Evaluare a funcționării sistemului de liberalizare a vizelor

Comisia Europeană a publicat astăzi cea de a cincea evaluare a funcționării sistemului de liberalizare a vizelor pentru ţările din Balcanii de Vest.

Executivul de la Bruxelles arată, în cel de-al cincilea raport al său de după liberalizarea regimului vizelor pentru statele din Balcanii de Vest, că mai trebuie luate o serie de măsuri care să menţină acest regim în integritatea sa şi pentru a aborda problema eventualelor abuzuri ale sistemului de azil în Uniunea Europeană.

Ţările vizate de această evaluare sunt Albania, Bosnia şi Herţegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia.

AUDIO: Europa la zi. (Euranet Plus)

Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie, a dat asigurări că Bruxelles-ul îşi păstrează angajamentul de a menţine regimul de călătorie fără vize pentru cetăţenii din aceste ţări, mai cu seamă că beneficiile sale sunt vizibile atât pentru cetăţenii de rând, cât şi pentru dezvoltarea de afaceri.

Însă, el a avertizat că folosirea oportunităţilor create de această schemă pentru a cere azil în ţările Uniunii Europene trebuie abordată sistematic şi prin alocarea corectă a resurselor.

Comisarul a precizat că raportul dat astăzi publicităţii formulează o serie de recomandări în vederea limitării migraţiei ilegale şi a cerut statelor vizate să acorde tot sprijinul pentru aplicarea lor.

O preocupare semnificativă a europenilor este generată de abuzul de solicitări de azil în ţările Uniunii şi în cele asociate spaţiului Schengen din partea cetăţenilor din Balcanii de Vest.

Potrivit raportului, sârbii sunt cei mai numeroşi – 42% în anul 2013, urmaţi de macedoneni şi albanezi – fiecare cu câte 21 de procente, de bosniaci – 14% - şi de muntenegreni, cu două procente. Iar dintre destinaţii,

Germania se dovedeşte a fi cea mai atractivă, primind cel mai mare număr de cereri de azil din partea celor din Balcanii de Vest, dar şi îngrijorându-se din această cauză: dacă în 2009, 12% dintre solicitări veneau de la aceşti cetăţeni, în primele nouă luni din 2014, procentul a urcat la 75. În ultimele luni – mai arată raportul – Uniunea Europeană a trebuit să facă faţă unei creşteri considerabile a migraţiei ilegale din Kosovo, via Serbia.

În prezent, Comisia discută cu autorităţile kosovare despre liberalizarea vizelor şi încercă să găsească soluţii pentru limitarea recentului episod migrator.