atunci, există o răbufnire a populaÅ£iei, faţă de faptul că un număr de parlamentari, în mod nejustificat, au atras ÅŸi au dobândit resurse nemăsurate. În ceea ce priveÅŸte, dacă avem la o extremă, să zicem, aceste state, avem statele în care schimbarea s-a produs. S-a produs, cu diferite grade. Avem cazul Tunisiei...
Realizator: Cel mai avansat.
Iulian Chifu: ...în care suntem, deja, după alegeri, avem, deja, un vânt al schimbării relevante ÅŸi o Å£ară mai mică, mai săracă, mai puÅ£in tarată de influxul masiv de resurse care mai pot afecta lucrurile. Avem Libia, care de abia a ieÅŸit din spaÅ£iul regimului ÅŸi, care, de abia îÅŸi constituie un guvern provizoriu, o Libie care este extrem de înarmată, cu foarte multe arme la civili ÅŸi, acolo, unde lucrurile încă nu s-au stabilizat într-o formă definitivă...
Realizator: Åži are ÅŸi mult petrol.
Iulian Chifu: ... pentru a intra pe un ciclu. Este adevărat, în cazul Libiei, există resursele cu care să faci reconstrucÅ£ia, în condiÅ£iile în care reuÅŸeÅŸti ca, pe această populaÅ£ie, să stabilizezi regimul, să extragi componenta foarte mare de arme ÅŸi să intervii cu alte măsuri inclusive, în aÅŸa fel, încât să nu existe componente ale populaÅ£iei, aceasta, tribală, a societăţii fără stat, care să se simtă nereprezentate de către viitorul regim. În cazul Egiptului, avem un alt tip de situaÅ£ie. Am avut o schimbare, dar o schimbare în care continuitatea a fost asigurată de către coloana vertebrală, de către Armată, ÅŸi schimbarea nu s-a făcut în planul schimbării politice, a personajelor care ocupau poziÅ£iile-cheie, dincolo de nivelul de vârf. Din această cauză, a existat un sentiment, pe care l-am mai întâlnit ÅŸi la noi, dacă ne uităm cu atenÅ£ie, a faptului că acea miÅŸcare, acea revoluÅ£ie nu ÅŸi-a atins punctul final. Nu s-a realizat schimbarea pe deplin; acest lucru, cu o întârziere de organziare de alegeri, concomitent cu modificările constituÅ£ionale, concomitent cu faptul că, acolo, partidele care au apărut ÅŸi care au preluat foarte repede puterea sunt fie cele care succed fostei puteri...
Realizator: În zona /.../
Iulian Chifu: ...FraÅ£ii Musulmani, deci, Islam. Există o nemulÅ£umire, în special a tinerilor din stradă, dar ÅŸi a zonei, haideÅ£i să-i spunem democrate, cu toate nuanÅ£ele, mai degrabă electorale decât neapărat... Nu neapărat, deci democrat, democraÅ£i în sensul democraÅ£iei liberale. Această... toată această zonă care a făcut RevoluÅ£ia, care a fost în stradă, în PiaÅ£a Tahrir, care a stat în faÅ£a gloanÅ£elor ÅŸi care a determinat schimbarea de regim, ea nu se găseÅŸte reprezentată în structurile puterii, consideră că s-au făcut paÅŸi doar până la jumătate, mai mult, contemplă o perspectivă, ca viitoarele alegeri democratice să nu consemneze intrarea sa, suficient de importantă, în viitorul Parlament./eendrefy/sdm2
Deci, sunt soluÅ£ii diferite ÅŸi, de aici, putem merge mai departe, la regimul de unde nu am avut schimbare. PomeneaÅ£i mai devreme Yemenul; există un acord de pasare a puterii, dar acolo, în cazul Yemenului, lucrurile sunt foarte complicate, există o scindare, o lipsă, dacă vreÅ£i, de control, e un stat slab, e un stat care e eÅŸuat, nu are control, decât pe zona...
Realizator: /.../ Al-Qaida.
Iulian Chifu: Are control doar pe zona Capitalei, există zona /.../ din Nord şi zona din Sud, care este, mai degrabă, sub controlul triburilor, combinat cu Al-Qaida, chiar care... sau... să nu uităm că Yemenul a fost scindat o dată, Yemenul de Sud...
Realizator: De Sud şi de Nord. Unul era capitalist, unul - socialist, să zicem aşa.
Iulian Chifu: Acolo, toată această combinaÅ£ie, tot acest haos ne duce spre un cu totul alt model, care, mai degrabă, se duce spre Somalia vecină; că pomeneaÅ£i de piraÅ£i ÅŸi de vecinătatea dincolo de strâmtoarea Bab el-Mandeb. E o altă situaÅ£ie. Cazul sirian, evident, avem un regim solid, autoritar, un lider care era ÅŸi carismatic ÅŸi cu susÅ£inere publică, când au început miÅŸcările, dar, care n-a avut forÅ£a să producă la timp schimbările ÅŸi reformele necesare, a avut ÅŸi o oarecare frică, ca nu cumva eÅŸafodajul politic de înÅ£elegere interetnică, de acolo unde alauiÅ£ii conduc, până la urmă, majoritate sunită, i-a fost fost frică, că întregul regim se va prăbuÅŸi la eventualele declanşări ale unor reforme serioase, motiv pentru care, am ajuns în situaÅ£ia în care, iată, ne spun cifrele oficiale, 3.500 de oameni au murit în represalii, în care avem dezertori din Armată, înarmaÅ£i...
Realizator: Åži confruntări între trupe ÅŸi dezertori.
Iulian Chifu: ... ÅŸi confruntări directe; deci, ÅŸi aici, mergem către o zonă care este extrem de complexă. Mai mult, Siria nu este nici Egipt, cu atât mai puÅ£in, nu este Libia, este în Orientul Mijlociu, acolo unde interdependenÅ£ele sunt atât de puternice, încât dacă mutăm o piesă de domino, este un risc ca efectul să se ducă în toate direcÅ£iile ÅŸi pe toată regiunea.
Realizator: Am rugat-o pe colega noastră Carmen Gavrilă să ne facă o fotografie a ceea ce se întâmplă acum, în zonă.
Reporter, Carmen Gavrilă: Acum câteva luni, imediat după căderea lui Hosni Mubarak, egiptenii vedeau, în Armată, o salvare, protecÅ£ia de care Å£ara avea nevoie, pentru perioada de tranziÅ£ie. Singura instituÅ£ie funcÅ£ională ÅŸi capabilă să menÅ£ină atât echilibrul intern, cât ÅŸi să ferească statul, de eventuale ameninţări sau intruziuni din exterior. Între timp, încet, dar sigur, Armata a început să proiecteze o imagine de regim dictatorial, mai de grabă, decât de instituÅ£ie gardian, pentru că nu a eliminat tribunalele militare în care sunt judecaÅ£i ÅŸi civili, pentru că au continuat dispariÅ£iile misterioase de persoane, la fel, arestările abuzive, pentru că nu a ridicat legile care instaurează starea de urgenţă ÅŸi care permite arestarea fără mandat ÅŸi, mai ales, pentru că insistă să nu fie trecută sub control popular ÅŸi să rămână un fel de stat în stat cu membri care beneficiază de facilităţi de toate tipurile, interzise restului populaÅ£iei. În continuare, armata propriu-zisă se bucură de simpatia populaÅ£iei egiptene, pentru că aproape fiecare familie are un membru în armată, însă imaginea actualei conduceri a Consiliului Suprem ÅŸi a liderului, generalul Tantawi, par a fi definitiv erodate. În special, Tantawi, încă de la căderea lui Mubarak, a fost văzut ÅŸi catalogat, e drept, mai în ÅŸoaptă, în spaÅ£iul public, fie drept un arivist care a profitat de căderea preÅŸedintelui, fie drept omul care a complotat cu forÅ£e oculte, pentru înlăurarea lui Mubarak. În acest moment, e neclar, dacă data de 28 noiembrie, pentru alegerile parlamentare, va mai fi respectată, deÅŸi Armata a dat asigurări că aÅŸa va fi. Cert este că opinia publică egipteană este divizată; o parte spune că alegerile trebuie organizate aÅŸa cum a fost prevăzut, altă parte spune că ele trebuie amânate din cauza situaÅ£iei instabile ÅŸi, până când, întâi, Armata ar fi înlăturată de la putere, cu un interimat asigurat, apoi, de forÅ£e civile. Analistul Sameh Makram, de orientare liberală.
Sameh Makram: Sunt foarte îngrijorat, în privinÅ£a viitorului imediat, pe termen scurt, nu în legătură cu cel pe termen lung. Viitorul imediat ne va arăta către ce se îndreaptă Egiptul. Sper ca, totuÅŸi, alegerile parlamentare să nu fie organizate înaintea celor prezidenÅ£iale, deÅŸi, aÅŸa se pare, ÅŸi o să vă spun de ce. Din cauză că cel mai puternic partid egiptean, adică Partidul NaÅ£ional Democrat, al lui Mubarak, ÅŸi din cauza slăbiciunii partidelor de opoziÅ£ie, de pe vremea lui, acum, singura forţă politică bine organizată este cea a FraÅ£ilor Musulmani. Interesant este că FraÅ£ii Musulmani, care au organizat primul miting, săptămâna trecută, acum, spun că nu mai sprijină protestele ÅŸi aÅŸteaptă cu nerăbdare alegerile, care, spun islamiÅŸtii, le vor aduce numeroase locuri în Parlament, majoritatea, spun unii egipteni, cu îngrijoare faţă de un eventual viitor regim islamic./rionita/sdm2
Între timp, Yemenul a rămas fără dictatorul Saleh, după ce acesta a semnat un acord prin care predă puterea vicepreÅŸedintelui, în schimbul imunităţii pentru el ÅŸi familia sa. OpoziÅ£ia s-a bucurat, dar a ÅŸi criticat dur faptul că Saleh nu va plăti pentru sângele protestatarilor uciÅŸi la ordinul său, în ultimele luni, dar situaÅ£ia în Yemen nu se calmează imediat, cu acordul semnat de Saleh, ca dovadă faptul că astăzi au continuat ciocnirile între forÅ£ele loiale dictatorului ÅŸi protestatari. Potrivit surselor locale, ÅŸi în Siria continuă ciocnirile între opoziÅ£ie ÅŸi forÅ£ele de ordine, iar Bashar al-Assad nu dă semne că ar lua în considerare să cedeze puterea, deÅŸi Liga Arabă s-a reunit la Cairo pentru a discuta eventualitatea impunerii de sancÅ£iuni regimului de la Damasc.
Realizator: Deci, iată un tablou în care e foarte multă violenţă, domnule Chifu, ÅŸi, repet, ea e în vecinătatea noastră.
Iulian Chifu: În relativa noastră vecinătate. Ne afectează, ÅŸi ne afectează, în primul rând, pentru că noi avem în aceste regiuni cetăţeni români, resortisanÅ£i români, familiile lor ÅŸi evident că acest lucru ne preocupă. Ne preocupă ÅŸi în cazul Siriei - avem vreo 50.000 de familii de români acolo- ne preocupă ÅŸi în cazul Egiptului, cu atât mai mult în cazul Israelului, FâÅŸia Gaza ÅŸi Cisiordania. Acolo chiar e o problemă constantă. Orice turbulenÅ£e care apar în regiune pot pune sub un anumit tip de pericol familiile de resortisanÅ£i români. Acum este violenţă, ÅŸi ea provine din faptul că există o discrepanţă majoră între o conducere autoritară ÅŸi, cumva, osificată, foarte bogată, pentru că ÅŸi acest element evident că intră în comparaÅ£ia pe care o face publicul larg, ÅŸi o pătură foarte largă de oameni, în special tineri - vă spuneam, rata demografică face ca acolo lucrurile ÅŸi raportul dintre tineri ÅŸi cei care sunt de peste 35 de ani să fie cam de 2 la 1 -, aceÅŸti tineri care vin cu cu totul alte apucături, care au o deschidere, un acces, via internet, la tot ceea ce înseamnă schimbare - vorbim, evident, de zona medie ÅŸi de zona cultivată. Zona oraÅŸelor, până la urmă, este cea care coagulează miÅŸcările.
Realizator: Oraşe... Să facem o paranteză, aţi zis de oraşe - oraşele sunt foarte mari. Cairo este enorm. Cairo, Alexandria, toate sunt enorm de mari.
Iulian Chifu: Foarte populate... Sigur, ÅŸi în acest context evidet că lucrurile nu pot fi nici păstrate în varianta osificată, anterioară. Acel tip de model e depăşit. Modelul arab, cu dictatura de dezvoltare, nu mai are cum să mai subziste în această perioadă. În egală măsură, nu au cum să subziste nici jumătăţile de măsură, modelele mixte. Atât timp cât populaÅ£ia aceasta tânără nu are sentimentul că contează, că e o parte a ceea ce înseamnă viitorul statului lor, că participă la decizie, în forme coagulate - partide, organizaÅ£ii neguvernamentale - că e ascultată opinia lor, dorinÅ£a lor,  aspiraÅ£iile lor, care sunt diferite de ale unei generaÅ£ii trecute, care se află la conducerea statului ÅŸi în funcÅ£iile de control, evident că acest lucru, acest tăvălug nu are cum să se oprească ÅŸi este un tăvălug general. Dacă vreÅ£i, fără să facem elemente de emfază ÅŸi fără să subliniem, în sensul democratic, democraÅ£ia cum o cunoaÅŸtem noi, deci  democraÅ£ia cu o componentă a drepturilor omului, să zicem, ultramodernă, cu a treia generaÅ£ie de drepturile omului aplicate, tot o democraÅ£ie este cea care duce la schimbările din această primăvară arabă, nu peste noapte, nu foarte repede, nu direct la forme foarte evoluate, dar pas cu pas, cu greutăţi, iată, cu pierderi de vieÅ£i omeneÅŸti.  Cine îÅŸi putea imagina, acum un an - nu? - în 13 ianuarie a fost acea întâlnire a lui Hilary Clinton cu miniÅŸtrii de externe ai statelor arabe, când li s-a spus foarte  clar că nu mai poate continua în forma ÅŸi în modelul pe care îl îmbrăţiÅŸaseră aceste state, cine îÅŸi putea, deci, imagina acum un an faptul că acest vânt de schimbare se petrece? Se petrece în revoluÅ£ii fără lideri. Până acum, toată lumea se uită la lideri de opoziÅ£ie, cine ar putea să coaguleze, cine ar putea fi alternativa./matofanei/cgherman
Primăvara arabă ne-a învăţat că schimbările se produc ÅŸi se coagulează aceste idei, iată, prin intermediul internetului, a site-urilor de socializare, a auto- ÅŸi a comunităţilor de tineri foarte...
Realizator: Şi care vine ca un tăvălug.
Iulian Chifu: Vine ca un tăvălug, nu se opreÅŸte, nu are formulă de negociere la jumătatea drumului, vedeÅ£i cazul egiptean. Tentativa de a opri la jumătatea drumului sau de a fenta, dacă vreÅ£i, ca o formulă mai puÅ£in academică, acest tip de schimbare, nu are cum să dea rezultate. Åži elementul cel mai important este faptul că nu e o chestiune care se opreÅŸte doar la statele arabe, doar în zona Maghrebului, doar în Orientul Mijlociu. Vedem cam nivelul la care este studiat acest fenomen, preocupările care există măcar ÅŸi numai în zona academică, dar putem găsi ÅŸi elemente directe în zona politică în FederaÅ£ia Rusă, în zona Asiei Centrale, deci în zone în care, să zicem, modelul de tip autoritar este comparabil mai mult sau mai puÅ£in, în Asia Centrală mai mult, în anumite state, mai puÅ£in în altele sau în FederaÅ£ia Rusă, cu modelele pe care le-am văzut prăbuÅŸindu-se practic peste noapte, fără avertismente, fără posibilitatea de a prevedea, tocmai pentru faptul că modelul de coagulare a fost unul extrem de rapid ÅŸi pe metode neconvenÅ£ionale până în acel moment.
Realizator: Vă propun să ascultăm acum o relatare pregătită de Dragos Ciocîrlan de la Ierusalim, în care va apărea, poate într-un fel, ÅŸi un alt element: economic.
Corespondenţă din Ierusalim - Reporter: DragoÅŸ Ciocîrlan - Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat încă o dată că sancÅ£iunile impuse Iranului sunt insuficiente ÅŸi că sunt necesare sancÅ£iuni mai severe, care să afecteze principalele surse de venituri ale regimului de la Teheran: industria petrolieră ÅŸi activele Băncii Centrale. Datorită dificultaÅ£ilor pentru aprobarea unor asemenea sancÅ£iuni la Consiliul de Securitate ONU, spune Benjamin Netanyahu, rămâne ca principalele puteri occidentale să impună aceste sancÅ£iuni. Åžeful Executivului de la Ierusalim insistă asupra faptului că după publicarea raportului AgenÅ£iei InternaÅ£ionale pentru Energie Atomică, este clar pentru toată lumea că Iranul încearcă să obÅ£ină arma nucleară. Presa de la Ierusalim relatează că FranÅ£a încetează să mai importe petrol din Iran din cauza programului nuclear al regimului de la Teheran ÅŸi cheamă aliaÅ£ii să facă acelaÅŸi lucru. De notat că FranÅ£a a început să achiziÅ£ioneze petrol din Iran în urmă cu aproximativ ÅŸapte luni, din cauza perturbărilor în aprovizionarea cu petrol din Libia. Până în prezent, FranÅ£a a cumpărat 11 milioane de barili din Iran. Ambasadorul Rusiei în Israel, Serghei Iakovlev, afirmă că securitatea Israelului este la fel de importantă pentru Moscova ca ÅŸi pentru Washington ÅŸi că împiedicarea Iranului să se înarmeze nuclear este ÅŸi în interesul comun al Rusiei ÅŸi al Israelului. DivergenÅ£ele între cele două ţări sunt marginale ÅŸi pentru depăşirea acestora e necesară o dezbatere nepublică. Serghei Iakovlev a făcut aceste declaraÅ£ii la o conferinţă de presă la Tel Aviv despre relaÅ£iile dintre Israel, Rusia ÅŸi Uniunea Europeană. Ultimatumul lansat preÅŸedintelui sirian Bashar al-Assad de miniÅŸtrii de externe ai ţărilor Ligii Arabe, cere Damascului rezolvarea crizei. În caz contrar, se vor aplica sancÅ£iuni economice, după cum a relatat reÅ£eaua de televiziune Al-Arabiya. Secretarul general al Ligii Arabe, Nabil el-Araby, a făcut cunoscut că reprezentanÅ£i sirieni din cadrul organizaÅ£iei au fost invitaÅ£i astăzi, la Cairo, pentru semnarea unui acord care să permită intrarea observatorilor arabi pe teren. Turcia a anunÅ£at că este pregătită să acÅ£ioneze împreună cu Liga Arabă pentru oprirea violenÅ£elor din Siria. În fine, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat că nu este doar în interesul Israelului respectarea acordului de pace cu Egiptul ÅŸi că oricare viitor guvern de la Cairo are nevoie de pace, stabilitate ÅŸi prosperitate. Netanyahu a spus că acordul semnat cu Egiptul reprezintă baza pentru menÅ£inerea păcii ÅŸi prin care se asigură securitatea unei căi maritime atât de importantă pentru întreaga lume, pentru echilibrul economic, dar ÅŸi posibilitatea de prosperitate pentru Egipt. Åžeful Executivului israelian a mai declarat că există foarte multe interese pentru respectarea acordului de pace cu Egiptul ÅŸi se urmăreÅŸte colaborarea cu Egiptul în combaterea infiltrării teroriste prin zona Sinai.
Realizator: Iată, domnule Chifu, şi o altă dimensiune - vorbeam de Iran - deci transcede zona arabă şi primăvara arabă, apare şi dimensiunea economică şi apare şi securitatea Israelului, de care, cum spunea Dragoş, e interesată nu numai Europa, nu numai Statele Unite, dar chiar şi Rusia./denisse
Iulian Chifu: E bine că am avut această afirmaÅ£ie a ambasadorului rus. Eu cred că Rusia a resimÅ£it o oarecare presiune internaÅ£ională, pentru că poziÅ£iile pe care le-a îmbrăţiÅŸat, atât ea, cât ÅŸi China, în chestiunea introducerii unor noi tipuri de sancÅ£iuni, în ceea ce priveÅŸte Iranul ÅŸi, mă rog, reÅ£inerea, haideÅ£i să spunem într-o formă nuanÅ£ată ÅŸi diplomatică, a celor două state, în a se alătura. Acolo, am avut chiar condamnări ale faptului că au fost introduse anumite sancÅ£iuni de natură economică, unilaterală, de către un număr de state. Spun că acest lucru a introdus un deficit de credibilitate sau poate de încredere, o presiune la adresa Moscovei, ÅŸi a simÅ£it nevoia să dea acest mesaj, chiar în Israel, chiar în centrul statului care este, dacă e să considerăm declaraÅ£iile liderilor de la Teheran, vizat direct de eliminarea de pe spectrul internaÅ£ional. Problema Iranului este una complexă, nu este simplu de rezolvat. Chestiunea utilizării unui număr de instrumente, altele decât cele militare, tocmai pentru a nu ajunge în faza ultimă, a unei necesităţi sau a unor state care consideră că e necesar să intervină în plan militar, evident că stârneÅŸte probleme ÅŸi e bine să se utilizeze variantele alternative. Că e vorba de introducerea acelor inspectori ai AgenÅ£iei InternÅ£ionale pentru Energie Atomică, care să fie acceptaÅ£i - există câteva semnale că ar exista o relativă deschidere -, că e vorba de negocierile în format 5+1, care, iată, sunt suspendate de o bucată de vreme, tocmai pentru că Iranul nu are niciun fel de flexibilitate ÅŸi le utilizează mai mult pentru a amâna orice abordare a subiectului, că e vorba de constrângerile de factură economică, în ceea ce priveÅŸte Iranul, toate acestea sunt instrumente care previn o reacÅ£ie mai nervoasă, justificată, a unui stat sau altuia, care ar simÅ£i că apropierea momentului în care Iranul ar deveni stat nuclear este mai aproape decât se crede ÅŸi că trebuie să intervină ca să blocheze o asemenea perspectivă.
Realizator: Domnule Chifu, l-am invitat la telefon, acum, ÅŸi pe domnul Ion M. Ioniţă, senior editor la "Adevărul", pentru că acestă miÅŸcare "Primăvara Arabă", la un moment dat, are nevoie ÅŸi de sprijin; de la sprijin logistic, până la sprijin economic ÅŸi, până la, eu ÅŸtiu, iniÅ£iere în domeniul drepturilor omului. Noi am discutat, săptămâna trecută, la "Euroatlantica" - ÅŸi domnul Ioniţă a fost atunci în studio - despre criza economică ÅŸi securitatea. Acum, domnule Ioniţă, poate Europa, în principal, pentru că e ÅŸi în proximitatea ei, în primul rând, poate susÅ£ine aceste regimuri, sau sâmburi de democraÅ£ie care apar în sudul ÅŸi estul Mediteranei? Domnule Ioniţă? Am impresia că l-am pierdut de la telefon, că nu mai e niciun fel de semnal. AceeaÅŸi întrebare, domnule Chifu, că voiam să discutăm, să abordăm ÅŸi această chestiune.
Iulian Chifu: Cred că, pe de-o parte, există niÅŸte programe ale Uniunii Europene, care sunt finanÅ£ate ÅŸi care privesc această zonă mediterană. Există, în egală măsură, resurse, după cum am văzut, chiar în interiorul acestor state, care pot, pentru unele dintre ele, practic, pentru majoritatea, să susÅ£ină schimbările de regim, să susÅ£ină o dezvoltare economică. Există, în alte cazuri, evident, ÅŸi deficite, din acest punct de vedere ÅŸi, într-adevăr, criza economică nu permite, neapărat, o susÅ£inere foarte serioasă, mai ales în zonele în care sunt ÅŸi state foarte sărace, sunt ÅŸi zone cu turbulenÅ£e, cu haos, sunt ÅŸi state eÅŸuate ÅŸi, eventual, avem ÅŸi o combinaÅ£ie cu prezenÅ£a unor organizaÅ£ii de tip Al-Qaida Franciză, cazul Yemenului, de exemplu, sau în alte cazuri. Nu cred că ar trebui, neapărat, să considerăm că aici e o zonă în care, să zicem, ar fi marea problemă. Problema este a voinÅ£ei politice a unor regimuri, de a purcede la transformare, la reforme ÅŸi a unor.../fdoman/sdm2
Realizator: Åži ce se întâmplă, dacă noile regimuri nu sunt - poate, ÅŸi datorită faptului că au trăit un timp, cum sunt cei din Egipt, n-au cunoscut decât pe Mubarak, de când s-au născut - dacă ele nu sunt atât de permeabile la ... poate chiar ÅŸi la învăţămintele ...
Iulian Chifu: Vor exista noi schimbări. Sperăm ca, după primul val, care a fost unul violent, în multe locuri, după primele regimuri care vor fi democratice, această violenţă să scadă; chiar dacă vom avea în continuare manifestaÅ£ii de stradă, să nu uităm, e vorba de popoare care redescoperă democraÅ£ia. GândiÅ£i-vă cum arăta anul 1990, în România, am avut ieÅŸiri în stradă, am avut contestări, am avut manifestaÅ£ii, sperăm să nu avem ÅŸi violenÅ£e comparabile cu cele pe care le-am avut în iunie `90, mineriadele. Deci, atât timp, cât există posibilitatea de manifestare publică, regimul se va ajusta; probabil, nu peste noapte, probabil, cu unele dureri. În alte cazuri, violenÅ£ele sunt departe de a se fi terminat sau departe de a da o soluÅ£ie. S-ar putea să  existe state, în care această spirală a violenÅ£ei, până la o schimbare, să dureze mai mult, dacă regimurile sunt mai reziliente, au capacitate de a se menÅ£ine pe poziÅ£ie.
Realizator: Cum ar trebui să... sau la ce ne-am putea aÅŸtepta, luând tot aÅŸa, poate, câteva exemple, în perioada următoare ÅŸi influenÅ£ele asupra mediului internaÅ£ional, care este deja grav tulburat, de criza economică?
Iulian Chifu: Nu aÅŸ face previziuni, de la microfon ÅŸi în formă publică, în momentul de faţă, în ceea ce priveÅŸte evoluÅ£iile din statele arabe.
Realizator: Dar aÅŸa le putem aÅŸtepta.
Iulian Chifu: Am spus faptul că e un proces care  nu are cum să se oprească, el nu este unul liniar, pot exista suiÅŸuri ÅŸi coborâÅŸuri, violenÅ£ele nu au doar o fază, s-ar putea reîntoarce, modul de gestionare al acestor schimbări s-ar putea să nu fie foarte fericit întotdeauna. De asemenea, nu trebuie să uităm, că ÅŸi regimurile care vin s-ar putea să aibă o notă mai relevantă, mai importantă, de tip radical islamic, chiar cu componentă de violenţă, decât unul cu caracter democratic, însă, relevant va fi că formula de regim care va veni va reflecta, până la urmă, voinÅ£a populaÅ£iei. Dacă vreÅ£i, democraÅ£ia de natură electorală va fi cea la care putem să aspirăm, pe un interval de timp mediu sau lung, cam în toate statele din regiune. În orice caz, posibilitatea de blocare a acestui trend este relativ redusă pentru toată lumea, chiar dacă, se poate prelungi agonia ÅŸi câÅ£iva ani.
Realizator: L-am recuperat telefonic pe domnul Ion M. Ioniţă, senior editor la "Adevărul", ÅŸi vă pun întrebarea, domnule Ioniţă, în continuarea discuÅ£iei din emisiunea trecută, la care aÅ£i participat: poate lumea democratică occidentală, am auzit părerea domnului Chifu, mai devreme, în opinia dumneavoastră, să susÅ£ină aceste transformări din Orientul Mijlociu ÅŸi din Africa de Nord?
Ion M. Ioniţă: Bună seara!
Realizator: Bună seara!
Ion M. Ioniţă: Nu cred că se pune problema dacă poate, pentru că într-un fel cred că este obligată lumea occidentală, din moment ce s-a implicat deja. Răsturnarea acestor dictaturi, mai ales ce am văzut în Libia, s-a produs cu ajutorul direct militar al Occidentului, al NATO, al FranÅ£ei, al Italiei, care s-au implicat pe teren, aÅŸa încât, a lăsa procesele la jumătate, acum, ar însemna un lucru mult mai rău, decât s-a întâmplat până când ÅŸi dictatorii respectivi au fost alungaÅ£i de la putere; pentru că nu ÅŸtii niciodată ce poate apărea pe un teren de vid de putere - ce formaÅ£iuni se pot naÅŸte acolo, ce miÅŸcări ÅŸi cine poate /.../ să preia puterea; aÅŸa încât, în logica lucrurilor, este clar că atitudinea europeană, cât ÅŸi Occidentul /.../, va fi foarte interesant de ce se întâmplă în acest spaÅ£iu ÅŸi va fi acolo. Nu cred că se pune problema părăsirii zonei ÅŸi lăsa, aÅŸa, un nou /.../  în care pot apărea tot felul de lucruri, care nu sunt deloc convenabile.
Realizator: Domnule Ioniţă ... ÅŸi s-a întrerupt telefonul ÅŸi acum, legătura nu e foarte bună. Am să vă rog să acceptaÅ£i să încheiem aici discuÅ£ia ... deci, semnalul e foarte slab, ÅŸi să-mi promiteÅ£i că o să veniÅ£i în studio, la o ediÅ£ie viitoare, pentru că situaÅ£ia cu... toată lumea a înÅ£eles, domnul Chifu ne-a spus, aÅ£i zis ÅŸi dumneavoastră, nu se termină curând, ÅŸi discutăm... e foarte greu ÅŸi ar fi păcat./lmihai/sdm2
Ion M. Ioniţă: Îmi pare rău, pentru condiÅ£iile tehnice.
Realizator: O seară bună ÅŸi vă mulÅ£umesc foarte mult. Domnule Chifu, zona din nordul Africii ÅŸi din Orientul Mijolciu este o zonă, care, aÅŸa cum aÅ£i spus ÅŸi dumneavoastră în emisiune, are o... unele ţări, cel puÅ£in, au un potenÅ£ial economic ÅŸi, în primul rând, este vorba de hidrocarburi, fie că este vorba de petrol sau de gaze naturale. O să fac ÅŸi, cred că onoraÅ£ii noÅŸtri ascultători vor înÅ£elege de trecere spre acest domeniu, pentru că mâine, la Târgul Gaudeamus, veÅ£i lansa, în România, o lucrare legată de energie: "Strategii de securitate energetică în zona extinsă a regiunii Mării Negre". Marea Neagră, bazinul ei este parte a Bazinului Mediteranean; Turcia, pe de o parte, vecină cu Siria, pe de o parte este la Marea Neagră ÅŸi 200 kilomteri, cred, de ConstanÅ£a. PovestiÅ£i-ne ceva despre această lucrare ÅŸi securitatea energetică a zonei în care ne aflăm.
Iulian Chifu: Da, este o lucrare, rezultat al unui proiect de cercetare pe care l-am încheiat anul trecut. A a avut, a beneficiat de lansări în regiune, la Londra ÅŸi Washington, este o lucrare, care trece în revistă cele nouă state care sunt în regiune extinsă a Mării Negre, cu capacitatea lor de a reacÅ£iona, în condiÅ£iile în care se confruntă cu patru din cele mai probabile crize, care au fost identificate, pentru regiune, de la întreruperea aprovizionării cu resurse energetice; că este vorba de petrol, că este vorba de gaze, de energie electrică sau de alte componente, că este vorba despre creÅŸterea preÅ£ului, bruscă, a diferitelor resurse, că este vorba despre o creÅŸtere, pe o perioadă îndelungată, a acestor preÅ£uri, care, evident că afectează în mod direct energia ÅŸi preÅ£ul energiei, dar ÅŸi tot ceea ce produc aceste state ÅŸi, respectiv, cea de-a patra criză - întreruperea investiÅ£iilor străine directe, o criză care pare tot mai probabilă, în această perioadă. Ei bine, acest studiu vizează, spuneam, toate cele nouă ţări, ÅŸi demonstrează că România, alături de celelalte două state membre ale NATO, din regiune - Bulgaria, Turcia, Turcia în al doilea rând, dacă vreÅ£i, ÅŸi Bulgaria în al treilea rând - sunt mult mai bine echipate, din punctul de vedere al resurselor ÅŸi al interconectărilor, al relaÅ£iilor pe care le au ÅŸi al unei experienÅ£e de reacÅ£ii în condiÅ£ii de criză, pentru a face faţă unor asemenea crize, cele mai probabile, decât sunt toate celelalte state, în diferite măsuri. Åži, din acest punct de vedere, ca să ne lămurim, ÅŸi statele producătoare de produse, cum ese Azerbaidjanul sau cum este FederaÅ£ia Rusă, au o problemă, în momentul în care investiÅ£iile străine directe sunt tăiate sau momentul în care există o extracÅ£ie foarte mare de capital, cazul FederaÅ£iei Ruse, din interiorul care alimentează programele ÅŸi capitalizarea programelor majore. Din acest punct de vedere, cartea cred că este o carte de succes, este realizată, este semnată de mine, alături de colegii mei de la Centrul de Prevenire a Conflictelor ÅŸi Early Warning ÅŸi, evindent că pe toÅ£i cei interesaÅ£i în acest domeniu îi aÅŸtept; este la standul..
Realizator: Editurii Academiei.
Iulian Chifu:... Editurii Academiei, undeva, sus, la etajul doi, un stand mic, dar important, este conţinutul a ceea ce propune Editura Academiei şi cartea respectivă.
Realizator: Mai avem un minut ÅŸi vreau să comentaÅ£i faptul că această evoluÅ£ie a ofertei ÅŸi a transportului de surse energetice, din Est, către Vest, că acesta este sensul, după North Stream, iată, astăzi, înÅ£eleg, Gazprom-ul înghite Beltransgaz-ul. Ce să înÅ£elegem din...?
Iulian Chifu: Să înÅ£elegem că este un spaÅ£iu în care există interese majore, există actori puternici, există perspective care au această ÅŸansă, ca, în viitorul apropiat, că creeze divergenÅ£e, există o contestare a Pachetului 3 energetic-european, de către FederaÅ£ia Rusă, există ÅŸi negocieri, există ÅŸi cooperare. Vom vedea, este un spaÅ£iu în care aceste dezbateri, ca să nu spunem confruntări, de-a dreptul, se petrec în spaÅ£iul energetic.
Realizator: Doamnelor ÅŸi domnilor, este ora 21 ÅŸi 45 de minute, încheiem aici "Euroatlantica", îi mulÅ£umesc domnului Iulian Chifu că, ÅŸi astăzi, vineri seara, a venit la Radio, la Euroatlantica. Domnule consilier prezidenÅ£ial, vă mai aÅŸteptăm, că mai sunt ediÅ£ii ÅŸi până la sfârÅŸitul anului ÅŸi după aceea. Nicu Popescu vă mulÅ£umeÅŸte pentru atenÅ£ie, doamnelor ÅŸi domnilor, ÅŸi vă spune că abia aÅŸteaptă colegii de la redacÅ£ia Sport să transmită, până la ora 22:00, fotbal.

Transcriere: RADOR

Taguri: Iulian Chifu, Nicu Popescu, Euroatlantica

Citește mai multe articole
de Radu Dobriţoiu

• Acum
• Urmează

• Ultimele 24 de ore
• Săptămână
• Lună

Parteneri Online: