Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Euroatlantica - Ediția din 12 martie 2020

Omenirea se confruntă cu o pandemie

Euroatlantica - Ediția din 12 martie 2020

Articol de Nicu Popescu, 01 Noiembrie 2020, 18:15

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (12 martie, ora 21:05:38) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara! La microfon, Nicu Popescu. Organizația Mondială a Sănătății a decretat actuala epidemie cu coronavirus, COVID-19, ca pandemie. Asta înseamnă că estimările privind lupta cu acest adevărat flagel, care a afectat mai mult de 100 de țări, poate dura mult. Mă feresc să dau cifre exacte, pentru că ele se modifică, nu de la zi la zi, ci de la oră la oră. Dincolo de efectele directe asupra oamenilor, tineri sau bătrâni, femei sau bărbați, îmbolnăviri sau, cel mai rău, decese, această pandemie, care a plecat din China și s-a răspândit fulgerător în întreaga lume, Asia, Europa, America, lovește dur economia, și nu numai economia. Sunt oprite competiții sportive, manifestări culturale, concerte și așa mai departe. Încercăm să înțelegem dacă și cum influențează stabilitatea și securitatea Europei coronavirusul, dacă ținem cont că sunt afectate cele mai mari și mai puternice țări ale bătrânului continent, și mă gândesc aici la Italia, cea mai lovită, Franța, Germania, Spania. Și dorim să facem acest lucru cu cei doi invitați ai noștri, telefonic de astă dată, domnul general în rezervă Stan Petrescu. Bună seara, domnule general!

Gen.(r) Stan Petrescu: Bună seara, stimate domnule Nicu Popescu, și vă mulțumesc pentru invitație.

Realizator: Și domnul profesor Claudiu Degeratu. Bună seara, domnule profesor!

Claudiu Degeratu: Bună seara!

Realizator: Deci, domnule general, cum stăm: să ne temem și sub ce forme?

Gen.(r) Stan Petrescu: Eu aș zice să nu ne temem, să fim îndrăzneți, iscoditori și curajoși, pentru că, până la urmă, cu o moarte suntem datori, dar până atunci trebuie să ne dăm ultima suflare. Ați vorbit de epidemii, de pandemii. Sigur, epidemia este extinderea unui virus prin atingere, pe suprafețe, pe întinderi mici, dar pe măsură ce ea depășește anumite frontiere naționale se transformă în pandemii. OMS, Organizația Mondială, deja ne-a anunțat că această pandemie există și ea are prezență la scară globală. /Este/ că istoria neamului omenesc aceste pandemii au secerat milioane de vieți omenești. Cel mai crunt criminal, totuși, din istorie, am să fac o glumă, a fost țânțarul anofel, deoarece, prin malarie, zeci de ani, sute de ani, mii de ani la rând a secerat mii de vieți omenești. El a fost stârpit abia la 1900 de un medic militar, invitat de Ferdinand /.../, care era dirigintele de șantier al celui mai mare canal al lumii, Canalul Panama. Sigur că a venit cu chinină, el a inventat-o și iată că a pus capăt acestei /extinderi/. Dar să ne amintim de o altă pandemie, moartea neagră din secolul XIV, ciuma bubonică. Aproape jumătate din populația Europei a dispărut.

Realizator: Tot săraca Europă.

Gen.(r) Stan Petrescu: Tot săraca Europă, exact. Păi de aici au plecat luminile către întreaga lume. Poate să mă critice cine ar vrea, dar întreaga lume trăiește sub puterea luminii care a plecat de aici, din spațiul Europei creștine. Gripa spaniolă, de la începutul anilor /1918/, la fel, a dus peste 60 de milioane de morți. Alerta medicală coronavirus, iată, 2020, datorită tehnologiei digitale o vizualizăm în timp real, are implicații de natură geo-economică și geopolitică de proporții globale. Aș aminti doar câteva chestiuni: perturbarea economiei mondiale se văd deja la nivel /global/. Aproape că trăim criză în criză; s-au schimbat comportamentele guvernelor în unele state consolidate și devine practic o instabilitate în comportamentul acesta. Economiile interconectate globale se fracturează. Separați de economie - prima a fost China de unde a și plecat, și aici am niște ghilimele de pus dacă a plecat neapărat de aici. Ea s-a răspândit şi afectează comerțul, consumul, producția, mișcarea populației, cu implicații asupra potențialului de război, și mă refer la cea mai importantă trăsătură a acestui potențial, și anume moralul populației, mai ales în țările slabe; piețele bursiere...

Realizator: Și atunci, fiindcă ați zis de moral, să transferăm la domnul profesor Claudiu Degeratu, care vede și partea asta poate dinspre... poate dinspre școală, dinspre...

Gen.(r) Stan Petrescu: Educație și training.

Realizator: Sigur. Da, domnule profesor.

Claudiu Degeratu: Cred că în aceste momente se testează foarte bine capacitatea și reziliența societăților, și aici, sigur, asta înseamnă pregătire, foarte multă pregătire, chiar dacă nu avem, să zicem, soluții magice la un asemenea fenomen. După părerea mea, probabil că educația rămâne singura metodă de prevenție eficientă. Vom avea și aveți deja destul de multe analize vizazi de impactul acestei pandemii; cu siguranță însă că se va modifica ceva și în educația noastră, în modul în care ne vom raporta la un asemenea fenomen./eradu/asalar/ El nu are precedent, nu ştiu, în ultimii 50 de ani, să zicem, şi atunci sigur că va avea un impact destul de mare. Vom schimba, probabil, şi modul de a promova anumite reguli, modul de a testa anumite comportamente şi, cel mai important lucru, modul nostru de a ne pregătui prin educaţie.

Realizator: Da, domnule general, trebuia să subliniem la acel moment cu educaţia, continuaţi-vă ideea.

Gen. (r) Stan Petrescu: Ce pot să spun. Că acest coronavirus a pus statele la treabă şi ce a pus la treabă - foarte important; şi anume, buna sau proasta administraţie, consecinţele se văd acolo unde democraţiile consolidate au leadership extrem de bine pus şa punct şi un coeficient de educaţie crescut. Dau exemplu numai acea nenorocire care a căzut peste Japonia, când o întreagă populaţie a contribuit datorită acestui coeficient educaţional foarte ridicat să treacă foarte rapid peste această dramatică problemă...

Realizator: Vă referiţi la Fukushima.

Gen. (r) Stan Petrescu: La Fukushima, exact. Iată şi două state - Germania şi Japonia - au trecut prin iadul războiului şi, ca urma a unui coeficient de educaţie foarte crescut, au ajuns să devină economii mondiale. Să nu uităm că Germania, la 1940, deţinea locul 1 în lume la Premiul Nobel şi şi-a refăcut această capacitate intelectuală ca urmare a investiţiei foarte mult în educaţie. Aşadar, acolo unde statele nu au consolidată democraţia, acest potenţial, vorbesc de /.../, este foarte scăzut. Panica, frica se instaurează rapid şi urmare a siguranţei, sigur că guvernele, şi ele la rândul lor slabe, au de a face cu toate aceste chestiuni. Şi cazul la noi în România este relevant. Iată, trăim criză politică, s-au amânat alegerile acestea care au fost planificate, dar Curtea le-a stopat, deci trăim o criză politică. Avem o criză economică. Suntem în faţa unei mari mişcări /migraţioniste/ care poate să producă o altă criză de o altă natură. Aşadar, ţara noastră este pusă, dacă vreţi, sub presiunea unor surse de insecuritate foarte puternice. Totuşi, apreciez că în ultimul moment au găsit resurse politicienii noştri ca să îşi creeze la nivel naţional o comandă, să spunem aşa, unică, să redea populaţiei încrederea, să ofere soluţii, să ofere posibilităţi, să carantineze, să dea personal să dea permament educaţie... educaţie, mă scuzaţi, informaţii oficiale, numai prin canale oficiale. Partea proastă este că avem trusturi de presă, avem surse şi platforme online care continuă să provoace, continuă să difuzeze fake news, informaţii şocante, să creeze, dacă vreţi, în mintea unor oameni asemenea stări de contradictoriatate, ceea ce poate să creeze autorităţilor situaţii; şi, de fapt, televiziunile ne-au adus asemenea aspecte, ceea ce nu ne convin la ora actuală. Dar coronavirus a adus efecte importante în spaţiul geoeconomiei şi geopoliticii globale şi regionale, dacă îmi permiteţi.

Realizator: Da, eu voiam să spun că, din păcate, am primit de la Grupul de Comunicare Strategică o informaţie pe care trebuie să o spunem că în Hunedoara mai sunt şase cazuri, astfel că numărul cazurilor la nivel naţional a ajuns la 59. Deci 59 de cazuri în România de îmbolnăvire cu coronavirus. Continuaţi-vă ideea, domnule general.

Gen. (r) Stan Petrescu: Da, ne înscriem, dacă vreţi, într-un trend. Dar la nivel global, după părerea mea, nu ar fie alarmante, în comparaţie cu.. dacă intrăm în domeniul statisticii, statistica ne aduce în prezent, în timp real, numărul de morţi şi pe zile, şi pe luni, şi pe ani, mult mai mari din alte cauze: accidente de circulaţie, cancere şi chiar această banală febră care a adus mai mulţi morţi decât... Dar, sigur...

Realizator: Coronavirusul stârneşte teamă şi panică poate şi pentru că nu se ştie cum a apărut, nu se ştie cum poate fi stopat, nu există un vaccin.

Gen. (r) Stan Petrescu: Şi totuşi facem nişte analogii, că, iată, puţin presa s-a preocupat de faptul care s-a întâmplat în SUA, şi anume a fost arestat de către FBI, la începutul lunii martie, şeful Departamentului Chimic şi Biologic de la Harvard University, Charles Lieber, a acuzat că a făcut declaraţii false despre implicarea în programul Chinei de recrutare a unor cercetători străini. Printre acesta a fost şi un tânăr locotenent de informaţii, care se numea /Ye/; a dispărut rapid când FBI-ul l-a arestat pe profesorul american şi un colaborator chinez. Şi ambii au lucrat în Wuhan. De aceea, în presa americană a apărut, zice: iată, atacul unui război bio.

Realizator: Da, astea sunt acolo, greu de verificat...

Gen. (r) Stan Petrescu: Nu, nu, nu, mai facem conexiuni, colegule. În Germania şi în Italia sunt extrem de multe cazuri. Păi, pe aceste spaţii urmează să se desfăşoare în luna mai Defender Europe 2020, unde deja au campat peste 20.000 de militari americani, iar în Italia şi Germania sunt cele mai ferite baze aeriene ale NATO, urmând ca în luna mai să se desfăşoare pe acest /.../ o aplicaţie care a stârnit reacţii din partea Federaţiei Rusiei; şi nu va sta pe loc, a activat acţiunile de spionaj, deja declaraţii belicoase şi ei lansează, cum se numesc astea, bombe cinice. O să vedeţi voi că acest coronavirus o să întoarcă scopul aplicaţiei şi o să se sfârşească, cum spun ei, nu-i aşa, într-un fel de coronavirus care poate să se îndrepte asupra soldaţilor campaţi în toate bazele NATO din Europa. Putem face legături şi speculaţii, ipotetic...

Realizator: De aici încolo apare conexiunea şi către oamenii în uniformă, uniformă vizibilă sau nu, nu-i aşa, domnule Degeratu?

Claudiu Degeratu: /.../ sigur, există în orice criză o domensiune militară. Acum, dacă acesta este, să zicem, văzută ca fiind dominantă sau nu, asta este o altă chestiune. Din câte îmi dau seama, în Europa tendinţa este ca această pandemie să fie tratată ca o urgenţă de sănătate publică. Mi se pare că este primul nivel de abordare şi cel mai bun şi doar în cazuri excepţionale am putea avea şi un model de abordare, să zicem, de natură militară. Dar, după părerea mea, nu este cazul în Europa. Sigur, NATO urmăreşte cu atenţie tot ceea ce se întâmplă şi se iau măsurile pentru protecţia forţei, dar, dincolo de aceasta, nu văd o pregnantă dimensiune militară. Există cazuri naţionale, inclusiv România, în care vulnerabilităţile sistemului deja s-au văzut după prima etapă, sau nivelul 2, cum este denumit oficial la noi, şi am văzut că echipe de sprijin militar deja s-au implicat în activităţile de natură medicală. Probabil că în următoarele stadii vor intra şi echipele de sprijin logistic şi probabil...

Realizator: Domnule profesor, la Ministerul de Interne, acum, sunt declaraţii de presă, a avut loc reuniunea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.(...)/asalar

Realizator: Aţi auzit că sunt închise multe puncte de frontieră, practic, cu toți vecinii și, nemaiavând decât câteva minute până la finalul emisiunii, domnule general Petrescu, cum să le vedem? Se închid frontierele, practic.

Gen. (r) Stan Petrescu: Foarte bine, ele se închid din motive de sănătate a populaţiei, pentru a avea un control asupra intrărilor și ieșirilor, mai degrabă a intrărilor din direcția din care vin, alte state... a și nominalizat, din China, din cutare nu intră şi așa mai departe. Sigur că autorităţile la nivel central au procedat foarte corect, însă eu aş avea aici o chestiune, dacă-mi permiteţi, ca specialist, atenţie că la criză, în stări de precriză şi criză, agenţii de influenţă care sunt, slavă Domnului!, și pe teritoriul național își fac cu prisosință sau îşi desfăşoară cu prisosinţă misiunile, pentru că ei sunt aciuaţi prin anumite redacţii ale unor trusturi private, mai sunt și pe alte sinapse din acesta și strecoară sau de pe platforme online mesaje care să pune în încurcătură populaţia. Am văzut şi la televiziuni această chetiune când anumiţi specialişti care s-au dat de ceasul morții în televiziuni spuneau că o medicaţie este bună, că o medicaţie este rea, deşi de la Organizația Mondială a Sănătăţii s-au dat și recomandări pe această chestiune. Autoritatea naţională trebuie să impună acestor trusturi media să dea pe post populației pentru a o păstra într-un cadru perfect de non-panică și de non-teamă informația oficială. Așa se procedează în toate situaţiile. Şi când începe războiul se introduce cenzura; atunci spune populaţia: atenție la informația oficială, pentru că este verificată și cei care o transmit sunt responsabili în fața nației de aceste chestiuni.

Realizator: Domnule Degeratu.

Claudiu Degeratu: România trebuie să-şi ridice foarte rapid capacitatea de gestionare. Nu avem destul de multe resurse și nici destul de multă pregătire în acest sens. Guvernul încă mai ezită în anumite etape şi decizii şi nu avem destul de mult personal specializat. Şi atunci, sigur că lucrurile intră într-un alt regim de pregătire şi de anticipare. Probabil că vom primi şi mai mult sprijin de la alte ţări şi probabil că şi mecanismul de coordonare european săptămâna viitoare va începe să funcţioneze ceva mai bine.

Realizator: Mulţumim domnului general Stan Petrescu, domnului Claudiu Degeratu.

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica 26 Noiembrie 2021, 07:09

"Euroatlantica" - Securitatea naţională

Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.

"Euroatlantica" - Securitatea naţională