Evoluţia mass-media în Republica Moldova

16 Iunie 2010 | 1667 vizualizări
Comentează

de Victor Caraculacu

Interviu cu Corina Fusu, Preşedinta Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media din Parlamentul Republicii Moldova.

Corina Fusu (dreapta), Preşedinta Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media din Parlamentul Republicii Moldova.

   

Deschiderea tot mai accentuată a pieÅ£ei media din Republica Moldova oferă posibilitatea unor noi proiecte atât culturale, cat ÅŸi în domeniul presei, dezvoltate în ultima perioadă între România ÅŸi Republica Moldova.

Este vorba atât de proiecte private, ceea ce a însemnat deja deschiderea unor noi posturi la ChiÅŸinău, dar ÅŸi de o colaborare între mediile publice din cele două ţări, colaborare ce evoluează constant ÅŸi pare a fi un domeniu favorabil, în care relaÅ£ia RADIO ROMÂNIA cu TELERADIO-MOLDOVA poate deveni una tot mai deschisă.

În ce măsură? Încercăm să aflăm mai exact, în continuare, de la invitatul nostru - discutăm astăzi, în "Interviul serii", la RADIO ROMÂNIA ACTUALITÄ‚Å¢I, cu doamna Corina Fusu, preÅŸedintele Comisiei pentru Cultură, EducaÅ£ie, Cercetare, Tineret, Sport ÅŸi Mass Media din Parlamentul Republicii Moldova, aflată lângă mine, în studio. Bun găsit la RADIO ROMÂNIA ACTUALITÄ‚Å¢I, doamnă preÅŸedinte.

Corina Fusu: Bun găsit. Mă bucur că am putut ajunge la aceste timpuri, vremuri, când a apărut această deschidere sinceră între conducerea Republicii Moldova ÅŸi România.

Lucrul acesta s-a putut întâmpla datorită alegerii pe care au făcut-o cetăţenii Republicii Moldova, în data de  29 iulie, alegeri anticipate, ca urmare a celor ce s-au întâmplat după 5 aprilie, cu proteste, violenÅ£e - cetăţenii Republicii Moldova au decis că îÅŸi doresc o conducere cu deschideri ÅŸi aspiraÅ£ii democratice europene. Iată de unde a apărut ÅŸi această deschidere pe piaÅ£a media din Republica Moldova.

Åži, în mod impresionant, într-o perioadă foarte scurtă de timp, presa din Republica Moldova, catalogată de Freedom House ca fiind una neliberă, în doar câteva luni, de când la guvernare este AlianÅ£a Pentru Integrare Europeană, în Republica Moldova, am reuÅŸit să creÅŸtem cu câteva puncte, deci, spre o mai mare deschidere spre libertatea de exprimare.

Doamnă preÅŸedinte, se poate vorbi de o prezenţă constantă, acum, a posturilor româneÅŸti pe această piaţă deschisă, nou deschisă, în Republica Moldova?

Corina Fusu: ÅžtiÅ£i, cu părere de rău, în toată această perioadă, nu doar ultimii opt ani, cât timp a fost la guvernare Partidul ComuniÅŸtilor din Republica Moldova, dar pentru că întotdeauna  am avut la guvernare în Republica Moldova foÅŸti nomenclaturiÅŸti, cumva legaÅ£i de fostul Partid Comunist din URSS, oricum s-a păstrat, sau a fost o preferinţă, o deschidere mai mare din partea politicului pentru piaÅ£a media din FederaÅ£ia Rusă, aÅŸa că la ora actuală avem mult mai multe posturi de radio, dar ÅŸi televiziune ruseÅŸti decât româneÅŸti, ÅŸi nici România cred că nu a fost foarte insistentă ÅŸi întotdeauna a fost - cum să zic? - această ambiguitate în realÅ£iile noastre, pentru că ÅŸi guvernul comunist pe care l-am avut a fost unul foarte tendenÅ£ios românofob ÅŸi a ÅŸtiut să exploateze identitatea noastră, cultura, limba, într-un mod foarte urât - considerăm noi.

Trebuie să mergem pe normalitate, ÅŸi noi privim România ca un stat cu care trebuie să avem relaÅ£ii privilegiate, deosebite. În acest context, preÅŸedintele Băsescu ÅŸi preÅŸedintele Ghimpu au semnat o declaraÅ£ie privind un acord privilegiat strategic cu România de integrare europeană a Republicii Moldova, România fiind văzută ca un partener de nădejde, dar ÅŸi ca un stat cu experienţă, care a ÅŸtiut să treacă tot acest parcurs, pentru a se putea integra în UE, adică a trece diferite reforme legislative, dar ÅŸi de a implementa aceste schimbări pe diferite domenii.

Iată de ce trebuie să recunoaÅŸtem că România ne poate acorda acest sprijin de expertiză, dar ÅŸi sprijin moral, dar ÅŸi România poate fi o voce puternică în instituÅ£iile internaÅ£ionale ÅŸi europene pentru a face, ca să zic aÅŸa, un lobby pentru Republica Moldova ÅŸi de a prezenta aspiraÅ£iile europene ale Republicii Moldova, aÅŸa cum sunt ele.

M-aÅ£i întrebat ÅŸi despre cum se dezvoltă instituÅ£iile publice ale audiovizualului din Republica Moldova.

Noi avem o singură instituţie publică audiovizual, Radioul şi Televiziunea Publică.

TELERADIO-MOLDOVA. Este un consorÅ£iu ...   

Corina Fusu: TELERADIO-MOLDOVA, da, la noi, în Republica Moldova, ele sunt la ora actuală un consorÅ£iu, condus de un preÅŸedinte.

Tocmai acest domeniu al audiovizualului public a avut cel mai mult de suferit în perioada comunistă.

Eu, personal, am lucrat la această instituÅ£ie, la Televiziunea Publică, ÅŸi, odată cu venirea comuniÅŸtilor la putere, în 2001, s-a început un pressing, un control ÅŸi o cenzură nemaipomenite.

În mod special, existau teme interzise. Spre exemplu, ne era interzis să spunem limbă română.

Åžtiu că filmasem un reportaj despre apariÅ£ia unui dicÅ£ionar rus-român ÅŸi mi s-a dat indicaÅ£ii să scot imaginea care scria rus-român, pentru că cuvântul român, limbă român era, practic, era interzis.

Avem la ChiÅŸinău ÅŸi un liceu care purta numele Liceul român-francez "Gheorghe Asachi" ÅŸi mi s-a interzis să dau, cum să zic, imaginea cu denumirea, cu firma acestui liceu.

Deci, era, cum să zic, întrecea orice limită cenzura care era impusă, ÅŸi noi, o mână de jurnaliÅŸti, am protestat.

Totuşi, Consiliul Europei a insistat pe adoptarea unei legi despre instituţia publică naţională audiovizuală. Legea nu a mers, pentru că, dacă nu există voinţă politică, nu merge.

S-a mai schimbat o dată legea ÅŸi s-a transformat într-un cod al audiovizualului. Oricum, instituÅ£ia a rămas extrem de politizată ÅŸi lucrul acesta l-au demonstrat monitorizările multiple, care, totuÅŸi, s-au făcut din partea societăţii civile, dar ÅŸi monitorizări externe.

Eu, cum să zic, ajungând din domeniul presei în domeniul politicului - aÅŸa s-a întâmplat, astăzi conduc Comisia parlamentară care include ÅŸi domeniul mass media, ÅŸi noi ne-am propus, ca ÅŸi guvernare de Alianţă, dar ÅŸi Comisie, care este responsabilă de domeniu, să însănătoÅŸim, să îmbunătăţim situaÅ£ia de la Compania Teleradio-Moldova, care a avut tare mult de suferit în mai multe planuri ÅŸi de profesionalizarea jurnaliÅŸtilor ÅŸi învechită din punct de vedere moral, dar ÅŸi tehnic ÅŸi tehnologic, ÅŸi cu lipsă de finanÅ£e, pentru că la noi nu s-a vrut niciodată de a suplimenta finanÅ£area instituÅ£iei publice prin taxe sau prin abonamente, aÅŸa cum este în toată Europa ÅŸi în România, inclusiv.

Din publicitate, noi fiind o Å£ară săracă ÅŸi cu o economie subdezvoltată, nici publicitatea nu este o sursă foarte importantă de finanÅ£are, deci avem probleme multe. Iată, de aceea ne-am gândit să revenim la o colaborare, cooperare cu instituÅ£iile publice media din România - mă refer la TVR1 ÅŸi la Radio naÅ£ional.

Se vede că Radioul merge întotdeauna, nu ÅŸtiu de ce, spre modernizare cu un pas înainte - poate că din considerentul că este mai puÅ£in, cum să zic, controlat de politic.

Se consideră că televiziunea are un impact mai mare asupra opiniei publice, şi Radioul, cumva, are o libertate mai importantă.

Pentru că vorbeaÅ£i de aceste proiecte comune între TELERADIO MOLDOVA ÅŸi posturile publice de radio ÅŸi televiziune din România, chiar vroiam să va întreb în ce măsură v-ar putea ajuta această colaborare?

În ce măsură ar putea contribui jurnaliÅŸtii din România, eventual prin schimburi de experienţă sau în alte moduri, ca aceste relaÅ£ii să se dezvolte ÅŸi ca presa din Republica Moldova, cel puÅ£in cea publică, să aibă numai de câÅŸtigat în urma acestei colaborări.

Corina Fusu: Am avut ocazia, posibilitatea, să fac o vizită in studiourile dumneavoastră ÅŸi am rămas surprinsă că într-un timp foarte scurt s-a reuÅŸit o modernizare foarte serioasă a ceea ce înseamnă radioul din România.

În primul rând m-a impresionat departamentul de monitorizare, deci cea a spaÅ£iului audiovizual, m-a impresionat mult de asemenea agenÅ£ia română care măsoară audienÅ£a tuturor posturilor de radio din România, noi nu avem încă lucrul acesta.

De asemenea faptul că s-a reuşit digitalizarea fondului, trecerea lui pe suport numeric...

Pe suport numeric, ceea ce înseamnă conservarea acestui patrimoniu.

Corina Fusu: La noi stăm prost ÅŸi la acest capitol. Adică audiovizualul din Republica Moldova a fost neglijat din punct de vedere al nivelului profesioanl pe diverÅŸi parametri tehnici profesionali, financiari, tot ce doriÅ£i, pentru că nu s-a vrut lucrul acesta, nu s-a dorit dezvoltarea lui, aÅŸa că acum într-un timp restrâns avem de făcut foarte multe ÅŸi preluarea experienÅ£ei dumneavoastră sigur că ne-ar fi de foarte mare ajutor.

Åžtiu că recent între Radioul naÅ£ional din Republica Moldova ÅŸi Radio România a fost încheiat un acord de colaborare care prevede ÅŸi schimb de jurnaliÅŸti ÅŸi discutăm posibilitatea de a deschide un studio Radio România la ChiÅŸinău.

De asemenea vedem posibilităţile de retransmisie pe teritoriul Republicii Moldova a Radio România sau Radio Actualităţi.

Da, a programelor care se...

Corina Fusu: Aici voinţă politică există, s-a discutat la acest nivel, acum rămâne să rezolvăm, să căutăm soluÅ£ii din punct de vedere tehnic, pentru că frecvenÅ£ele fm sunt  foarte limitate ÅŸi am trimis o solicitare la Ministerul Dezvoltării InformaÅ£ionale ÅŸi ComunicaÅ£iilor, pentru a ne răspunde dacă mai există frecvenÅ£e disponibile.

Fără existenÅ£a acestor frecvenÅ£e, acordul interguvernamental care ar permite retransmisia, ar fi unul nul.Căutăm soluÅ£ii pentru revenirea TVR1 în casele cetăţenilor din Republica Moldova, pentru că la un moment dat, tot în perioada comunistă, licenÅ£a a fost retrasă postului naÅ£ional de televiziune din România, în mod abuziv, consider eu.

Dosarul este acum precăutat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului ÅŸi sunt sigură că TVR1 va avea câÅŸtig de cauză. După asta urmează să vedem care este soluÅ£ia.

Eu consider că importantă este voinÅ£a, eu ÅŸtiu, implicarea, iar soluÅ£ii întotdeauna pot fi găsite.

Un exemplu bun sunt transformările pe care le-am văzut aici în Casa dumneavoastră Radio, pentru că aÅŸa mi se creează mie impresia, aÅ£i avut noroc de o doamnă directoare, aveÅ£i noroc de ea, pentru că a lucrat ÅŸi ea aici, doreÅŸte din tot sufletul să aducă îmbunătăţiri, aÅŸa precum doresc ÅŸi eu cumva să pot ajuta instituÅ£ia din care am fost odată plecată.

Doamna preÅŸedinte, aÅ£i vorbit foarte mult de, să spunem, temerile pe care politicul le resimÅ£ea la adresa mass-mediei, chiar ÅŸi la adresa mass-mediei publice din Moldova, însemnând cumva lipsa de atenÅ£ie de care vorbeaÅ£i la adresa jurnaliÅŸtilor, la adresa posturilor publice de radio ÅŸi televiziune din Moldova.

Faptul că autorităţile se temeau de aceste posturi, sau care ar fi fost motivaţia atunci?

Corina Fusu: Posturile publice nu că au avut parte de prea multă atenÅ£ie ÅŸi control politic, nu au avut atenÅ£ie în sensul, nu au avut parte de atenÅ£ie în sensul că ar fi trebuit încurajate, eu ÅŸtiu, modernizarea, profesionalizarea, respectarea pluralismului de opinii, balanÅ£a, echidistanÅ£a ÅŸ.a.m.d.

Deci, ei s-au deprofesionalizat, jurnaliÅŸtii de la aceste instituÅ£ii, prin faptul că li s-a impus cenzura, cenzură care s-a transformat în autocenzură, aÅŸa că experienÅ£a dintre jurnaliÅŸtii de la  instituÅ£iile publice din România ÅŸi jurnaliÅŸtii din Republica Moldova, bineînÅ£eles că ar fi una benefică ÅŸi ar avea, cum să zic, standarde mai înalte spre care ar putea tinde.

În context vreau să vă întreb dacă pe primul plan în aceste condiÅ£ii s-ar pune schimbarea, să spunem aÅŸa, a unei percepÅ£ii a jurnalistului la posturile publice de radio ÅŸi televiziune din Moldova sau modificările de ordin tehnologic ar fi prioritare. Cum aÅ£i vedea lucrurile?

Corina Fusu: Cred că, bun, de aceste chestiuni se ocupă actuala conducere a companiei TELERADIO MOLDOVA care este una nouă.

La noi conducerea, managementul instituţiei publice, directorii sunt aleşi de către un consiliu de observatori.

Deci, s-au  reuÅŸit aceste schimbări, consider că la posturile acestea de conducere au venit personalităţi din Republica Moldova, care au, cum să zic, o imagine bună, un nume bun, care nu sunt afiliaÅ£i politic.

Deci, nu această imagine de afiliere politică. Åžtiu că la dumneavoastră în România Consiliul de AdministraÅ£ie este ales pe criterii politice, nu ÅŸtiu, opt membri ai Consiliului de administraÅ£ie sunt...

Sunt desemnaţi reprezentanţi.

Corina Fusu: ...sunt desemnaÅ£i reprezentanÅ£i direct ai mediului politic. Bun, la noi legea prevede că societatea civilă delegă în acest consiliu de observatori. Conducerea trecută, comunistă, oricum reuÅŸea să îÅŸi promoveze oamenii săi, chiar dacă sunt din societatea civilă.

Da, vroiam să vă întreb, în ce măsură, să spunem, libertatea presei din Republica Moldova, fie ea presă privată, fie ea presă publică, mai poate fi acum afectată de evoluÅ£ii politice ulterioare?

Corina Fusu: Tot ce a pornit, AlianÅ£a pentru Integrare Europeană să reformeze în Republica Moldova, ÅŸi de lucru este foarte mult pe toate domeniile, pentru că moÅŸtenirea este una foarte grea, venită din partea unui partid totalitar, dar acum în Republica Moldova, vreau să vă spun că, avem criză constituÅ£ională, transformată în criză politică, pentru că două legislaturi nu au reuÅŸit să aleagă preÅŸedintele Republicii Moldova, care se alege conform ConstituÅ£iei, de către parlament cu votul a două treimi.

Şi această majoritate de două treimi nu o putem avea, pentru că Partidul Comuniştilor mai deţine suficiente mandate, iar Alianţa pentru Integrare Europeană, formată din patru partide de orientare democratică, are la moment doar 53 de mandate din 101.

Iată de ce ÅŸi în actuala legislatură, după alegerile din 29 iulie, nu avem suficiente voturi pentru a alege preÅŸedintele.

Au fost două încercări, nu s-a reuÅŸit. Deci, ConstituÅ£ia prevede alegeri anticipate.

Bine, s-au căutat soluţii, au fost mai multe propuneri de adoptare a unei noi Constituţii prin referendum.

Aceasta a fost propunerea preşedintelui Mihai Ghimpu. Adoptarea unei noi Constituţii prin referendum ar fi propus posibilitatea de a evita, de a trece peste alegeri anticipate.

Bine, nu s-a găsit numitor comun în alianţă, dar nici instituÅ£iile europene nu au agreat lucrul acesta, mă rog, din mai multe considerente. Oricum, acum s-a ajuns la concluzie, s-a găsit consensul.

Comisia de la Veneţia a acceptat şi ea schimbarea acestui articol cu pricina prin referendum.

Articol care va prevedea alegerea preşedintelui Republicii Moldova direct de către popor, şi aşteptăm acum decretul preşedintelui, parlamentului, pentru o desfăşurare a referendumului.

Ca urmare a rezultatelor referendumului, vom avea alegeri anticipate, astăzi se vorbeÅŸte că vor fi concomitent în aceeaÅŸi zi cu alegerea preÅŸedintelui.

Totul depinde de rezultatele acestor alegeri anticipate, care va fi raportul de forţă în Parlamentul Republicii Moldova.

Sper, comuniÅŸtii să piardă câteva mandate, ÅŸi sper ca AlianÅ£a pentru Integrare Europeană să revină din nou în viitorul legislativ, într-o componenţă ÅŸi într-o majoritate mai importantă.

Ultima întrebare, în ce măsură poate mass-media privată ÅŸi publică din Moldova să ajute acest proces politic pentru buna lui desfăşurare având în vedere ÅŸi condiÅ£iile electorale de care vorbeaÅ£i?

Corina Fusu: Bine, avem acum două televiziuni private, Jurnal TV şi Publika TV, este un lucru salutabil pentru că oferă oportunitatea de a te informa din mai multe surse. Ambele sunt specializate pe ştiri şi pe dezbateri politice.

Publika TV, dacă nu mă înÅŸel, este un post românesc care lucrează în Moldova?

Corina Fusu: Publika TV, da, se zice că, capitalul este românesc, dar ÅŸi Jurnal TV este cu capital moldovenesc ÅŸi german.

Bun, important este că aceste televiziuni, totuÅŸi, să respecte pluralismul de opinii ÅŸi să nu fie afiliate vreunui partid politic, pentru că în viziunea europeană, filosofia europeană, audiovizualul nu trebuie politizat, ceea ce deosebeÅŸte audiovizualul de presa scrisa, presă scrisă de partid se adminte.

Dar, speranţele noastre şi atenţia noastră şi atenţia cetăţenilor Republicii Moldova va fi axată pe instituţia publică naţională a audiovizualului, radioul şi respectiv televiziunea.

Conform ultimelor sondaje, aproximativ 70 de procente din populaÅ£ie, dar cred că aproape de 80 de procente se informează de la canalul public de televiziune Moldova 1. Iată de ce această sursă de informare trebuie să fie una prezentă, una îmbunătăţită.

Ne bucură faptul că ÅŸtirile deja care erau extrem de unilaterale, mai înainte, au început să fie mult mai echilibrate.

Vor fi ÅŸi dezbateri, au apărut la postul de televiziune dar ÅŸi de radio, mai multe emisiuni de dezbateri politice, talk-show-uri politice ce nu erau mai înainte

AÅŸa că sper ca cetăţenii din Republica Moldova să poată fi informaÅ£i aÅŸa încât să îÅŸi dea votul absolut conÅŸtient ÅŸi să facă buna alegere pentru a continua reformele pe care le-am început, pentru că vectorul nostru este cel european iar AlianÅ£a pentru Integrare Europeană, formată din patru partide, s-a creat pentru a debarca comuniÅŸtii de la putere.

Se vede că nu am reuÅŸit să îi dezrădăcinăm pentru că ei speră în continuare să revină la putere.

Puterea nu se cedează aşa de uşor, este cum să zic, trist.

Audio: Varianta integrală a interviului.

Taguri: interviu, Republica Moldova, Preşedinta Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media din Parlamentul Republicii Moldova

• Acum
• Urmează

• "EsenÅ£a vieÅ£ii unui artist este pasiunea"

• Evaluarea frontierelor României, "pozitivă"

• Interviu Teodor Baconschi

• "Tragedia din GiuleÅŸti ne-a lovit ca un fulger"

• Două decenii "de succes" de la reunificarea Germaniei

• Ultimele 24 de ore
• Săptămână
• Lună

Parteneri Online: