Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: 100% MUZICĂ Marţi, 30 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Carmen Gavrilă

3 Iulie 2021
Vizualizari: 348
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 1 iulie 2021

carmen-gavrila

   

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 iulie, ora 21:05:) - Realizator: Carmen Gavrilă: Bună seara. La ediţia de astăzi a "Euroatlantica" analizăm principalele coordonate pe care se schimbă lumea. De cele mai multe ori, prinşi în rutina zilnică senzaţia este că multele convulsii din diverse colţuri ale lumii sunt prea departe ca să ne afecteze şi uităm de rapiditatea cu care se produce contagiunea, aşa cum noul coronavirus a ajuns rapid din China în Europa, la fel sunt şi alte ameinţări, unele aflate chiar lângă noi, în Marea Neagră. Pornim analiza de la o recentă conferinţă de la Universitatea de Apărare "Carol I", concentrată tocmai pe noua dinamică a securităţii internaţionale. Cuvântul de ordine este adaptarea rapidă la nivel naţional, dar şi a NATO şi a UE. Şeful de Stat Major la Apărării, gen. Daniel Petrescu, a explicat coordonatele de securitate, pe care trebuie NATO să navigheze:
Daniel Petrescu: Alianţa a stabilit nu doar să fie un forum de consultare transatlantică şi acţiune comună, dar şi să-şi crească postura de apărare şi descurajare prin îmbunătăţirea vitezei de reacţie, prin modernizarea structurii forţelor NATO, pentru a acoperi nevoile prezente şi viitoare de apărare. Un nou concept strategic ar urma să fie dezvoltat într-un an de acum înainte. Din punctul nostru de vedere, cred că evoluţiile şi provocările cele mai relevante, care au impact asupra mediului de securitate, sunt continua încălcare de către Rusia a dreptului internaţional şi a valorilor, principiilor, încrederii şi angajamentelor din documentele aflate la baza relaţiei NATO-Rusia. Toate acestea generează şi perpetuează tensiune. O altă provocare e reprezentată de renaşterea politicii de forţă şi afirmării puterilor non-occidentale, care contestă ordinea mondială bazată pe reguli, reafirmarea unor state cu lideri care au ambiţii regionale şi care pun la îndoială sau încalcă actualul drept internaţional, ceea ce creşte riscul şi ameninţările la adresa mediului global de securitate. În plus, ameninţările hibride şi cibernetice, fluxurile de migraţie amplificate de adaptarea şi utilizarea de tehnologii noi distructive, dar şi pandemia de COVID-19 au de asemenea un impact semnificativ asupra mediului de securitate. Securitatea în Marea Neagră continuă să prezinte provocări importante: creşterea capcităţii militare ruse în Crimeea, interzicerea accesului de unităţi terestre, aeriene, maritime şi noi unităţi amfibii, tot mai multe exerciţii de mai proporţii, conflictul din estul Ucrainei, combinate cu deja existentele conflicte îngheţate arată un mediu regional de securitate complex şi cu risc mare de instabilitate. 
Realizator: Gen. Daniel Petrescu a explicat că în acest mediu complicat de securitate e nevoie de o abordare simultană la nivel naţional şi în cadrul NATO şi al UE. 
Daniel Petrescu: Putem obţine asta prin obiective de apărare şi descurajare mai bine definite, în special în zona Mării Negre, în combinaţie cu mecanisme potrivite de planificare şi aplicare, exerciţii şi antrenamente, locaţii avansate, operaţiuni transfrontaliere şi intensificarea operaţiunilor de poliţie aeriană. Marea Neagră trebuie văzută ca parte a flancului estic, care are nevoie de o abordare coerentă, pentru a include o prezenţă mai echilibrată a forţelor aliate. La fel de importantă e şi contribuţia partenerilor strategici la securitatea regională. Prezenţa crescută pe teritoriul României a partenerilor şi a aliaţilor strategici este printre priorităţile noastre. 
Realizator: Strategia autorităţilor române şi apelurile pentru o prezenţă aliată crescută pe teritoriul României se reflectă şi în opinia populaţiei. Un recent sondaj INSCOP arată că aproximativ trei sferturi dintre români susţin existenţa unor baze militare americane în România. 73,8% dintre cei intervievaţi îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia 'existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării, în cazul unei agresiuni externe', în timp ce 20,3% îşi exprimă dezacordul. De asemenea, 39,7% dintre români sunt de părere că SUA au cea mai puternică armată, în timp ce 33,5% consideră că Rusia ar avea cea mai puternică armată, iar 16,4% menţionează China./lcoman/pvelisar/
SUA sunt prezente în România la trei baze militare: Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. La baza aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele românești în baza unui acord încheiat încă din 2005. În plus, există un proiect de extindere și modernizare a bazei aeriene care odată finalizat va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi, iar baza va deveni cea mai mare din Europa de Est. În ce privește Baza aeriană Câmpia Turzii, Statele Unite vor învesti 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii şi  este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa în acest an. La Câmpia Turzii, la un interval de câteva luni, sunt găzduite drone militare MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene Americane. În ce privește baza de la Deveselu și acolo avem prezență americană în cadrul facilității de apărare împotriva rachetelor balistice Aegis Ashore, sistemul de apărare antirachetă al NATO are un caracter în întregime defensiv și vizează amenințări din afara spațiului euroatlantic. În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, Statele Unite și România au semnat deja anul trecut foaie de parcurs dedicată cooperării în domeniul apărării până în 2030. E un document care cuprinde prioritățile strategice de la consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continua a forțelor Statelor Unite în România, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistență americană oferită României pentru îndeplinirea țintelor de capabilități și modernizare a forțelor armate.
Securitatea și apărarea sunt profund influențată de starea economiei, iar evoluțiile din domeniu, în contextul pandemiei de COVID-19 sunt complicate, sau - cum a spus profesorul Mircea Coșea la Universitatea de Aparare Carol I - merg într-o direcție extrem de curioasă. Mircea Coșea a explicat că nu s-a schimbat esențiali nimic din cauza crizei pandemice, dar s-au accentuat mult și rapid tendințe preexistente.
Mircea Coșea: Se apreciază că există o schimbare importantă a modelului economiei globale de tip neoliberal. Acest model al economiei globale, bazat pe o piaţă liberă, bazat pe delocalizări, adică mutarea capitalului în zone unde este mai bine valorificat, era un model de natură win-win, câştigau toţi, câştiga şi capitalul din ţările dezvoltate, pentru că se valorifica mai bine pe o zonă unde forța de muncă era mai ieftină, câştigau şi ţările unde se delocaliza, pentru că se creau locuri de muncă, se aduceau în acord cu tehnologie. Acest element nu mai poate continua în prezent şi acest lucru s-a văzut în perioada încă dinaintea pandemică, doarece zonele în care se delocaliza capitalul, în princial Asia, Pacific, au devenit atât de dinamice în dezvoltarea economică, încât au trecut de la produs /.../. 
Realizator: Lanțurile de furnizare și lanțurile valorice, două formule pe care nu le-am auzit aproape deloc înainte de pandemia de COVID-19, două formule devenite omniprezente în mai toate declarațiile și documentele europene, americane ori aliate în ultimul an. Planurile vor să determine schimbări care să reducă vulnerabilitățile vizibile clar în pandemie, atât că de la plan la realitate drumul nu este tocmai simplu.
Mircea Coșea: Lanţul valoric reprezenta, până la urmă, o unitate de producţie şi de distribuţie între ţările mai puţin dezvoltate şi ţările dezvoltate, în care, cu timpul, cele mai puţin dezvoltate au început să aibă un loc mai important. Asta a făcut ca la începutul pandemiei s-a văzut că aceste lanţuri valorice erau astfel distorsionate încât măştile, atât de uzuale acum, erau produse  doar în China şi într-o altă ţară, în proporţie de 5%, Turcia. Deci s-a dorit o readucere a capitalului în ţările de origine. Până  la această dată, relocalizarea nu progresează.
*
Realizator: Relația dintre Europa și Statele Unite este în plină relansare după încheierea epocii Trump, iar semnalele simbolice au fost în abundență. Rămâne însă de văzut cât de solid pot fi reparate aspecte de mult timp în contradicție. Relația transatlantică tensionată înainte de administrația Biden i-a făcut pe mulți să uite că, de fapt, încă dinainte de era Trump existau unele teme în privința cărora, în special, în domeniul economic, Statele Unite și Europa erau în competiție. Relansarea relație Europa - Statele Unite nu va fi tocmai ușoară, deşi disponibilitate e clar că există - a tras atenția Simona Soare, analist senior la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene.
Simona Soare: O parte din spectrul de cercetare din Europa a numit deja această încercare a liderilor europeni și americani de a reforma relația transatlantică, de a o revitaliza, un reset sau o rebalansare a Statelor Unite către Europa, în virtutea numirilor în funcții foart importante a unor personaje care sunt bine cunoscute pentru susținerea puternică, pentru relația transatlantică. NATO, și efortul de a revitaliza și de a reforma NATO sunt cu siguranță centrul de atenție al relației transatlantice. Uniunea Europeană și Statele Unite vor coopera pentru a asigura implicarea la cel mai înalt nivel posibil a Statelor Unite în inițiativele de securitate și apărare ale Uniunii Europene. În perioada președintelui Trump, inițiativele de securitate ale Uniunii Europene, mă refer aici la /.../şi la Fondul European de Apărare, criteriile de participare, să spunem așa, ale terților, ale statelor terțe în aceste inițiative, au fost un punct de tensiune puternică în relațiile transatlantice.
Realizator: Amenințările de securitate transnaționale au fost accentuate în mod accelerat de pandemia de COVID-19 și de criza economică determinată de aceasta. 
Simona Soare analizează cum sunt văzute aceste amenințări în relația transatlantică și revenirea în această relație.
Simona Soare: Din punctul de vedere al Statelor Unite, politica externă și de securitate, pe care administrația o numește o politică externă și de securitate pentru clasa mijlocie, această politică este bazată pe combaterea unor amenințări de securitate transnaționale și care au în centrul lor necesitatea fundamentală a cooperării internaționale ca să poată fi combătute în mod coerent. Aș spune unul dintre principalele puncte pe care relația transatlantică este în momentul de față revigorată și revitalizată este cooperarea în domeniul securității climatice. Aspectul de taxare a companiilor multinaționale, mai ales în domeniu hi-tech, a fost una dintre diferendele, să spunem, dintre Statele Unite și Uniunea Europeană în președinția Trump, dar avem semne încurajatoare, cel puțin. Mă voi oprit la două provocări pe care relația transatlantică le are în viitorul apropiat. Prima ține de politica Statelor Unite, dar și politica europeană. Pentru Statele Unite, președintele Biden a fost foarte clar: suntem într-un punct de răscruce pentru viitorul sistemul internațional, pentru că /.../globală de putere se accelerează, deci intră într-o perioadă de accelerare, pentru că rivalii sistemici, în particular China, sunt din ce în ce mai agresivi în comportamentul lor internațional, dar și pentru că, nu, cele două puncte fundamentale ale puterii Statelor Unite, respectiv sistemul democratic și sistemul de alianțe, sunt în momentul de față testate la maxim și de această tranziţie de putere, dar și de pandemie, și de o serie de amenințări. Există un contrast între discursul administrației care este foarte ambițios, cu privire la modernizarea relației transatlantice și cel puțin o doză de incrementalism, da, cu care administrația se mișcă în relația transatlantică. Suntem în această etapă, să spunem, de reafirmare a trăinicii relaţiei transatlantice, dar urmează sau așteptăm din partea Statelor Unite substanța acestei revigorări și, desigur, intrăm într-o fază în care, nu, NATO va negocia un nou concept strategic, intrăm într-o fază în care UE deja negociază compasul strategic. Deci există oportunitatea pentru această deblocare sau pentru această reformă mai ambițioasă a relaţiei transatlantice, mai ales în zona de securitate și apărare. Pe de altă parte, cel puțin din perspectiva europeană, depășirea șocului pe care l-am avut în relația transatlantică cu președintele Trump va dura ceva mai mult şi europenii au devenit mult mai sceptici și mult mai prudenți în relația cu Statele Unite, ceea ce înseamnă o tendință de a investiga mai atent și de a înțelege mai bine bazele politicii externe și de securitate ale Statelor Unite și modul în care politica internă a Statelor Unite afectează această politică externă a Washingtonului.
Realizator: Radu Magdin, director al Smartlink Communications, analizează relația dintre Uniune și Statele Unite și din perspectiva regulilor și reglementărilor, dar și a felului în care privim de pe cele două maluri ale Atlanticului la ordinea mondială./rpatulea
Radu Magdin: Nu trebuie să idealizăm lumea spre care ne orientăm, destinaţia spre care mergem. Şi acest lucru nu doar pentru că înainte am avut administraţia Trump, care a fost o administraţie dificilă din perspectivă europeană, dar şi din persoectiva intereselor pe alocuri divergente. Pentru că atunci când substanţa diferă, poţi să îmbraci mai elegant sub formă de stil, poţi să-i dai un anumit simbolism convergenţei sau minimei divergenţe, dar aceste divergenţe de interese rămân. Spun acest lucru pentru că în zona de revenire imediată, aici suntem 100% în zona de cooperare, să ne revenim mental, să ne revenim fizic. Ceea ce strică câte odată este zona de stil. Spun asta ca o persoană care îşi dedică mult timp, săptămanal, analizei presei internaţionale şi campaniilor globale de comunicare. Aş putea spuna că chiar şi între prieteni văd un trolling consistent şi acuzaţii de naţionalism, de vaccinări, şi nu numai, da. Deci, să nu ne mai aşteptăm ca din punct de vedere al percepţiei să nu existe un trolling reciproic chiar şi acolo unde din nou suntem de acord. Suntem de acord şi în UE şi în SUA că trebuie să fim vaccinaţi, suntem de acord şi în UE şi în SUA că trebuie să ne revenim mental, dar asta nu înseamnă că nu o să vezi articole în Europa care o să critice anumite aspecte din State în acest proces, articole din State care nu or să critice Europa sau nu or să spună că rspunsul european este slab. Şi aici aş menţiona un aspect şi de substanbţă dar şi de stil, a nu se subestima Marea Britanie după Brexit, dar şi pentru că, mie mi se pare că de farte multe ori, în această conversaţie între elefenaţi, uităm că nu neapărat din trompa unui elefant s-a născut un alt elefenat mai mic, prin exit, dar să nu subestimăm acest actor inclusiv mediatic, dar şi pe substanţă de bridge, inclusiv posibil către strategii pe indo-pacific, care este Marea Britanie, da. Deci, unu: revenire prin vaccinare şi o revenire, aş spune aşa, mentală.
Realizator: SUA şi Europa mai au în comun, la modul imediat, preocuparea legată de revenirea economică.
Radu Magdin: În substanţă suntem fraţi în a dorim macroprotejarea ordinii globale, dar pe stil mai diferim în felul în care comunicăm mulţumiri faţă de ceea ce se întâmplă, fie faţă de contestatarii ordinii mondiale, fie că per substanţă, per nişă, fie America, fie Europa şi-ar dori anumite ajustări. Pentru că, vrem, nu vrem, lucrurile nu mai sunt cum au fost acum câteva decenii. Deci aici nu mai avem aceeaşi zonă ca la primul plan, aceeaşi zonă de compatibilitate pe substanţă, dar macro suntem pe ordinea mondială şi încercăm să o protejăm, suntem achipa de protecţie a ordinii mondiale faţă de rivalii contestatari, da. Categoric, aici, prioritari suntem pe aceaşi pagină, dar este posibil să vedem ca substanţă şi ca stil anumite diferente.
Realizator: Un posibil punct de întălnire între Europa şi SUA, chiar dacă nu şi de armonie totală, poate fi noul concept strategic al NATO, mai ales că şi Uniunea lucrează la propria politică denumită Compas Strategic şi care, cel puţin în forma în lucru acum, se suprapune în multe puncte cu viziunea aliată privind securitatea./lazard
Analistul Radu Magdin a explicat că în relaţia transatlantică e loc şi pentru cooperare şi pentru competiţie:
Radu Magdin: Uitaţi, de exemplu, această, să-i spunem aşa, competiţie în relansare, cooperare, dar există şi o competiţie economică normală şi există o competiţie în relansare economică între marile blocuri. Gândiţi-vă că eu Europa mă aşteptam statistic ca teoretic să depăşească şi poate practic să depăşească economia SUA prin 2029, dar Europa din cauza pandemiei s-ar putea să se întâmple în 2028. De aici, apropo şi de implicaţii pentru politica internă, dincolo de /.../ intern sau externi şi presiunea pe Administraţia Biden şi, apropo de competitivitate, bazele industriale ale competitivităţii astfel încât să poţi face faţă concurenţei mondiale sau să fiu mai bun şi la cooperare. Revin într-o zonă în care cred că putem coopera mai bine, şi anume în zona aceasta de rezilienţă şi aş spune o rezilienţă nu doar democratică, ce facem raportat la anumite reacţiuni maligne ale rivalilor noştri sistemici, dar aş spune aici şi un fel de, având în vedere şi criza economică pe care încercăm s-o prevenim în întreaga ei magnitudine, când vorbim de relansare, dar şi de experienţa crizelor anterioare, şi mă refer la cea financiară din 2008, aş spune că e loc pentru o cooperare pe un new deal, adaptat între noi pe ce facem cu fibra socială americană, ce facem cu fibra socială europeană şi cum creştem această rezilienţă. Nu doar din punct de vedere democratic, ce facem cu cetăţenii noştri care cred sau nu în ştiri false, care sunt vulnarabili sau nu faţă de operaţiuni informaţionale şi nu numai, dar cum reuşim noi să dăm o identitate nouă mai..., nu i-aş spune neapărat mai mândră, dar mai sigură, mai puternică, mai încrezătoare, pentru că la finalul zilei, atunci când noi vorbim de declin, la finalul zilei declin înseamnă o lipsă de vitalitate şi cine se ridică, ce se presupune că are, că are iniţiativă, că are energie, că are vitalitate. Suntem parteneri într-o încercare de reenergizare, de revigorare a fibrei noastre sociale. Sigur, fiecare cu particularităţile sale, şi cred că din această perspectivă omul politic Biden, cel mai experimentat poate ca şi om politic pe decenii, chiar decât Reagan, pentru că Reagan a fost bun şi în sectorul privat; Biden a fost şi un veteran politic, aş spune că aici un rol împăciuitor va fi interesant de văzut în perioada următoare. Nu cred că putem conta prea mult pe Angela Merkel după ce îşi termină mandatul să-şi ia un rol intinerant, paneuropean, dar aş spune că e loc aici pentru un new deal social, de data asta, dincolo de componenta economică. Poate să întoarcem o parte din tendinţele care se presupune că ne duc peransamblu ca blocuri, ca foşti campioni globali, spre un presupus declin relativ sau nu./lcoman/pvelisar
Realizator: Și pentru că am vorbit despre mișcările tectonice din arhitectura globală de putere, un element important îl reprezintă conflictele prelungite și prezența, ori mai degrabă insuficienta prezență a Uniunii Europene în zona dominată de aceste conflicte înghețate, dar ușor de aprins de actori ca Rusia, atunci când Moscova are nevoie ca Europa și Statele Unite să aibă de administrat încă un element de risc. România a reușit diplomatic să aducă Uniunea în Caucazul de Sud printr-un prim turneu al unor miniștri de externe din statele membre, cu mandat de la Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă în Azerbaijan, Armenia și Georgia. Interesant a fost și compoziția delegației ministrului român - cel austriac și cel lituanian. Şeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a explicat noua strategie a Uniunii
Bogdan Aurescu: Este necesară transmiterea unui mesaj clar de sprijin politic din partea Uniunii Europene către partenerii din vecinătatea Estică. Iar una dintre opțiunile practice, cu impact în creșterea prezenței și vizibilității Uniunii Europene în regiune, o reprezintă tocmai realizarea de vizite comune ale miniștrilor de externe europeni, în coordonare cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell.
Urmărim mai multe obiective.  În primul rând, trebuie să sporim rolul și profilul Uniunii Europene în ce privește soluționarea conflictelor prelungite. Perpetuarea acestor conflicte are efecte negative asupra stabilității și securității statelor afectate și a regiunii, dar și asupra posibilității populației din zonele de conflict de a beneficia de drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la educație, la servicii medicale, la vaccinuri. Aceste realități se răsfrâng, în măsuri diferite, și asupra stabilității și securității Uniunii Europene și statelor membre. Un al doilea obiectiv major pe care îl urmărim este întărirea profilului geopolitic al Uniunii Europene în propria sa vecinătate și exprimarea unui mesaj clar, al Uniunii Europene și statelor membre, pentru securitatea și stabilitatea acestora. Am susținut de mai multe ori faptul că Uniunea Europeană nu poate acționa cu adevărat ca un actor global, în contextul geopolitic actual, dacă nu devine mai influentă în propria sa vecinătate.
Un al treilea obiectiv pe care ni-l propunem este stimularea unei interacțiuni sporite între statele din regiune pe tema conflictelor prelungite. Este, de altfel, una dintre propunerile pe care le-am avansat colegilor europeni la reuniunea de la Lisabona.
Nu în ultimul rând, prin vizitele la Baku, Erevan și Tbilisi, transmitem un mesaj coordonat privind necesitatea continuării și aprofundării reformelor, în spiritul agendei europene. Din perspectiva României, așa cum am propus și anterior, la nivel european, voi promova necesitatea dezvoltării unei dimensiuni de securitate a Parteneriatului Estic.
Azerbaidjanul este un partener strategic al României și Uniunii Europene în sfera energiei, este un actor-cheie în probleme de conectivitate ce leagă Asia Centrală, Caucazul și Marea Neagră, deci Europa. Un nou Acord între Uniunea Europeană și Azerbaidjan este în faza finală de negociere și vom explora căile prin care putem să ajutăm mai mult la avansarea relației Uniunii cu Azerbaidjanul. În Armenia au avut loc alegeri parlamentare anticipate pe 20 iunie. Am văzut, deja, că sunt semnale pozitive ale relației dintre Azerbaidjan și Armenia, după conflictul militar din toamna anului trecut. 
Pentru România, creșterea importanței acordate acestui subiect al conflictelor prelungite la nivel european reprezintă un succes diplomatic. Preocuparea țării noastre pentru stabilitatea și securitatea statelor din Parteneriatul Estic are valențe geostrategice, iar soluționarea acestor conflicte reprezintă un obiectiv prioritar.

Etichete Euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live