Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Tatal nostru * Imnul national Marţi, 30 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

16 Aprilie 2021
Vizualizari: 472
Comentează add

Reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe și ai apărării din statele membre ale NATO a stabilit încheierea misiunii din Afganistan.

Euroatlantica - Ediția din 15 aprilie 2021 Euroatlantica - Ediția din 15 aprilie 2021 - Conține audio

nicu-popescu

   

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 15 aprilie, ora 21:05:40

Ediția din 15 aprilie 2021 poate fi ascultată aici

Realizator: Nicu Popescu - Gata, s-a decis: misiunea din Afganistan se încheie, o decizie strategică luată ieri la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe și ai apărării din statele membre ale NATO în format videoconferință, în contextul finalizării analizei administrației Statelor Unite cu privire la Afganistan și a deciziei de retragere a forțelor americane până la 11 septembrie anul acesta. Ţara noastră a fost reprezentată de miniștrii Bogdan Aurescu și Nicolae Ciucă.
 

Am participat astazi la reuniunea extraordinară comună a miniștrilor de externe și miniștrilor apărării din statele...

Publicată de Nicolae Ionel Ciucă pe Miercuri, 14 aprilie 2021
 
 
Ministrul apărării a subliniat importanța focalizării atenției asupra aplicării măsurilor consistente de asigurare a protecției forțelor NATO din Afganistan în perioada următoare, concomitent cu o abordare coordonată privind retragerea trupelor. Ca unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la misiunea Resolute Support cu peste 600 de militari dislocați în prezent, România va acționa în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii - preciza aseară comunicatul Ministerului Apărării. Iar astă seară, și ați auzit acest lucru la "Radiojurnal", ministrul Nicolae Ciucă, un veteran al prezenței militare române în Afganistan, unde a comandat Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab", unitate care a fost botezată de colonelul Linnington din cadrul Diviziei 101 Aeropurtate americane cu numele de "Scorpionii roșii", deci ministrul Ciucă spunea că "pentru Ministerul Apărării Naționale misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toți militarii români vor fi în siguranță acasă".
 

 
Sigur, pentru acest lucru sunt avioane, dar sunt aduse acasă în siguranță și oameni și echipamente militare de la mii de kilometri. Dacă ne uităm pe hartă şi luăm în considerare că majoritatea echipamentelor militare, cel mai probabil, vor fi retrase pe mare, drumul este prin Marea Roșie și Canalul Suez, atât pentru noi, cât și cel mai probabil pentru ceilalți aliați europeni. Viața, natura, natura umană rezervă surprize. Ştiți, de curând, și acela a fost poate un semnal de alarmă, Canalul Suez, una dintre cele mai cunoscute căi de navigație din lume și care asigură ruta maritima scurtă dintre Europa și Asia, a fost blocată mai multe zile. Tot ieri, la reuniunea NATO s-a discutat și despre situația din zona de răsărit a Ucrainei, o situație de securitate recent creată în vecinătatea estică a alianței, participanții exprimându-și îngrijorarea în legătură cu evoluțiile din această zonă și creșterea semnificativă a prezenței trupelor militare ruse în Crimeea, ilegal ocupată, și la frontiera de est a Ucrainei, după cum preciza comunicatul Ministerului român al Apărării. În acest context, vorbim astă seară la "Euroatlantica" despre sensibilitatea și vulnerabilitatea căilor de comunicații cu invitații mei și ai dumneavoastră: domnul Liviu Mureșan, președinte /la/ Fundația EURISC. Bună seara!
Liviu Mureșan: Bună seara!
 
Realizator: Doamna conferențiar universitar doctor Olga Bucovețchi, de la Universitatea Politehnică București. Bună seara!
 
Olga Bucovețchi: Bună seara!
 
Realizator: Domnul conferențiar universitar doctor Silviu Nate, de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu. Bună seara!
 
Silviu Nate: Bună seara!
 
Realizator: Şi domnul Alexandru Georgescu, de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică ICI, de aici, din București. Bună seara!
 
Alexandru Georgescu: Bună seara!
 
Realizator: Domnule Liviu Mureșan, încep cu dumneavoastră. Iată, am trăit să o auzim și pe aceasta, retragerea din Afganistan, dar să vedem și aglomerare de trupe la numai 7-800 km est de frontiera țării noastre. Ca să susții în siguranță, îți trebuie infrastructură adecvată. Să ne uităm la ea. Vă rog!
 
Liviu Mureșan: Deci să împărţim probela în două: prima, referitor la Afganistan. După două decenii se încheie această operațiune care a costat atâtea vieți omenești, trilioane și care lasă  în urmă problema nerezolvată. Nu știm cum vor evolua lucrurile în perioada următoare. Este foarte important ca noi, care am participat de la bun început la această operațiune în Afganistan, să avem toți băieții acasă și, dacă se poate, și echipamentul respectiv. Afganistanul va rămâne o lecție asupra modului în care infrastructurile sunt cele care hotărăsc soarta, viață și buna funcționare a unei misiuni./ovidiu/ O țară care nu are ieșire la mare este o țară care nu poate să fie, mai ales cu geografia afganistană, nu poate să fie cucerită, nu poate să fie controlată și cu adevărat transformată. Am reținut de-a lungul anilor tot acel periplu cu mii şi mii de camioane care plecau prin Pakistan să ajungă în Afganistan sau transporturile pe cale ferată, multe venind din zona baltică până în Afaganistan cu echipamente. Ceea ce este  important este ca infrastructurile să fie înţelese într-un sens larg. Dincolo de ceea ce aţi spus dumneavoastră, foarte corect, cu aceste locuri înguste, cum ar fi Canalul de Suez sau intrarea în Marea Neagră, infrastructurile acestea presupun șosele, căi ferate, dar presupun totodată și infrastructura aceasta de asigurare a sănătății, buna funcţionare a administrației și așa mai departe. Şi pentru că ne găsim la acest capitol, trebuie să ne uităm un pic la harta Ucrainei. Cine a călătorit în Ucraina şi a cunoscut realitatea şi civilă, şi militară îşi dă seama că este o ţară cu niște probleme care nu au fost rezolvate și să sperăm că ele îşi vor găsi o rezolvare prin negociere și prin propuneri raționale. Este o țară care are nevoie să aibă un dialog între conducerea de la Kiev şi toate regiunile sale, fie că sunt în partea estică sau înspre vest sau înspre Marea Neagră. Deci, Ucraina este o țară care are această problemă a infrastructurilor încă neclarificată, şi aici începe problema delicată. Sunt comunități întregi care sunt private de acces la condiții minime, sunt cu viața în pericol și atunci trebuie văzut dacă din afară putem să contribuim la o determinare a autorităților din Ucraina, la un dialog și să fie asistat acest dialog de către țările care sunt responsabile și au un cuvânt de spus. România s-a implicat în Ucraina în diverse momente, inclusiv în asistență și îmi amintesc, împreună și cu colegul Alexandru Georgescu, am fost acolo, am asistat partea de redactare a strategiei de infrastucturi critice a Ucrainei, partea de cyber şi aşa mai departe. Deci este încă un exercițiu, un alt mod de a vedea infrastructurile în proximitatea noastră. Să sperăm că dialogul va fi cel care va rezolva problema, inclusiv a comunicării și infrastructurilor în țara noastră, care este vecină cu România, este ţara noastră, care este interesată ca lucrurile să îşi găsească o rezolvare paşnică.
 
Realizator: Doamnă conferențiar universitar, Olga Bucoveţchi, să ne uităm un pic la zona Mării Negre, inclusiv a amintit domnul Liviu Mureșan de canalul care este pe la Istanbul, strâmtoarea Bosfor, este strâmtoarea Dardanele, sunt ideile de construcție a noului canal care să lege Marea Neagră de Marea Marmara şi ne uităm și spre noi. Am avut accidente pe Dunăre, s-a blocat, ţinem minte, foarte mulți ani, vreo 15, Canalul Sulina. Deci starea de critic. Vă rog!
 
Olga Bucovețchi: Ce pot să vă spun despre infrastructurile critice? În primul rând, aș începe cu o precizare: când vorbim despre infrastructuri critice nu ne referim la starea lor, dacă acea calitate a infrastructurii despre care vorbim este o calitate înaltă sau scăzută. În general, noi când vorbim despre infrastructuri critice - și vorbim, să spunem, despre transporturi - ne plângem că nu avem drumuri, că nu avem autostrăzi de calitate. În contextul acesta, important este să identificăm care sunt vulnerabilitățile sau zonele de protejat. Într-adevăr, se pot produce oricând astfel de accidente, de eşuare a unor barje sau de nave de călători care pot perturba transportul pe căile noastre navigabile./aburtica/ovidiu/ Din păcate, problema noastră este că de fapt, noi nu exploatăm la adevărata valoare aceste căi navigabile. Ştim foarte bine că transportul de mărfuri este foarte important și ar trebuit să găsim aceste mijloace prin a pune în valoare poziționarea noastră geografică. În ceea ce priveşte România, trebuie văzut sau trebuie avut o strategie mult mai detaliată despre care ar fi pașii de urmat în diminuarea vulnerabilităților, pe de o parte, pe căile acestea navigabile care nu sunt, într-adevăr, de o bună calitate sau dacă sunt, nu sunt exploatate. Pe de altă parte, trebuie să ne uităm şi pe celelalte tipuri de transport cum am putea să le exploatăm şi pe acestea sau în primul rând, ar trebui făcută o analiză mult mai detaliată cu privire la starea reală și care sunt pașii de urmat, din punctul meu de vedere. 
 
Realizator: În situații deosebite trebuie să te poți mișca foarte ușor dintr-o zonă în alta, fie că e vorba de transporturi aeriene, dar nu peste tot sunt aeroporturi în siguranță, fie că este vorba de transporturi terestre. Şi atunci o să îi pun imediat o întrebare domnului Alexandru Georgescu. Iată, sunt 50 de ani de când autostrada de la București nu ajunge la Sibiu; și trebuie să ne uităm și la transporturile navale, am amintit adineauri. Noi am păţit-o cu "Rostock"-ul pe Canalul Sulina și săptămânile trecute, Canalul Suez, ditai canalul, de vreo 150 de ani în exploatare, a fost blocat o săptămână, cu miliarde de dolari pierderi. De fapt, nava a și fost sechestrată, egiptenii solicitând daune de 900 de milioane de dolari. Deci, domnule Georgescu, spațiu, infrastructuri critice chiar și în zona de cyber. Vă rog!
 
Alexandru Georgescu: Da, vă mulțumesc! Zona aceasta a infrastructurii de transport este foarte importantă, pentru că vorbim de lanţurile de producție și aprovizionare la nivel național, la nivel regional și chiar şi la nivel global şi aceste lanţuri de producţie şi aprovizionare produc bunuri și servicii critice și permit creşterea economică şi un standard de viaţă, dar în acelaşi timp, întreruperea lor fie deliberată, fie accidentală, poate să producă pierderi de vieţi omeneşti şi pierderi economice importante și întotdeauna trebuie să ţinem cont şi de pierderea încrederii investitorilor în guverne, pierderea încrederii în pieţe cu efecte potențiale mult dincolo de cele produse de un incident efectiv. În același timp, aţi menţionat zona aceasta de cyber. Din ce în ce mai mult, infrastructurile critice de toate felurile sunt interdependente și interconectate prin intermediul sistemelor cibernetice, prin intermediul internetului, pentru că acestea, din nou, permit eficienţe noi, permit o mai bună coordonare reginală şi globală şi asta produce şi vulnerabilități. Este un lucru foarte important să ţinem cont de faptul că ameninţările cibernetic nu se opresc la graniţele nationale şi nu pot fi oprite de vameşi, ele sunt transfrontaliere, din ce în ce mai mult sunt o problemă nu doar națională, dar și europeană, euroatlantică şi globală. Noi vom observa faptul că inclusiv potenţialii adversari caută să întrerupă, să producă daune la nivelul infrastructurilor unei societăți prin atacuri cibernetice, care atacuri cibernetice sunt ieftine, anonime, relativ anonime. În momentul în care ai o o problemă de atribuire a unui atac, nici nu poţi reacţiona foarte puternic pentru a descuraja astfel de atacuri. Aşa că din ce în ce mai mult, statele pun accentul şi pe protecţia cibernetică a infrastructurilor critice, deşi acest lucru nu înseamnă că trebuie să neglijăm protecţia fizică. Şi în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont şi de apariţia unor noi domenii de infrastructură critică, spre exemplu, infrastructura critică spațială. România, chiar dacă nu are sateliți proprii, este membră a Agenţiei Spațiale Europene, este integrată în astfel de producţii şi este un utilizator de servicii spaţiale ca oricare altă economie avansată./mnecula/ Și prin urmare, are și această dependență de care trebuie să ținem cont. Și poate vă aduceți aminte că în urmă cu câteva luni au fost mai multe știri cu privire la intenția Ministerului Apărării de a achiziționa sateliți proprii, tocmai pentru că oricum cumpără servicii satelitare. Deci sunt foarte multe astfel de aspecte de care trebuie să ținem cont și trebuie să ținem cont și de faptul că toate aceste domenii sunt legate între ele, domeniul transporturilor cu domeniul financiar, cu domeniul serviciilor publice, și iată, am văzut, în perioada pandemiei, și cu domeniul sănătății. Și la un moment dat, zona aceasta cibernetică devine un liant principal de unificare a acestor infrastructuri și o vulnerabilitate majoră. Vorbim de sisteme de control industrial pentru centrale, pentru fabrici, vorbim despre administrație publică, digitalizată, că, desigur, asta dorim să facem și în România pentru eficiență mai mare, dar cu potențialul unor vulnerabilități. Și prin urmare, trebuie să existe o abordare națională integrată pe aceste probleme, trebuie să existe cooperare cu partenerii europeni, inclusiv pe tema structurilor critice europene care trebuie apărate și nu în cele din urmă, trebuie să existe și o cooperare globală prin intermediul aranjamentelor multilaterale, a instituțiilor globale, pentru a administra astfel de riscuri. Altfel, noi ne vom trezi cu din ce în ce mai multe incidente, cum ar fi cel din Canalul Suez. Poate în alte domenii, poate în alte circumstanțe. De ce? Pentru că sistemul global a devenit atât de complex, încât ne este foarte greu să prezicem de unde va veni următoarea amenințare, dacă ea va fi deliberată și cum ne va afecta. Și prin urmare, trebuie să conlucrăm pentru a adresa aceste probleme. Iar România, chiar și ca stat, am spune noi, mai periferic în astfel de interese, cu o capacitate limitată de a aborda, are totuși un rol de jucat și are o responsabilitate față de propriii cetățeni, să se asigure pe cât posibil că este rezilientă, acesta este cuvântul, în fața amenințărilor externe, dar și interne, venite din vulnerabilitatea infrastructurilor critice.
 
Realizator: Într-o emisiune recentă "Euroatlantica", profesorul Ștefan Popescu amintea, când am vorbit un pic despre infrastructură, că la un moment dat, în Polonia s-au trezit că niște echipamente americane nu puteau trece printr-un tunel pentru că nu era la dimensiunile, hai să spunem, standard pentru așa ceva. Și merg către domnul profesor Silviu Nate, de la Sibiu, care este și director al Centrului de Studii Globale. Și, domnule profesor, sunteți la Sibiu, noi la București, mai punem Craiova, iată, triunghiul celor trei mari comandamente, brigadă, divizie, corp de armată, care va fi la Sibiu. Infrastructură ca să mergi repede de colo colo, s-a pus un TIR, cum se întâmplă foarte des, sau cad niște pietre pe Valea Oltului și la revedere. Vă rog, domnule Nate.
 
Silviu Nate: Da. Multumesc frumos. Într-adevăr, este o observație extrem de pertinentă și îmi amintesc iar de un eveniment organizat de domnul profesor Liviu Mureșan cu reprezentanți de la World College din Statele Unite, ofițeri de rang înalt, care ridicau această problemă vizavi de România și spuneau astfel: "Cum vreți? Cum putem noi să vă apărăm în România dacă nu avem o mobilitate pe măsură?" Şi practic, infrastructura noastră este precară din acest punct de vedere. Și ajungem ușor la concluzia că suntem într-o oarecare măsură și deficitari în momentul în care dorim să ne apărăm mult mai eficient. Eu aș porni, în ceea ce privește această temă, a infrastructurilor critice, de la o ipoteză și practic, cred că vulnerabilitățile piețelor liberale pot transforma infrastructura critică într-o țintă ușoară. Pentru că observăm că societățile noastre sunt interdependente și dependente de buna funcționare a sistemelor mari de infrastructură critică. Și ați adus un exemplu interesant aici în discuție. Practic, observăm că eșecul de a genera sau furniza servicii /.../ militare, digitale, financiare, energetice, conduce, până la urmă, la eșecuri multiple şi în alte sectoare. Și am observat că, de fapt, globalizarea înseamnă extinderea rutelor de livrare pentru foarte multe mărfuri. Puține state mai sunt astăzi autosustenabile sau cvasiautonome în ceea ce privește furnizarea de bunuri pentru a asigura un nivel de trai de bază. Practic, asigurarea hranei, medicamentelor, combustibilului. La fel se întâmplă în cazul sistemelor digitale, care au devenit dominante în circul larg al sistemului logistic./ahincu/dsirbu/ Sistemele financiare sunt, de asemenea, vulnerabile la atacurile cibernetice şi practic, dacă plăţile nu pot fi efectuate, bunurile nu pot fi tranzacţionate, iar dacă mărfurile nu se mişcă, într-un timp scurt va lipsi hrana şi alte necesităţi zilnice şi continuăm, desigur, cu sistemele de telecomunicaţii, care  pot fi vulnerabile la atacuri cibernetice, dar pot fi şi paralizate fizic prin lovirea principalelor puncte de congestie. În consecinţă, scoietăţile noastre depind de buna funcţionare a marilor reţele de infrastructură critică, constând în toate aceste sisteme, de la electricitate, la canalizare, încălzire, comunicaţii în masă, dar avem şi o problemă, practic, cu care ne confruntăm astăzi şi ţine de conştientizarea precară a acestor riscuri, iar sistemul economiei de piaţă  împinge companiile private - şi unele dintre acestea sunt chiar operaori de infrastructuri - să caute soluţii pentru a evita costurile şi a atinge profitabilitatea maximă, având oarecum reticenţe în alocarea de resurse pentru securizare critică. Şi amintea un atenvorbitor mai devreme despre rezilienţă ca şi concept şi poate e important să clarificăm acest lucru. Rezilienţă înseamnă în primul rând capacitatea de a rezista perturbării, prin absorbţia unui impact negativ în totalitate sau cel puţin parţial şi în al doilea rând, capacitatea de restabilire a capacităţilor după avarie. Şi aici, din perspectiva NATO şi a Uniunii Europene, observăm o preocupare pentru a îmbunătăţi rezilienţa infrastructurilor critice la diverse ameninţări, de regulă ameninţările neconvenţionale, care nu sunt cele clasice, şi la ameninţările hibride, pentru că aflându-ne în proximitatea acesta a Mării Negre, în zona Mării Negre, ne confruntăm des cu aceste tipuri de provocări hibride care ţin de schimbarea vremurilor şi duce la judecăţi legate de razboiul tradiţional versus război postmodern şi practic observăm o serie de metode disproporţionate pentru a contracara o forţă superioară convenţională. Din expemplele recente, am înţeles că este mai productiv să ocupi spaţiuk informaţional al unui stat decât să foloseşti resurse uriaşe pentru a-l cuceri prin forţe militare în mod tradiţional şi practic e mult mai facil decât a menţine un control teritorial. Avem o altă provocare ...
 
Realizator: Adică, altfel spus, îi faci zob creierii şi după aceea îl controlezi.
 
Silviu Nate: Exact. Marea luptăse duce pentru câştigarea inimilor şi minţilor utilizatorilor  finali. Într-un minut, şi o să încep cu doamna Olga Bucoveţchi, cum credeţi că ar trebui să arate un circuit de ajutorare de la Vest către Est?
 
Olga Bucovețchi: Mai întâi trebuie să identificăm de ce aveti nevoie, ştiţi? Deci, o analiză a nevoilor şi după aceea ar trebui să cerem ajutorul pe care ni-l dorim, ca să nu primim ceea ce ni se va da. Deci, mai întâi o analiză a nevoilor exacte, o cerere conformă cu aceste nevoi şi ajutorul să vină în conformitate cu acesată cerere.
 
Realizator: Domnule Silviu Nate?
 
Silviu Nate: Da, eu însă aici aş face referire la un document care a fost dat publicului în noiembrie anul trecut. Se numeşte "NATO 2030" şi reprezintă analiza şi recomandările grupului de reflecţie de pe lângă secretarul general al NATO. Şi acolo există o sugestie foarte clară, să fie îmbunătăţită capacitatea de finanţare, de recrutare de experţi şi continuare a formării personalului. Apoi, mai este încă un aspect. Observăm, de exemplu, la nivelul Chinei că şi-a stabilit să devină lider tehnologic mondial pentru creşterea competitivităţii. Acelaşi lucru l-ar putea viza şi Uniunea Europeană şi cred că ar fi un deziderat care ar trebui să conţină prim-planul agendei.
 
Realizator: Domnule Alexandru Georgescu?
 
Alexandru Georgescu: Eu aş dori să vă atrag atenţia, revenind puţin la problema aceasta a Canalului Suez.
 
Realizator: Da.
 
Alexandru Georgescu: Faptul că Canalul Suez şi incidentul de acolo a ajuns în atenţia publicului nu ar trebui să ne ducă cu gândul la faptul că este singurul astfel de incident. În paralel, în această perioadă, au avut loc mai multe crize legate de sistemul global de aprovizionare şi producţie. Este  o criză a semiconductorilor, este o criză a ...
 
Realizator: S-a oprt şi Dacia, şi Fordul, care sunt la noi.
 
Alexandru Georgescu: Exact. Există o criză a maselor plastice./aionescu/ A existat o criză a stocării petrolului, la începutul pandemiei, în perioada de început a pandemiei, de la reducerea consumului și există în acest moment chiar și o criză a capacității de transport global, ținând cont de revenirea consumului în pieţe cum ar fi Statele Unite. Deci, vedem un sistem care este atât de complex și într-adevăr, cum a spus și domnul Silviu Nate, exploatabil de către un potenţial adversar, un sistem care în paralel are mai multe crize mici. Şi dacă ajunge sau nu la cunoștința utilizatorilor faptul că există aceste crize este mai puţin important. Este important să recunoaștem că astfel de crize au loc şi să le adresăm, atât la nivel individual, național, cât și la nivel colectiv, spre exemplu, prin Uniunea Europeană - și s-a pus problema relocalizării lanțurilor de producție, pentru a fi mai puțin vulnerabile, dar și la nivel global. Şi în acest sens aş dori să atrag atenția asupra faptului dumneavoastră ați spus, legat de conexiunea aceasta de la vest la est, dar să știți că viitoarele rețele transnaționale de infrastructuri critice vor fi de la vest la est, trecând prin România sau prin această regiune. Vorbim de infrastructura care este construită de China, vorbim de infrastructura construită de Turcia, chiar și de Rusia și de alte mari proiecte cu scop profitabil și economic, dar și cu impact strategic. Vorbim de noile gazoducte şi oleoducte, de marile proiecte, inclusiv cele din trecut, puternic contestate, vorbim de autostrăzi, căi ferate. Deci aceste drumuri nu sfârşesc în România venind dinspre vest. România va avea potenţialul, dar și vulnerabilitatea de a fi un punct de trecere pentru astfel de conexiuni între estul Asiei și vestul Europei.
 
Realizator: Domnule Liviu Mureșan - și ne uităm și spre zona militară. Vă rog.
 
Liviu Mureșan: Punctul unu. Până să construim noi căi de comunicații, să nu uităm că avem niște lucruri în țara aceasta care nu sunt puse în valoare. Şi mă refer la Canalul Dunăre-Marea Neagră, de exemplu, care poate fi folosit și în zonă civilă şi militară și așa mai departe, un potențial neexploatat. Doi. În ultima vreme se vorbește deschis și corect că Occidentul nu a înțeles încă importanța acestui colos care s-a creat în zona asiatică, de țări, de economii, de interese și trebuie să renunțe la acest complex al superiorității. De acum încolo, jocurile mari se fac în zona asiatică și Occidentul are de câștigat numai dacă știe să se adapteze și să găsească un dialog cu ţările din această zonă. Fie că e vorba de proiecte mari, cum este "Belt and Road", fie că este vorba de chestiuni mai punctuale. Trei - şi aici este o chestiune, dacă îmi permiteţi o invitație pentru factorii de decizie de la noi din țară, fie că sunt și civili și militari, este imperios necesar ca să definim interesul național al României. Şi când oamenii se vor așeza împreună cu experţii, toţi patrioţii care doresc să contribuie, să definească acest interes național, vor descoperi că infrastructurile sunt una din problemele de cea mai mare importanță în cadrul interesului național.
 
Realizator: Despre sensibilitatea și vulnerabilitatea căilor de comunicații am vorbit astă-seară la "Euroatlantica" cu invitații mei și ai dumneavoastră, domnul Liviu Mureșan, doamna Olga Bucovețchi, domnul Silviu Nate, domnul Alexandru Georgescu. Am ajuns la final, doamnă, domnilor. Vă mulțumesc pentru participarea la emisiunea noastră. Vă mulțumesc și dumneavoastră, distinșii noștri ascultători, pentru atenția cu care, sper, ne-ați urmărit. Despre retragerea din Afganistan vom vorbi pe larg în emisiunile viitoare, pe măsură ce lucrurile vor fi mai clare, se va stabili un calendar, sau, cum spunea ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, spuneam mai devreme, veteran al prezenței militare în Afganistan, citez: "România va acționa în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii". Şi încă un citat: "Pentru Ministerul Apărării Naționale, misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toți militarii vor fi în siguranță acasă". Sper să nu vorbim la "Euroatlantica" despre lupte în estul Ucrainei. Să auzim numai de bine! Sunt Nicu Popescu, bună seara!
 
 

Etichete EuroatlanticaAfganistan

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live