Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ŞTIRI (politice, economice, sociale, culturale * Meteo * Sport) Luni, 01 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

4 Noiembrie 2020
Vizualizari: 292
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 2 iulie 2020

nicu-popescu

                

 RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (2 iulie, ora 21:05:50) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon Nicu Popescu. După cum știți, și noi am mai discutat la "Euroatlantica", legislația română prevede ca președintele nou ales al ţării, într-un termen de şase luni de la scrutin, să prezinte și să solicite Parlamentului aprobarea pentru Noua Strategie Națională de Apărare a României pe perioada mandatului său. Așa s-a întâmplat și acum: pe 27 mai, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat noua strategie pentru perioada 2020-2024, un document esențial pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională în ansamblu, după cum aprecia președintele Klaus Iohannis, la sfârșitul ședinței CSAT de atunci. Strategia a fost elaborată în condițiile în care întreaga lume se confruntă cu pandemia de COVID-19, care a afectat toate statele și a declanșat o criză economică ce va afecta serios relațiile dintre actorii globali și va spori volatilitatea și impredictibilitatea mediului internațional, afectând și securitatea internațională. Şi dacă am amintit de pandemia de COVID-19, trebuie să remarcăm faptul că de atunci, la nivel global, numărul celor confirmați ca fiind infectați cu SARS-CoV-2 s-a dublat. În acest context a fost elaborată strategia amintită, iar în ultima zi a primei sesiuni ordinare a Parlamentului din acest an, pe 30 iunie, documentul a fost supus votului plenului reunit al legislativului și aprobat. Pentru actuala ediție a emisiunii noastre am rugat-o pe colega Alina Stănuță să realizeze o sinteză a modului în care s-a desfășurat ședința Parlamentului, sub cupola Palatului din Dealul Arsenalului sau Spirii, cum doriţi.

Reporter: Plenul reunit al Parlamentului a adoptat cu majoritatea de voturi raportul comun al comisiilor de apărare privind Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Documentul a fost aprobat anterior în CSAT în luna mai. Președintele Klaus Iohannis declara atunci că proiectul elaborat pentru perioada 2020-2024 are la bază conceptul unei Românii normale, al unei țări care, prin instituții democratice puternice, își protejează și își apără toți cetățenii. Şeful statului preciza că parteneriatele cu Statele Unite, Uniunea Europeană și NATO sunt pilonii principali ai noii strategii. Pe de altă parte, strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a declanșat o criză economică profundă, iar în aceste condiții relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea mediului de securitate internațional. Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și apartenența la NATO și Uniunea Europeană, așadar, sunt reafirmați în document ca piloni ai politicii externe și de securitate, iar președintele României spunea că Strategia Națională de Apărare pentru următorii patru ani implică o nouă abordare determinată de deteriorarea relațiilor dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și de cele cibernetice. Așadar, actuala Strategie Națională de Apărare a Ţării este structurată în cinci capitole astfel: Capitolul I - România, membru activ NATO și al Uniunii Europene, stat rezilient, pol de stabilitate regională; Capitolul al II-lea - interese și obiective naționale de securitate; în timp ce Capitolul al III-lea se referă la evaluarea mediului internațional de securitate; Capitolul al IV-lea vizează amenințări, riscuri și vulnerabilități; în timp ce Capitolul al V-lea vizează direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României. În cadrul primului capitol este prezentată viziunea pentru o Românie modernă ale cărei fundamente pentru politica externă și de securitate sunt reprezentate de apartenența țării noastre la Uniunea Europeană și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, precum și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. Totodată este subliniată necesitatea consolidării rezilienţei statale în fața amenințărilor și a evoluțiilor mediului de securitate internațional, astfel încât să fie asigurate securitatea și prosperitatea cetățenilor români. Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele și obiectivele naționale, elementele principale în definirea Strategiei Naționale de Apărare. Obiectivele naționale de securitate ca repere ale acțiunii practice de realizare a intereselor naționale de securitate sunt dezvoltate din perspectivă internă și externă. Cel de-al treilea capitol prezintă tendințele majore cu potențial de afectare și influențare a mediului de securitate internațional, caracterizat și în prezent printr-un grad crescut de dinamism și impredictibilitate. În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euroatlantic și rolul de vector de stabilitate și furnizor de securitate regională. Al patrulea capitol detaliază amenințările, riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale. În cadrul amenințărilor sunt menționate criza economică provocată de pandemia de SARS-CoV-2, consolidarea potențialului militar în vecinătatea României, volatilitatea stării de securitate regionale, acţiuni ostile de influență în spațiul public, atacurile cibernetice, distorsiuni pe piețele energetice, interferențe și preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes național. În rândul riscurilor sunt cuprinse tentația iliberală, evoluția eurasiatică a Republicii Moldova, stagnarea extinderii Uniunii Europene în Balcanii de Vest sau fenomenul terorist. Vulnerabilitățile la adresa securității naționale sunt legate de capacitatea instituțiilor statale de a evalua și diminua impactul riscurilor și amenințărilor, acțiunile de deturnare a actului de decizie sau persistența unor lacune legislative în domeniul securității naționale și contracarării agresiunilor informaționale. Ultimul capitol al Strategiei de Apărare abordează direcțiile de acțiune și principalele modalități de asigurare a securității naționale pe opt dimensiuni: diplomatică, apărare, ordine publică, informații, contrainformații și securitate, dimensiune economică și energetică, diplomatică, de management al situațiilor de criză și protecție civilă, securitatea mediului înconjurător, precum și dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică. În timpul dezbaterilor din plenul Parlamentului, consilierul prezidențial în cadrul Departamentului Securității Naționale, Ion Oprișor, a arătat că după adoptarea acestui document va fi elaborat Planul de implementare al strategiei. El vorbea și despre necesitatea adaptării cadrului legislativ din domeniul securității.
Ion Oprişor: Conform prevederilor Constituţiei României și în termenul stabilit de lege, la șase luni de la preluarea noului mandat de președinte, pentru a funcționa în condiții optime, sistemul național de securitate trebuie să aibă la bază o abordare integrată și un proces continuu de consultare instituțională. Consolidarea rezilientei naționale reprezintă un imperativ pentru a răspunde noilor tipul de amenințări, inclusiv cele derivate din dezvoltarea tehnologică. În cadrul acestui efort național complex, un rol central îl va avea colaborarea public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar. De asemenea comunicarea strategică este o necesitate și trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituțiile statului, inclusiv din perspectiva promovării obiectivelor de securitate națională prevăzute de către această strategie./ilixandru
După adoptarea Stategiei Naționale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024, va fi elaborat planul de implementare a acesteia, iar, pe baza lui și pe baza strategiei, instituțiile publice cu responsabilități în securitatea națională sunt chemate să își dezvolte strategii sectoriale şi să pună în aplicare măsuri în domeniile proprii de responsabilitate destinate contracarării și combaterii riscurilor, ameninţărilor și vulnerabilităților și, bineînțeles, îndeplinirii obiectivelor strategiei. Din perspectiva operaționalizării Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2020 - 2024, o condiție complementară tuturor celorlalte valori și principii care au stat la baza elaborării acestui document programatic o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent și aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate și modernizare a instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale. De aceea, pentru perioada 2020 - 2024 se impune adaptarea cadrului legislativ în domeniul securității, pentru a oferi instituțiilor publice responsabile instrumentele necesare racordării propmpte și flexibilitatea de a gestiona provocările la adresa securității naționale. Domnul Klaus Iohannis, preşedintele Romaniei, a trimis Parlamentului pentru aprobare Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024. Noua Strategie Națională de Apărare a Ţării are la bază consensul și efortul național comun al instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale care au contribuit la procesul laborios de analiză premergător elaborării strategiei. Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2020 - 2024 este astfel expresia unui angajament național care poate fi realizat deplin doar prin implicarea noastră, a tuturor, a cetățeanului a societății în ansamblul său și a instituțiilor statului. Triada stat - societate - cetățean trebuie să funcționeze în parametri optimi pentru a răspunde aspirațiilor românilor. Noua strategie de apărare are o dublă valență, cea de expresie a efortului național comun și cea de reper central pentru direcționarea activității instituțiilor publice pentru realizarea obiectivelor naţionale prioritare de asigurare a securității României și a cetățenilor săi. Continuitatea, predictibilitatea și transparența decizională rămân condiții esențiale pentru o conducere strategică eficientă a României, precum și pentru consolidarea profilului țării noastre de actor credibil și relevant în cadrul organizațiilor internaționale și în relație cu partenerii și aliații noștri externi. Aceste repere ale acțiunii noastre strategice se regăsesc și în conținutul noii Strategii Naționale de Apărare. Pilonii politicii noastre externe și de securitate rămân aceiași: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la Alianţa Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană. Adaptabilitatea, flexibilitatea și reziliența au devenit astăzi cerințe imperative pentru orice țară și pentru România. La provocările de securitate generate de tendințele de reconfigurare a balanței de putere și manifestările asertive ale unor actori, care persistă în continuare, s-au adăugat pandemia COVID și efectele pe care le comportă în plan economic și în relațiile de putere dintre actorii globali. Trebuie să fim deplin conștienți de potențialul acestor evoluții, de a accentua volatilitatea și impredictibilitatea mediului de securitate internațională. În plan practic, trebuie să facem ceea ce este necesar pentru ca România să devină un stat rezilient puternic, care dispune de mecanisme de reacție rapidă și eficientă la provocările mediului de securitate actual. Toate aceste aspecte se regăsesc în noua Strategie Națională de Apărare a Ţării. De asemenea, această strategie operează cu conceptul de securitate extinsă, care a fost introdus și definit în strategia anterioară. Pe lângă apărarea armată, cu dubla se calitate de apărare națională și de apărare colectivă, noua strategie abordează multe alte domenii relevante pentru securitatea națională, precum politica externă, ordinea publică, activitatea de informații, managementul crizelor, educația, cultura, sănătatea, economia, demografia, mediul, securitatea energetică și cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice. Acest concept multidimensional al securității are la bază relația securitate - prosperitate - stat de drept - democrație - identitate și echilibrul dintre stat și individ, ca beneficiari ai securității naționale. Prin Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024, se creează cadrul necesar pentru efortul conjugat al instituțiilor naționale responsabile de implementarea politicilor de apărare și securitate. De asemenea, s-a avut în vedere nevoia unei componente de analiză strategică multidisciplinară, sens în care, prin strategie, s-a prevăzut constituirea unui Grup de reflecție strategică, care să evalueze dinamica mediului internațional și să ofere expertiză integrată. Obiectivele naționale de securitate sunt definite pornind de la situația reală a României și având în vedere așteptările cetățenilor și ale societății noastre. Evaluarea gradului de implementare a strategiei se va realiza anual sau ori de câte ori situația o impune și se va fundamenta pe informaţiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare, avand ca scop elaborarea unei analize cuprinzătoare, raportul de evaluare privind modul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, precum şi emiterea unor recomandări privind realizarea acţiunilor ulterioare.
Alina Stănuţă: Şi reprezentantul grupurilor parlamentare ale PNL, deputatul Victor-Paul Dobre, vorbea despre necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ pentru instituţiile responsabile.
Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevedereile legale, CSAT ne propune strategia naţională pe următorii cinci ani în domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei statului. De la bun început, aş vrea să subliniez faptul că grupurile parlamentare ale PNL vor vota această strategie, întrucât ea se bazează pe cele trei axe principale ale politicii de securitate, externe, de apărare a statului român care a fost în ultimele trei decenii. PNL, imediat la începutul anilor '90, a militat și militează pentru parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, pentru asumarea obligațiilor noastre de stat membru al Tratatului Atlanticului de Nord, atât din punct de vedere strategic al României, cât și participarea la misiunile NATO în lume, și apartenența la Uniunea Europeană. Acestea sunt cheile de boltă ale securității naționale și strategia menține această direcție și chiar folosește concepte noi cu care suntem de acord. Ceea ce însă vreau să subliniez, și a făcut obiectul discuției în comisiile de apărare reunite cu domnul consilier prezidențial: necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ. La începutul anilor '90 a fost un pachet de legi, începând iar cu legea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Domnul consilier prezidențial sublinia faptul că orice modificare legislativă trebuie să înceapă de la capăt cu această lege îmbunătățită, ca și legile siguranței naționale, ca și legile Ministerului Apărării, Ministerul de Interne, peste tot trebuie îmbunătățit. Au fost legi care au fost benefice pentru țară, pentru funcționarea ei, pentru parcursul de integrare, pentru rolul pe care azi îl are România, un rol important și respectat. În același timp, suntem în al treilea deceniu de acum, al mileniului 3, și trebuie să ne adaptăm noilor situații, tuturor acestori riscuri cu care ne confruntăm și ceea ce trăim în aceste luni de zile, pandemia, e un tip de criză pe care nici măcar nu o avea evaluată nu numai România, ci toate țările lumii. Lumea evoluează, schimbările sunt continue, riscurile sunt continue, vulnerabilitățile apar. Strategia noastră este în direcția corectă politică a României, la care a achiesat întregul spectru politic, în slujba cetățenilor acestei țări şi, sunt convins, într-o perspectivă solidă în continuare pentru țara noastră./dstanesc/sdm2
Reporter: Documentul a primit și voturile parlamentarilor PSD, care au făcut însă unele observații legate de procedură. Astfel, senatoarea PSD Gabriela Crețu a criticat faptul că Parlamentul nu a amendat strategia, mai ales că instituțiile publice responsabile de implementarea acesteia sunt sub control parlamentar, în timp ce senatorul Titus Corlățean spunea că era necesară o dezbatere și în comisiile de politică externă pe aspecte cuprinse în Capitolul 4 privind amenințările:
Titus Corlăţan: Stimaţi colegi, pe fond, de această dată din partea grupurilor parlamentare PSD, chestiunile legate de securitate națională și necesitatea unui nou ciclu, dacă doriți, a Strategiei Naționale de Apărare a țării pentru perioada în speță 2020-2024, sunt chestiuni fundamentale, nu sunt supuse negocierii. Grupurile parlamentare ale PSD vor susține adoptarea Strategiei naționale. Nu voi intra în chestiunile de procedură ridicate, deşi ele ar merita o reflecție într-un parlament așezat, care nu e dominat de starea de urgență, de alertă și de alte presiuni la care este supus în mod obiectiv sau subiectiv. Aș menționa aici un singur lucru: tare bine ar fi fost la repartiția acestui document important nu doar Comisiile de apărare, ordine publică să fi sesizate, ci și comisiile de politică externă cel puțin, pentru a putea să avem o contribuție de fond ceva mai largă și care ar fi putut, de exemplu, să ducă la evitarea unor greșeli care sunt în acest document și a unor exprimări pe care eu personal le înțeleg mai greu, preluate, și raportul distinselor Comisii de apărare, ordine publică, și citez: "Cel mai mic exemplu, respectiv, ce ne îngrijorează în cadrul amenințărilor: consolidarea potențialului militar în vecinătatea României". Păi vă anunț că vecinătatea României înseamnă și Balcanii, înseamnă și state care sunt membre sau sunt aspirante la Alianța Nord-Atlantică, înseamnă vecinătate și Ungaria, înseamnă și Polonia, înseamnă şi americani nu doar ruşi. Dacă ne preocupa și ne preocupă amenințarea rusă în bazinul lărgit al Mării Negre, haideți să o spunem mai direct și mai corect! Era nevoie de o dezbatere mai serioasă, mai așezată, cu tot respectul pentru colegii care au o expertiză în comisiile de apărare, dar am fi putut găsi formule și mai bune pe anumite subiecte, în măsura în care ne e îngăduit nouă, Parlamentului, să ne exprimăm pe așa ceva, pentru că noi am avut într-un ciclu anterior, când un alt președinte, 10 ani de zile a condus cu mână forte această țară, și atunci domnul consilier prezidențial, domnul general, pe care eu îl respect pentru profesionalism, i-a fost consilier, și care, aceeași instituție prezidențială, ne-a propus în Strategia, de la acel moment, de Apărare a țării, securitate națională, să introducem presa ca o amenințare și ca o vulnerabilitate la adresa securității naționale, și grație efortului Parlamentului și luărilor de poziție publice ale unor oameni politici, nu doar ale presei, am putut să scoatem acea aberație. Deci e nevoie, într-adevăr, de o dezbatere mai profundă, mai așezată în parlament, dar, încă o dată, în esență, partea principală trebuie susținută și grupurile parlamentare PSD vor susține adoptarea acestei strategii.
Reporter: Singurii care s-au obținut de la votul Strategiei Naționale de Apărare au fost cei de la USR. Deputatul Lucian Viziteu spunea, în plenul reunit al Parlamentului, că, deși documentul are și multe aspecte pozitive, și lupta împotriva corupției trebuie să redevină o prioritate:
Lucian Viziteu: Observ, din păcate, că avem o nouă chestiune unde PNL şi PSD împărtășesc aceeași poziție. Atât colegii de la PNL și cei de la PSD încearcă să ne convingă că ar cam trebui să încetăm cu lupta împotriva corupției. Noi, de la USR, nu suntem de acord. Da, această luptă nu a fost perfectă, au fost scăpări punctuale, au mai fost lipsuri legislativ, au fost și sunt în continuare membri unor instituții ale statului cu legături în zone mai puțin legale, dar cu toate acestea ideile bune care au stat în spatele acestei lupte trebuie să continue. Strategia Națională de Apărare de astăzi are multe aspecte pozitive, unele aș vrea să le scot în evidență: încercarea de a centra discursul pe cetățean şi nu pe stat, o tranziţie, practic, de la o viziune etatistă, la una de dreapta modernă. Chiar dacă, în esență, în text nu se vede așa cum ne-am dori, salutăm acest demers. Conceptul de reziliență a statului, un concept bun care trebuie urmat asiduu de măsuri de implementare eficiente; identificarea clară a unor entități statale și non statale ca amenințare la securitatea națională a României - și aici mă refer, printre altele, și la Federaţia Rusă. Şi alt exemplu pozitiv în aceastăă strategie ar fi continuitatea strategică, spre exemplu continuarea conceptului de securitate extinsă. Chiar și cu aceste puncte bune considerăm că nu este în regulă să eliminăm din strategie, în mod explicit, lupta împotriva corupției. Şi să nu vă gândiți doar la câțiva politicieni certați cu legea, ci la consecințele mult mai grave ale acestui flagel. Corupția reprezintă una dintre vulnerabilitățile la adresa securității naționale și ea permite unor actori statali ostili sau chiar unor grupuri de interese mafiote să ajungă să controleze oameni în funcție majore din statul român sau chiar să acapareze instituții întregi. Am văzut cu toți acum 5 ani, în Ucraina, cum Federația Rusă s-a folosit de corupția din această țară pentru a îngheța pur și simplu reacția Kievului la ocuparea peninsulei Crimeea. Doar în ultimul an, corupția a afectat statul român în sectoare ce țin direct de securitatea și apărarea națională, și voi aminti doar câteva: achizițiile de corvete, achizițiile de rachete balistice defensive, demiterea neconstituţională a procurorului șef DNA şi, mai nou, iată, dosare penale și anchete parlamentare privind achiziția de materiale sanitare chiar în timpul unei pandemii. Corupția a fost și a rămas una dintre principalele vulnerabilități la adresa securității României și la adresa românilor. Corupția continuă să fie prezentă în viața de zi cu zi a românilor, dar mai ales continuă să fie prezentă la cele mai înalte nivele din statul român. Acest lucru nu este explicat săptămânal doar de USR, ci este confirmat de rapoartele Departamentului de Stat, de rapoartele Comisiei Europene, de rapoartele MCV, de rapoartele GRECO, de declarațiile Comisiei de la Veneția, cât și de poziționările publice ale principalelor noștri partenerii euroatlantici. Unul dintre efectele acestei tendințe și asumat declarativ chiar de președinte României este reprezentată de poluarea din România. Anual mor în România peste 25 de români din cauza atribuibile direct poluării. Astfel, combaterea poluării, inclusiv degradarea resurselor naturale, printre care și tăierile ilegale de păduri, ar fi trebuit să se regăsească această strategie, conform declarațiilor președintelui. Aș dori să mai atrag atenția spre altă chestiune, tot un exemplu de rezultat al corupției, şi anume numărul uriaș de diplome, multe chiar doctorate obținute la diverse instituții, în subiecte legate chiar de securitatea națională, de ordine publică sau de siguranță publică. Din păcate, am văzut cu toții că mulți dintre cei care au obținut aceste diplome sunt niște analfabeți, unii chiar hoți, iar unii dintre ei au primit acasă acele diplome, fără să treacă măcar să cunoască locul în care, teoretic, au urmat cursurile. Astfel de practici trebuie să înceteze căci a avea în fruntea statului român, în poziții cheie, pe zone de apărare sau de siguranță publică astfel de analfabeți cu diplome reprezintă în sine o vulnerabilitate uriașă la adresa securității naționale a românilor. În plus, dragi colegi, din PNL, vă reamintesc că în urmă cu fix un an președintele Iohannis propune un referendum pe Justiție. Mai mult există o inițiativă cetățenească 'Fără penali în funcții publice' care vine să corecteze o problemă gravă a sistemului politic din România. Milioane de români care au ieșit la vot la referendumul pentru justiţie sau milionul de români care a semnat în stradă inițiativa 'Fără penali în funcții publice' ne transmite exact acest mesaj, acela că ei consideră încă corupția o problemă majură a României și mai ales mesajul că lupta împotriva corupției trebuie să continue.
Reporter: Şi ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, declara recent că noua Strategie Națională de Apărare a țării pentru 2020-2024 obligă toate instituțiile statului să desfășoare o activitate de planificare integrată astfel încât toate domeniile să genereze reziliență la nivel național, iar în final să asigure siguranța cetățenilor. Documentul a primit 311 voturi 'pentru', 4 împotrivă și 38 de abțineri.
Realizator: Așa a fost pe 30 iunie sub cupola Palatului Parlamentului. Mulțumesc Alinei Stănuţă pentru acest amplu reportaj de la ședința camerelor reunite ale legislativului atunci când a fost adoptată Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2020-2024. Cu certitudine, vom mai face referiri la ea sau la efectele ei. Vă mulțumim pentru atenția cu care, sper, ne-aţi urmărit!
 

Etichete EuroatlanticaNoua Strategie Națională de Apărare a RomânieiNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live