Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Evaluarea frontierelor României, "pozitivă"

Secretarul de stat în ministerul de interne, Marian Tutilescu, a declarat la România Actualităţi că frontiera externă a României nu reprezintă o vulnerabilitate din perspectiva migraţiei clandestine.

Evaluarea frontierelor României, "pozitivă"
Secretarul de stat în ministerul de interne, Marian Tutilescu. Foto: Agerpres.

Articol de Alexandra Andon, 16 Noiembrie 2010, 17:05

Realizator: Bună ziua tuturor. Sunt Alexandra Andon, cu "Actualitatea în dezbatere", la RRA. După mai bine de trei ani de pregătiri, cu investiţii serioase în infrastructură şi personal, România se apropie de finalul pregătirilor pentru aderarea la Spaţiul Schengen. O misiune de evaluare a stadiului acestor pregătiri se desfăşoară în aceste zile, iar ultima evaluare tehnică va avea loc în decembrie. În acelaşi timp, planul politic se suprapune celui tehnic. Declaraţiile secretarului de stat francez pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, arătau că Franţa ar putea cere amânarea aderării României la Spaţiul Schengen. Invitatul de astăzi al "Actualităţii în dezbatere" la RRA este secretarul de stat în Ministerul de Interne, Marian Tutilescu. Bună ziua, bine aţi venit.

Marian Tutilescu: Bună ziua.

Realizator: Conduceţi departamentul care se ocupă de aderarea la Spaţiul Schengen. Mai întâi, care ar trebui să fie data de aderare a României la Spaţiul Schengen dacă lucrurile s-a petrece conform graficului?

Audio: Interviu cu secretarul de stat în ministerul de interne, Marian Tutilescu.





Marian Tutilescu
: Data asumată de noi pentru aderare ar trebui să fie 27 martie, anul viitor, 2011, odată cu schimbarea orei de vară, când se pot ridica şi controalele la frontierele aeriene. Controalele la frontierele aeriene nu se pot ridica decât de două ori pe an, la schimbarea orei, când se schimbă şi orarul curselor aeriene şi, implicit, Asociaţia Transportatorilor Aerieni - o asociaţie internaţională care stabileşte orarul curselor aeriene şi repartizarea pe terminale - face acest lucru.

Realizator: Şi ce s-ar petrece, practic, în acea zi, ce diferenţe ar percepe cetăţenii români şi acea zi care ar călători în Spaţiul Schengen?

Marian Tutilescu:
Din acea zi. nu vor mai fi controlaţi la nici una din frontierele interne ale Spaţiului Schengen. Cu alte cuvinte, se vor ridica fizic controalele la frontiera cu Bulgaria, în situaţia în care vom adera împreună - şi sunt convins că acest lucru se va întâmpla, deci vom adera împreună - apoi la frontiera cu Ungaria. La frontierele aeriene, de asemenea, nu vor mai exista, pentru zborurile din zona Schengen, controale de frontieră, ci doar controlul antiterorist, care e specific oricărui zbor, oricărui aeroport. Controalele vor rămâne pentru - mă refer aici la aeriene - vor rămâne pentru zborurile din afara Spaţiului Schengen şi, de asemenea, vor rămâne la frontierele externe ale Spaţiului Schengen, frontiere care însumează 2070 de km, cu alte cuvinte graniţa noastră cu Serbia, Ucraina, Republica Moldovă şi, sigur, zona maritimă.

Realizator: Atunci când ar trece cetăţenii români în Ungaria ar dispărea acele puncte de control de la frontieră, de tot?

Marian Tutilescu
: Ar dispărea efectiv controalele, pentru că vă daţi seama, clădirile nu se pot volatiliza dintr-o dată. Se ridică barierele şi forţele de poliţie de frontieră nu vor mai fi prezente în acea zonă. De altfel, efectivele poliţiei de frontieră din zona de frontieră internă a Spaţiului Schengen vor fi redistribuite către frontiera externă, pentru a întări această frontieră.

Realizator: De ce vine în aceste zile o misiune de evaluare a pregătirilor României pentru aderarea la Spaţiul Schengen; este un eveniment obişnuit sau este unul excepţional?

Marian Tutilescu: Putem să îl catalogăm drept un eveniment excepţional, în sensul că este o reevaluare, este o reevaluare vizând infrastructura fontierelor aeriene. Evaluarea de fond a avut loc în noiembrie anul trecut, şi la acea dată s-au evaluat procedurile pe care le desfăşoară poliţia de frontieră la intrarea în punctele de frontieră aeriene, la intrarea şi ieşirea în Spaţiu prin aceste puncte şi acestea au fost considerate pozitive şi evaluarea a fost considerată în final pozitivă.Din păcate, la acea vreme infrastructura celor două aeroporturi evaluate, respectiv infrastructura aeroportului Traian Vuia din Timişoara şi terminalul non-Schengen din Otopeni erau în fază incipientă. Lucrările se aflau la început şi experţii au considerat că trebuie să verifice modul în care s-au implementat cerinţele tehnice în stadiul final al infrastructurii.

Realizator: Şi acum, vă aşteptaţi să mai existe obiecţii sau observaţii?

Marian Tutilescu: Sigur, fiecare recomandare se finalizează, fiecare misiune de evaluare se finalizează cu recomandări, dar sunt recomandări de fond sau recomandări punctuale pentru anumite chestiuni nesemnificative şi care pot fi implementate imediat. Aşa s-a întâmplat cu ocazia fiecărei evaluări, dar în ceea ce priveşte condiţiile tehnice generice pe care trebuie să le îndeplinească cele două aeroporturi sunt absolut convins că nu vor fi recomandări de esenţă.

Realizator: Mai există o misiune de evaluare în luna decembrie - aceea la ce se referă?

Marian Tutilescu: Aceea va fi ultima misiune de evaluare. Vizează domenii foarte importante ale cooperării poliţieneşti şi, respectiv, sistemul de informaţii Schengen şi Biroul Naţional SIRENE. Despre ce este vorba? Sistemul de informaţii Schengen conţine date refertoare la bunuri şi persoane de interes poliţienesc, conform acquis-ului Schengen - şi am să vă dau exemplu persoane dispărute, persoane căutate în vederea executării unui mandat de arestare preventivă sau bunuri furate, bunuri care necesită a fi găsite pentru a fi folosite ca probe în justiţie. Aceste semnalări aparţin tuturor statelor membre şi, implicit, României. Ele fac parte din această bază de date la care orice autoritate de aplicare a legii, respectiv Poliţie, Poliţie de frontieră, Jandarmerie, în cazul României, are acces. Bineînţeles, un acces controlat pe baza unor certificate şi token-uri pentru fiecare utilizator al sistemului, care permite - sunt certificate de securitate care permit identificarea fiecărei persoane care accesează sistemul, ce anume..

Realizator: Şi de ce este necesar, pentru protecţia datelor personale?

Marian Tutilescu: Da, protecţia datelor personale este o condiţie esenţială pentru tot ceea ce înseamnă sistemul de informaţii Schengen.

Realizator: La această evaluare, credeţi că raportul va fi la fel de bun ca şi cel la care vă aşteptaţi în noiembrie, acum?

Marian Tutilescu: Ultima evaluare este una mai complexă, pentru că pe de o parte vizează funcţionarea unui sistem informatic extrem de complex pe care România l-a implementat pentru a putea să se conecteze la sistemul de informaţii Schengen printr-o soluţie alternativă folosită sau pusă la dispoziţie de Portugalia; pe de altă parte, vizează nivelul de pregătire a circa 60.000 de utilizatori. E vorba de autorităţile de aplicare a legii, poliţişti, cei care au acces...

Realizator: Cei care au acces la aceste baze de date.


Marian Tutilescu: Sunt circa 60.000 de lucrători operativi din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Noi suntem în faza finală cu pregătirea cestora. Sistemul, de asemenea, este în faza finală, pentru că el a fost implementat şi conectarea la sistemul central s-a făcut pe baza unui calendar pus la dispoziţie de...sau realizat împreună cu grupul de lucru specializat din cadrul Comisiei Europene. Timpul a fost scurt, dar noi sperăm ca totul să fie în regulă şi să depăşim cu succes şi această ultimă evaluare.

Realizator: Daca trageţi linie şi adunaţi, din punct de vedere tehnic, care este stadiul pregătirilor României?

Marian Tutilescu: Dacă facem o evaluare de ansamblu, pot să vă spun că din punct de vedere al sistemelor, securizarea frontierei, la toate categoriile de frontiere, fie că e vorba de terestre, maritime sau aeriene, România este foarte bine pregătită. Are echipamente de ultimă generaţie, are autovehicule dotate cu sisteme de supraveghere extrem de sofisticate şi extrem de eficiente, care concură împreună cu sistemele fixe şi, bineînţeles, cu activitatea sau prin activitatea de zi cu zi a poliţiei de frontieră şi, nu numai, la o securizare corespunzătoare a zonei externe a Uniunii Europene şi implicit a Spaţiului Schengen.

Realizator: Atunci, în plan european, la unele ţări europene există temerea că totuşi România nu va putea să apere frontiera externă a UE, şi dacă da, de ce?


Marian Tutilescu: În general, există tendinţa de a se face unele conexiuni cu mecanismul de cooperare şi verificare, cu alte cuvinte cu raportul pe justiţie din vara acestui an care, după cum ştiţi, nu a fost unul tocmai pozitiv. Din această perspectivă, sigur că se încearcă unele conexiuni refeitoare la influenţa corupţiei asupra zonelor de securitate, influenţa corupţiei asupra zonei de frontieră, asupra nivelului de securizare a frontierei, asupra confidenţialităţii datelor din sistemul de informaţii Schengen. Eu aş vrea să vă spun că cel puţin dinn perspectiva vulnerabilităţii zonei de frontieră pe care România, zonă de frontieră externă pe care România o asigură, există o instituţie europeană, o instituţie independentă, care se cheamă Frontex, şi care face periodic analize de risc. Urmare a analizelor de risc pe care le-a făcut şi le face Frontex spaţiul, frontiera externă a României nu reprezintă o vulnerabilitate, din perspectiva migraţiei clandestine, care este principalul factor de risc în ceea ce priveşte securizarea frontierelor, aşa încât aceste conexiuni care se încearcă a fi făcute în ultima perioadă de timp reprezintă doar o modalitate de a justifica o anume opinie politică a unora din statele membre. Din punct de vedere tehnic, corelat cu ceea ce MAI are în structura sa şi vreau să mă refer la Direcţia Generală Anticorupţie, care este o structură specializată pentru combaterea corupţiei în MAI şi care a fost apreciată extrem de pozitiv în raportul pe justiţie din vara anului acesta, credem noi că nu există temeri justificate privind...

Realizator: Riscul ca...

Marian Tutilescu: Riscul ca frontierele...

Realizator: La frontieră cum s-a descris, anumiţi funcţionari corupţi să permită intrarea unor imigranţi cu potenţial a cere intrarea în UE...

Marian Tutilescu: Da, s-a mai pus problema acordării vizelor. Vreau să vă spun că sistemul de acordare a vizelor este un sistem informatic, "viza on-line" se cheamă, şi absolut orice operaţiune pe care o face un funcţionar, majoritatea vizelor se acordă în consulatele României din străinătate, din ţări terţe. La frontieră se acordă doar 0,3% din totalul vizelor şi în cazuri foarte-foarte limitate, prevăzute în mod expres de lege, cazuri deosebite. Ei bine, tot ceea ce înseamnă acordarea vizelor înseamnă acest sistem de "viza on-line" în care fiecare utilizartor îşi lasă amprenta asupra activităţilor pe care le-a desfăşurat. Se ştie exact cine a primit dosarul respectivului solicitant de viză, cine l-a procesat, cine l-a avizat, toate documentele sunt anexate, aşa încât nici nu avem...

Realizator: Şi există un standard al acordării de vize?

Marian Tutilescu: Sigur, există un standard foarte clar, există reguli foarte clare şi datorită acestui fapt nici nu avem cazuistică pe fapte de corupţie privind acordarea vizelor. Cel puţin de la introducerea "viza on-line".

Realizator: Pe de altă parte, rememorând parcursul acestor ani în care au fost făcute pregătirile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, cam cât de mare a fost efortul? În bani, spre exemplu, pentru implementarea acestor sisteme?

Marian Tutilescu: A fost un efort substanţial şi acesta a avut trei surse. Fondurile de preaderare şi am să vă dau un exemplu, al sistemului de supraveghere la Marea Neagră, care a fost realizat din fondurile de preaderare, este vorba despre sistemul SCOMAR, există la Constanţa, care este extrem de performant şi care a fost dat de exemplu de bune practici după evaluarea pe frontierele maritime. Apoi, au fost fondurile aferente facilităţii Schengen, în valoare de 480 de milioane de euro, din care s-au contractat 380, restul au fost economii, diferenţa dintre valoarea estimată şi valoarea de contractare. Aceste economii au intrat în buget, deci nu sunt bani pierduţi, deci, 380 efectiv cheltuiţi pentru echipamente, pentru nave de patrulare maritime, fluviale şi pentru autovehiculele de patrulare din dotarea Poliţiei de Frontieră şi în ultima instanţă un contract extrem de importantă pentru securizarea fizică a frontierei externe a UE cu un contract comercial cu o firmă prestigioasă, specializată în activităţi de acest gen care a însemnat circa 500 de milioane plăţi de la buget, dar, sigur, acesta este un contract multianual care se derulează de circa 3 ani de zile şi este în faza de final.

Realizator: Dar amânarea aderării ar însemna, să zicem, uzarea acestor investiţii?

Marian Tutilescu
: Absolut.

Realizator: ... pierderi de bani?

Marian Tutilescu: Nu neapărat ...

Realizator: Sau ele vor funcţiona oricum?

Marian Tutilescu: O uzură fizică şi morală. O uzură fizică şi morală fără sens pentru că până la urmă toate aceste investiţii au fost concepute ca ele să contribuie la securizarea frontierelor şi la îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti pentru că în momentul în care ridici controlul asupra frontierei interne de libertatea de circulaţie nu se bucură numai cetăţenii oneşti, se bucură şi infractorii care se pot deplasa foarte rapid în limitele interne ale Spaţiului Schengen şi pentru aceasta ai nevoie de nişte măsuri compensatorii şi una dintre aceste măsuri compensatorii în cadrul cooperării poliţieneşti îl reprezintă sistemul de informaţii Schengen. Poliţiştii introduc semnalările naţionale, poliţiştii, Poliţia de Frontieră, chiar şi Ministerul Public pentru persoanele care sunt căutate în vederea participării la o procedură judiciară, introduc aceste semnalări, iar în cadrul controalelor care se fac în interiorul Spaţiului Schengen orice control al unui poliţist presupune consultarea asupra unei persoane care, eu ştiu, poate fi suspectă sau este depistată pentru o anumită împrejurare, presupune, include în mod obligatoriu, verificarea sistemului de informaţii Schengen. Dacă persoana respectivă apare în sistem în funcţie de situaţia în care se află, de categoria de alertă, există o anumită procedură. Unul, spre exemplu, necesită a fi reţinut în vederea arestării, iar altul, fiind dispărut, necesită a fi încunoştinţat de autorităţile statului respectiv şi, pentru că am ajuns la acest capitol, discutam şi despre faptul că ultima evaluare va viza Biroul Naţional SIRENE, Biroul Naţional SIRENE oferă informaţii suplimentare cu privire la semnalările naţionale. Cu alte cuvinte, la nivelul tuturor statelor membre există un asemenea Birou Naţional SIRENE şi acest birou funcţionează în regim de dispecerat în permanenţă, 24 din 24, oferă informaţii atât propriilor utilizatori finali, spre exemplu, un poliţist a depistat un cetăţean german care se află dat în urmărire în sistem, el ia legătura cu Biroul Naţional SIRENE, Biroul Naţional SIRENE la rândul lui, printr-o anumită procedură, notifică Biroul Naţional SIRENE Germania privind identificarea acelui ...

Realizator: Şi cam în cât timp se petrec aceste procese?


Marian Tutilescu: Aceste secunde până la momentul ...totul este într-un circuit, nu se stă pe telefoane, nu se stă ...există, într-adevăr, şi această posibilitate, dar există un set de formulare naţionale care se completează cu datele obligatorii, ele merg pe un sistem de transmisii date securizat, este un sistem european şi totul deci, consultarea sistemului de informaţii Schengen care în momentul de faţă cuprinde 13 milioane de alerte, se face în câteva secunde, 7-8 secunde este timpul de aşteptare.

Realizator: Şi România este pregătită? Este compatibilă cu acest sistem în momentul de faţă?


Marian Tutilescu: Şi-a creat un sistem propriu, un sistem informatic naţional de semnalări care este un sistem complex şi s-a conectat la sistemul european printr-o platformă de conectare şi s-a conectat la sistemul european printr-o platformă de conectare. Săptămâna viitoare vom inaugura Centrul Naţional SIS, vă invităm şi pe dvs. şi alţi reprezentanţi ai mass-media să vedeţi ce înseamnă...

Realizator: Şi mai ales ce înseamnă iniţialele, prima dată...

Marian Tutilescu: Centrul Naţional SIS înseamnă Centrul Naţional pentru Sistemul de Informaţii Schengen.

Realizator: Am înţeles. Revenind la chestiunea globală a aderării la Spaţiul Schengen, este condiţionată în vreun fel sau depinde în vreun fel aderarea României de cea a Bulgariei?

Marian Tutilescu: Nu, nu e condiţionată, dar aceste ţări au parcurs, din acelaşi moment al startului, toate procedurile de evaluare şi au mers în tandem. Toate evaluările au avut loc simultan sau consecutiv. A existat între noi o cooperare, chiar un plan de măsuri pentru a asigura complementaritatea unor activităţi - sigur fiecare trebuie să îndeplinim acele standarde, standarde tehnice necesare, dar a existat şi o cooperare în vederea asigurării bunei conlucrări la frontieră.

Realizator: Centrul de Informaţii Schengen, pe care l-aţi pomenit mai devreme, cu ce se va ocupa?


Marian Tutilescu: Acel sistem sau acest Centru reprezintă inima tehnică a sistemului, acolo sunt toate echipamentele care înmagazinează informaţiile din Sistemul Informativ Schengen. Bineînţeles sunt foarte multe echipamente tehnice, există o serie întreagă de echipamente de comunicaţii care permit conexiunea cu sistemul central de la Strasbourg.

Realizator: În faţa acestui efort logistic, financiar şi de personal, ce beneficii are cetăţeanul român atunci când România ar intra în Spaţiul Schengen?

Marian Tutilescu: Sigur, principalul beneficiu este libertatea de mişcare, din perspectiva cetăţeanului. A se înţelege însă că libertatea de mişcare presupune şi respectarea regulilor privind dreptul de şedere pe teritoriul altor state membre, care este limitat la 90 de zile; el poate depăşi 90 de zile doar în situaţia în care persoana respectivă are un loc de muncă sau are asigurare de sănătate, în aşa fel încât ea să nu reprezinte o povară socială pentru statul respectiv. Şi mai există şi o altă cauză care împiedică şederea, respectiv pericolul pe care persoana respectivă îl reprezintă pentru ordinea publică a statului respectiv. Sigur, el trebuie dovedit, nu prezumat, aşa cum s-a întâmplat uneori când unii cetăţeni români au fost repatriaţi doar pentru simplul motiv că ipotetic reprezintă un pericol pentru ordinea publică, iar tribunalele din statele respective au anulat deciziile de repatriere.


Realizator: Ce ar mai fi de făcut în acest moment pentru ca să poată fi respectat graficul de aderare la Spaţiul Schengen?

Marian Tutilescu
: În primul rând să finalizăm cu bine cele două evaluări, respectiv îndeplinirea condiţiilor tehnice, evaluare care se află acum în derulare, şi evaluarea din decembrie. Apoi există o anumită procedură şi anume, proiectul de decizie finală al Consiliului pe Justiţie-Afaceri Interne - este consiliul din Comisie care va lua decizia...

Realizator: /.../ Interne şi Justiţie.


Marian Tutilescu
: Da, Justiţie-Afaceri Interne. Proiectul de decizie a fost transmis către Parlamentul European, urmează a fi votat în Parlamentul European. Va exista un raportor din cadrul Parlamentului European care va prezenta un raport, aşa cum procedura se va discuta în comisii şi apoi se va lua o decizie în plen prin vot; acesta este însă un vot consultativ, dar care are importanţa lui pentru că până la urmă este votul Parlamentului European. După finalizarea votului în Parlamentul European, proiectul de decizie se va întoarce la Consiliul JAI unde se va pune în discuţia Consiliului şi, bineînţeles, se va vota. După cum ştiţi, aderarea la Spaţiul Schengen se votează cu unanimitatea statelor membre, prin urmare avem nevoie de votul tuturor statelor membre Schengen, ceea ce poate reprezenta o problemă atâta vreme cât unele state membre, e adevărat, puţine la număr, încearcă să facă conexiuni cu alte politici, respectiv problema justiţiei în principal.

Realizator: În consecinţă, rămâne o chestiune de lobby în principal?

Marian Tutilescu: Componenta de lobby este extrem de importantă. De altfel, atât Ministerul de Externe, cât şi ministerul nostru şi, bineînţeles, Ministerul Justiţiei au început şi se află în plină desfăşurare a unor activităţi care, în fond, vor să conştientizeze în rândul statelor membre că, în momentul în care acordă încrederea României pentru a gestiona o frontieră externă extrem de importantă - 2070 de kilometri - trebuie să fie convinşi că aceasta poate fi gestionată în bune condiţii. Şi noi asta încercăm să facem atât prin îndeplinirea la nivel superior a condiţiilor tehnice, cât şi în ceea ce priveşte implementarea acelor recomandări în domeniul justiţiei.

Realizator: Dacă o parte din temerile unor ţări membre actual aleşi spaţiului Schengen se leagă de prezenţa prea numeroasă a unor cetăţeni care le creează probleme în legătură cu infracţionalitatea, intenţionează Ministerul de Interne să continue colaborarea cu ministerele de interne din acele ţări aşa cum a făcut până acum?

Marian Tutilescu
: Sigur că da. Noi avem o permanentă activitate de cooperare. Monitorizăm ceea ce se întâmplă în statele membre, pe teritoriul cărora se află importante comunităţi româneşti. Avem activităţi concrete de cooperare şi o să vă dau exemplu Franţa, unde avem 14 poliţişti care lucrează împreună cu colegii lor francezi pentru combaterea criminalităţii comise de români.

Realizator: Şi s-au văzut rezultate?

Marian Tutilescu: Sigur că da. Aprecierile colegilor francezi sunt... Sigur, ele sunt mai mult popularizate la nivelul local, mai precis al autorităţilor franceze, dar aprecierile acestora sunt extrem de pozitive.

Realizator: Şi în alte ţări? În Italia?

Marian Tutilescu: În Italia, deocamdată, folosim cei trei ataşaţi de interne pe care îi avem şi care reuşesc, prin relaţia pe care o au cu autorităţile de aplicare a legii din Italia, să gestioneze situaţia. Sigur, ei sunt, de fapt, o interfaţă între ceea ce înseamnă poliţia română, mai ales structurile de combatere a crimei organizate, şi autorităţile italiene. Acest lucru este valabil în toate statele membre în care noi avem ataşaţi de interne. Şi avem, în momentul de faţă, ataşaţi de interne în 34 de state, din care, din statele membre ale Uniunii Europene, în doar 21.

Realizator: Pentru ultimul minut al emisiunii, sunteţi mai degrabă optimist sau, mai degrabă, pesimist sau vedeţi jumătatea paharului în legătură cu şansele aderării la spaţiul Schengen în graficul stabilit? Şi din ce punct de vedere sunteţi optimist sau nu?


Marian Tutilescu
: Aş putea spune că sunt mai optimist decât eram în urmă cu două săptămâni şi asta pentru că am reuşit să influenţăm sau să determinăm transmiterea către Parlamentul European a proiectului de decizie a consiliului. De ce? S-a încercat o blocare a acestuia la nivelul grupului de lucru până la finalizarea evaluărilor. Or, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, nu ne-am mai fi putut încadra în termenul din martie pentru că procedurile parlamentare înseamnă minimum două luni. Ar fi fost transmise în ianuarie şi am fi pierdut orizontul martie. Sigur, sunt optimist din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor tehnice. Da, va trebui ca activitatea de lobby să o intensificăm mai ales în prima parte a anului viitor, în primele două luni, pentru a putea să ne integrăm în acest obiectiv temporal pe care ni l-am asumat, respectiv martie 2011.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Invitatul ediţiei de astăzi a fost secretarul de stat în Ministerul de Interne, Marian Tutilescu, şeful departamentului Schengem. Vă mulţumim pentru prezenţa la Radio România Actualităţi. Punem punct aici ediţiei noastre. Sunt Alexandra Andon. O zi bună tuturor în continuare.

Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria
Interviuri 31 Mai 2023, 09:16

Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria

Interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualități cu ministrul apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi.

Anatolie Nosatîi: Forțele armate ale R. Moldova pot face față provocărilor care ar putea veni din partea contingentului militar rusesc din Transnistria
Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Interviuri 16 Martie 2023, 15:29

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie

Interviu acordat corespondentului RRA la Bruxelles de Tanczos Barna, ministrul mediului.

Ministrul mediului, Tanczos Barna, despre modificarea directivei pentru emisiile din industrie
Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
Interviuri 06 Octombrie 2022, 09:39

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă

"Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Dan Suciu, BNR: Avem cea mai mică dobândă de politică monetară din zonă
De ce pleacă tinerii din România
Interviuri 05 Octombrie 2022, 09:35

De ce pleacă tinerii din România

Apel matinal" - Invitat: Cătălin Zamfir, sociolog și director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei...

De ce pleacă tinerii din România
Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Interviuri 29 Septembrie 2022, 09:05

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională

Apel matinal - Invitat: Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Ministrul Tánczos Barna despre Strategia forestieră națională
Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Interviuri 28 Septembrie 2022, 09:48

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens

Apel matinal - Invitat: medicul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei.

Medicul Gindrovel Dumitra: Va fi un sezon gripal destul de intens
Reformă teritorială și unificarea localităților
Interviuri 22 Septembrie 2022, 09:22

Reformă teritorială și unificarea localităților

„Apel matinal” - Invitat: Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România.

Reformă teritorială și unificarea localităților
"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"
Interviuri 20 Septembrie 2022, 09:00

"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"

"Apel matinal" - Invitat: Ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi.

"E necesară o majorare a pensiilor de cel puțin 10% începând cu 1 ianuarie"