Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: REPORTERII ACTUALITATII (CONTINUARE) Luni, 01 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

4 Noiembrie 2020
Vizualizari: 276
Comentează add

Ministeriala NATO - privire spre viitor

Euroatlantica - Ediția din 18 iunie 2020

nicu-popescu

               

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (18 iunie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara. Am intitulat ediția de astă-seară 'Ministeriala NATO - privire spre viitor'. Probabil că v-aţi şi gândit de ce privire spre viitor? Simplu. Nu doar pentru planificarea militară, vom vorbi imediat și despre ea, ci și pentru că NATO, ați auzit la știri, ia foarte în serios pericolul apariției unui al doilea val al pandemiei COVID-19. După prima parte a anului în care a afectat lumea, efectele care apar după ce trece coronavirusul, dacă trece, deocamdată de nicăieri n-a plecat, efectele sunt devastatoare. Un împătimit al condeiului ar putea zice că lumea aproape a stat în loc sau altfel spus aproape a înghețat. Ca de obicei, la "Euroatlantica" în ultima perioadă vă propun să facem o actualizare a situației infectărilor confirmate, după datele Universității americane Johns Hopkins, la ora 19:33, arăta așa: la nivel planetar 8.397.036 de infectări confirmate cu SARS-CoV-2, soldate cu 450.137 de decese. Pe țări: Statele Unite peste 2.173.000 de persoane infectate, Brazilia peste 955.000, Federația Rusă peste 560.000, India peste 366.000, Marea Britanie peste 301.000, Spania peste 245.000 de persoane infectate, Peru peste 240.000, Italia peste 238.000, Chile peste 220.000. Între 200.000 și 100.000, în ordine descrescătoare Iran, Franța, Germania, Turcia, Pakistan, Mexic, Arabia Saudită, Bangladesh, Canada, apoi China și Qatar, fiecare cu peste 84.000. În acest context, din cauza noului coronavirus care și-a pus iarăși amprenta, desigur între ghilimele, pe activitatea miniștrilor apărării din NATO, din nou ministeriala lor a avut loc în regim de video-conferință, o reuniune plină și cu rezultate pe care le vom analiza cu domnul profesor Claudiu Degeratu. Bună seara, domnule Degeratu.

Claudiu Degeratu: Bună seara.
Realizator: Domnule Degeratu, coronavirusul nu ne lasă pe noi în pace, nu îi lasă pe militari, îi pune la o altfel de treabă pe planificatori.
Claudiu Degeratu: Da, dar tocmai pentru că sunt militari s-au pregătit de multă vreme cu scenarii, inclusiv de acest tip, adică chiar din perioada în care activam în cadrul Ministerului Apărării Naţionale îmi aduc aminte că aceste situații de criză erau realizate, pregătite, analizate, cel puţin o dată pe an, inclusiv în cadrul NATO, acel birou, și, mai târziu, structură de coordonare pentru urgențele civile, a început să funcționeze încă din anul 2000, deci NATO a fost găsit perfect pregătit să își ducă la îndeplinire obiectivele specifice militare. Sigur cele medicale intră în, să zicem, capitolul mare de cooperare cu structurile civile, și aici discutăm de la țară la țară, dar Alianța a reacționat din punct de vedere militar perfect, răspunzând atât unor nevoi stringente, cât şi unor nevoi foarte, să zicem, specializate, de nişă, mă refer în special la transporturile aeriene /.../
Realizator: Sigur. Şi noi am apelat la aceste transporturi strategice, Unitatea multinațională de transport strategic, operată de la baza aeriană Pápa, din Ungaria. Au fost niște zboruri cu C-17 Globemaster III.
Claudiu Degeratu: Da, în condiţiile în care atunci toată presa, să zicem, prezenta acele blocaje de pe aeroporturile din China, de pe alte aeroporturi./cpodea/gpodea/ Erau autorități centrale care anunțau că pe anumite aeroporturi din Orientul Mijlociu care făceau legătura cu Asia, de unde se aduceau materiale medicale, la fel se blocau, iar capacitatea militară își făcea treaba în regim operațional normal și acest lucru trebuie spus că s-a făcut la nivel intercontinental, deci nu doar în aria noastră euroatlantică.
Realizator: S-a făcut... Am citit datele despre acele avioane, m-am uitat și eu repede atunci când s-a anunțat și s-a întins destul de bine, a fost la aproape de limita de zbor fără escală.
Claudiu Degeratu: Da, inclusiv prin Coreea de Sud, China, deci capacitatea militară NATO de proiecție aeriană a concurat cu primele două sau trei companii multinaționale de curierat internațional, ca să nu spun nume, dar doar aceste trei structuri internaționale chiar au livrat la timp aceste medicamente, ca să nu mai vorbim de munca cealaltă importantă a planificatorilor militari să coordoneze toate activitățile, pentru că au fost foarte multe pe distanțe mai scurte în interiorul alianței - cu Spania, cu Cehia, România, de fapt multe țări au folosit. Iar activitatea s-a desfășurat cu succes, după părerea mea, a fost ca să zic așa un test foarte reușit pentru echipa de planificatori de la NATO și echipele de planificatori naționale, pentru că să știți că în spatele acestor operațiuni de succes de fapt se află o cooperare foarte strânsă între echipele din comandamentele militare naționale, inclusiv în România și cele de la NATO.
Realizator: Nu numai noul coronavirus e pe planetă, sunt și oameni, nevoi, dorințe. Noi am vorbit aici - și știți că ați participat și dumneavoastră și despre influența apariției coronavirusului în zone de securitate socială, sanitară, economică, dar și al securității în ansamblu, și nu doar cum spuneați și dvs., pe fiecare stat al Alianței în ansamblul ei. Vă propun să urmărim în minutele următoare o sinteză a ceea ce s-a discutat la această reuniune, o să fie și vocea secretarului general al Alianţei Nord Alantice. Sinteza e realizată de Carmen Gavrilă. Dincolo de lucrurile legate de pandemia COVID-19 au discutat și despre un set de măsuri de reacție la înarmarea intensificată inclusiv nucleară a Rusiei în apropierea alianței. Jens Stoltenberg a avertizat că Alianța trebuie să fie atentă și la activitățile Chinei, pe lângă Rusia. Să o ascultăm pe Carmen Gavrilă.
Reporter: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenția că alte pericole decât noul coronavirus nu au dispărut, dimpotrivă, s-au acutizat și de aceea e nevoie ca alianța să fie pregătită nu doar militar, ci și politic. Jens Stoltenberg explicat că într-o lume a amenințărilor hibride și de tip nou, mereu în evoluție, aliații trebuie să aplice niște condiții de bază care să le asigure rezistența la aceste amenințări. ”Trebuie să ne protejăm infrastructura critică, de exemplu cea de transport civil, de energie și telecomunicații. Reziliența este prima noastră linie de apărare, iar securitatea noastră colectivă depinde de ea. Altfel, miniștrii apărării au decis să actualizeze criteriile NATO pentru reziliența națională, luând mai mult în calcul amenințările cibernetice, securitatea lanțurilor de aprovizionare, dar și consecințele controlului sau achiziționării de către străini din afara NATO. Rusia a fost în topul agendei miniștrilor care tocmai de aceea au adoptat un pachet de măsuri politice și militare, ca reacție la comportamentul Moscovei, considerat de alianță ca fiind iresponsabil și agresiv. Secretarul general a avertizat că deja de ceva vreme rachete rusești pot ajunge în orașele europene. Ba, mai mult, acum Rusia dezvoltă noi rachete cu încărcătură nucleară. Noile măsuri NATO presupun întărirea apărării integrate antiaeriene și antibalistice, iar câțiva aliați au anunțat că sunt în curs de achiziționare de sisteme antirachetă noi. De asemenea, miniștrii au stabilit ca statele membre să își întărească și capacitățile avansate convenționale și să adapteze exercițiile și colectarea de informații. Şi China a urcat mult în topul preocupărilor NATO, cum nu a mai fost înainte, pentru că Beijingul - a explicat Jens Stoltenberg - se apropie tot mai mult de spațiul NATO, în Antarctica, în Africa și chiar în țările aliate, prin investiții în infrastructura de mai multe tipuri, de unde și nevoia de criterii de reziliență pe care să le respecte statele membre NATO. Secretarul general al Alianței a declarat că, dat fiind arsenalul nuclear în creștere al Chinei, această țară, deși nu a dat semne că ar vrea asta, trebuie să participe la dialogul internațional pentru controlul armelor nucleare./gpodea/
Realizator: Domnule profesor, eu nu îmi aduc aminte, cel puțin după 1990, să fi fost atât de mult pomenit cuvântul China la NATO sau cel puțin în documentele publice.
Claudiu Degeratu: Da, ne apropiem de fapt și probabil că anul acesta este anul sau momentul oficial în care NATO trebuie să își clarifice sau să se raporteze oficial la China și am avut în decembrie anul trecut prima, să zicem, referință oficială la nivelul şefilor de state în declarație. Probabil că anul acesta în cadrul procesului de reflecție inițiat de secretarul general şi probabil după ce vom avea mai multe analize în toamnă ne vom stabili câteva direcții vizavi de China pe următorii 10 ani. Din acest moment, China reprezintă o preocupare de top, aşa cum s-a şi spus şi în reportajul prezentat anterior, și în același timp va reprezenta o nouă provocare pentru Alianță. Nu este doar - cum să spun - sfârșitul epocii războiului rece, este începutul unui nou tip de epocă, în care trebuie să discutăm probabil cea mai importantă provocare globală, politica Chinei la nivel global.
Realizator: De altfel, dacă îmi aduc aminte, acum vreo doi-trei ani, nu mai mult, în zona europeană au ajuns în premieră fregatele chinezești și, dacă îmi aduci iarăși bine aminte, cred că erau fregate și cu nave de sprijin, adică au plecat la drum cu totul.
Claudiu Degeratu: Da, un grup naval și, după cum vedeți, aici există, să zicem, intermediarul, Federația Rusă, care profită la maximum de interesul Chinei pentru diferite regiuni strategice, nu numai zona emisferei nordice, dar și Orientul Mijlociu, rutele din jurul Africii, deci cumva China doar a așteptat un pretext pentru a veni cu o forță extraordinară. Doar un singur exemplu ar fi relevant: anul trecut China a construit 80 de vase de luptă noi, cam cât are Marea Britanie în total. Deci ne dăm seama din această simplă comparație că din acest moment China va deveni probabil cel mai important challenger, cel mai important actor global cu care NATO va trebui să coexiste.
Realizator: Despre Rusia a subliniat și domnul Stoltenberg, noi am vorbit la emisiune chiar acum câteva săptămâni într-o ediție trecută, atunci când s-a lansat noua Strategie națională de apărare a țării de către președintele Iohannis, Rusia dezvoltă noi tipuri de arme, duce chiar într-o zonă destul de înaltă și capacitățile nucleare. Citeam că zilele trecute F-22 Raptor, sigur, în Oceanul Pacific, dar a trebuit să iasă la interceptare și a însoțit bombardierele strategice rusești care zburau în zonă. Deci se mișcă în toate părțile.
Claudiu Degeratu: Da, cred că Alianța a cam ajuns la concluzia că... sau are o imagine foarte clară asupra potențialului periculos pe care îl au activitățile Federației Ruse în regiunea Mării Negre, în toată granița de est și, bineînțeles, în alte zone de interes pentru Alianță sau pentru membri ai Alianței, și aici, sigur, dimensiunea pacifică e la fel de importantă ca și cea atlantică.
Realizator: Canada, Statele Unite, ca să fie clar și pentru distinșii noștri ascultători.
Claudiu Degeratu: Da. Şi acești actori se confruntă permanent cu operațiuni pe scară largă, operațiuni aeriene de provocare din partea Rusiei, așa cum, la rândul nostru, țările de pe granița de est a Alianţei Nord-Atlantice se confruntă cu activitățile militare ale Federației Ruse pe zona terestră, cu aceste exerciții.
Realizator: Iar la noi, aici, și de pe ceea ce se numește - și pun ghilimelele de rigoare - portavionul Crimeea./schelaru/gpodea/
Claudiu Degeratu: Da. Există un complex de factori care obligă NATO să-şi redefinească conceptul strategic, sigur, pentru un moment oficial nu s-a luat această decizie. Oficial avem doar o analiză intensă şi deja decizii foarte importante luate, cum au fost şi astăzi şi ieri legate de atitudinea Federaţiei Ruse şi în general strategia militară a Federaţiei Ruse. Pe 7 iunie, dacă nu mă înşel, de exemplu, a mai fost arondată încă o brigadă de luptă blindată, Brigada 27 Sevastopol, pentru Districtul de Vest al Federaţiei Ruse şi care este arondată unei armate, Armata I de Tancuri. Acest lucru înseamnă că a sporit capacitatea Rusiei, s-au reorganizat, s-au rearanjat încă vreo 60 şi ceva de mii de soldaţi ruşi care vor întări zona vestică a Federaţiei Ruse, zona estică a Alianţei noastre este sub presiunea, suplimentarea a încă unei brigăzi blindate ruseşti.
Realizator: Aţi amintit de zona de est, zona de est a UE, cu zona de est a NATO în zona noastră corespunde de la Baltica până aici, la noi, la Marea Neagră şi s-a vorbit şi astăzi după-amiază, a fost o reuniune la nivelul înalt al Parteneriatului Estic, tot în regim de videoconferinţă, unde preşedintele Iohannis a exprimat susţinerea României pentru o abordare mai ambiţioasă a Uniunii în privința cooperării în domeniul securității și o temă foarte importantă a fost și cea legată de gestionarea provocărilor comune generate de dezinformare și de amplificare a acțiunilor hibride.
Claudiu Degeratu: Da, cred că aici există o opţiune strategică foarte curajoasă și importantă a Uniunii Europene de a stabili până la sfârșitul anului obiectivele de cooperare cu partenerii din est în anumite domenii și, pe lângă cele obișnuite, legate de statul de drept, reformă, piață și așa mai departe, integrare și societate civilă, există și aceste două domenii care înseamnă cooperare în domeniul securității şi, bineînțeles, combaterea dezinformării. Mai există şi un capitol special, cel legat de dezvoltarea comunicării strategice, deci o coordonare mai strânsă și profundă în privința unor elemente de mesaj și decizionale pentru subiecte sensibile, de ordin securitar. România, după cum știți, şi exact cum aţi spus şi dvs mai devreme, propune permanent în cadrul Parteneriatului Estic o agendă de securitate care să se dezvolte în funcție de capacitatea fiecărei ţări partenere. Avem o cooperare Uniunea Europeană cu Republica Moldova, avem o agendă ambițioasă Uniunea Europeană-Ucraina și așa mai departe. Deci cu cei şase parteneri, după părerea mea, avem o agendă foarte bogată, iar după 2020 ar trebui să avem chiar un calendar mai ambițios pe anumite domenii.
Realizator: Domnule profesor, astăzi Parlamentul a adoptat în ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților hotărârea pentru înființarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în garnizoana Sibiu cu dislocare temporară în garnizoana București. Într-un  minut, comentariul dumneavoastră.
Claudiu Degeratu: Da, cred că se încheie un ciclu de efort al politicii externe românești și al președintelui Iohanis de a promova abordarea egală și echilibrată a celor două flancuri: flancul nostru, zona regiunii Mării Negre, şi flancul nordic. Prin cele două comandamente de armată, din Polonia și din România, după părerea mea, NATO îşi întregește capacitatea de descurajare pe granița de est și în acelaşi timp România ajunge la un statut foarte important de țară din est, care printre primele de fapt, găzduieşte un comandament de nivel de corp de armată.
Realizator: Să reamintim că avem Brigada multinațională de la Craiova, că avem Comandamentul de divizie la București, deci iată o chestiune integratoare. Domnule profesor, vă mulțumesc pentru participarea la "Euroatlantica"
 

Etichete EuroatlanticaNATOministeriala NATONicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live