Euroatlantica - Ediția din 10 septembrie 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (10 septembrie, ora 21:05) - Euroatlantica - Carmen Gavrilă - În această seară încercăm să descifrăm la ''Euroatlantica' riscurile de securitate provocate sau mai vechi, dar accentuate de pandemia de COVID-19 în apropierea granițelor noastre, adică în regiunea Mării Negre și Balcani. La București tocmai a avut loc Forumul de Securitate în Marea Neagră și Balcani, organizată de New Strategy Center. Forumul, aflat la a patra ediție, a fost gândit ca un spațiu de dezbatere și analiză în profunzime a riscurilor de securitate, a amenințărilor și vulnerabilităților. Pornind de la aceste analize s-a făcut și pasul mai departe adică spre diverse viitoare scenarii și potențiale noi evoluții, dar și spre modalități practice, concrete, de abordare a provocărilor identificate. Organizatorii forumului au plecat de la premisa că ultimii ani au demonstrat că, pentru Marea Neagră și Balcani, cea mai logică și rațională abordare a afacerilor regionale este una cuprinzătoare și care să ia în considerare că tot ce se întâmplă în zonă are ecouri și efecte dincolo de ea, cel mai aproape în Europa. Situația arată de multă vreme așa: o multitudine de conflicte înghețate, ușor de reaprins oricând, proximitatea Orientului Mijlociu, o Mare Neagră puternic militarizată, o situație economică precară, lipsa conectivității, vechi animozități, incidente navale și granițe disputate. Toate acestea fac ca Marea Neagră să fie sursă de evoluții neașteptate și, pe deasupra, avem interesele unor puteri regionale sau globale care ba se aliniază, ba se ciocnesc. De mulți ani, România tot atrage atenția, atât în Uniune, cât şi în NATO, că regiunea Mării Negre este o zonă care ar merita mai multă preocupare și mai multe investiții politice, diplomatice, financiare și economice în securitate. Dar numai recent, după acțiunile tot mai agresive ale Rusiei și după anexarea ileaglăa Crimeii, Marea Neagră și-a făcut loc printre priorități pe agenda NATO. În Uniune însă, România mai are încă de dus multă muncă de convingere.

O primă concluzie a Forumului de Securitate în Marea Neagră și Balcani a fost că toate riscurile de securitate valabile până acum sunt accentuate de pandemia de COVID-19 și, în plus, pot să apară amenințări noi. Mai mult, pandemia a scos la iveală o serie de vulnerabilități de ordin organizatoric, dar și de abordare a ceea ce înseamnă securitate, un concept care este acum extins la mai multe domenii decât cele tradiționale. Premierul Ludovic Orban a avertizat că instabilitatea în zona Mării Negre, încălcarea dreptului internațional în regiune, militarizarea în creștere, amenințările hibride și ambivalența geopolitică în Balcani afectează în egală măsură Uniunea Europeană și NATO. primul ministru a declarat că "Uniunea Europeană trebuie să asigure în continuare dezvoltarea prin politici vizionare, fidele valorilor sale definitorii și de impact pentru cetățenii săi". Toate acestea pot fi realizate de către Uniune dacă și fiecare stat membru reușește să le realizeze în plan intern, și asta mai ales în condițiile în care NATO și angajamentul Statelor Unite față de securitatea Europei rămân considerente fundamentale ale politicii externe și de securitate ale Uniunii Europene, dar și ale statelor membre.

Şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să fie mai atentă la vecinătatea sa, pentru că, de exemplu, în bazinul Mării Negre există o multitudine de surse de insecuritate, de la conflictul deschis din estul Ucrainei la anexarea ilegala a Crimeii de către Rusia, la militarizarea, în creștere, a Mării Negre. Ministrul a mai explicat că, de exemplu, în zona Mării Negre, conectivitatea a devenit un domeniu de competiție strategică, iar lanțurile de aprovizionare europene depind de ceea ce fac vecinii Europei. Bogdan Aurescu a avertizat și în legătură cu așa-numita infodemie, adică epidemia de dezinformare și știri false:

Bogdan Aurescu: Totul este geopolitizat, inclusiv vaccinurile, tratamentele, știința și expertiza, chiar și viețile private și convingerile cetățenilor. Influențele ostile subminează fundamentele societății. Până și măsurile de protecție a propriei vieți prin purtarea măștii sau luarea în serios a virusului, încrederea în instituții, toate acestea sunt subminate. La fel, încrederea între oameni. Acestea sunt eforturile de subminare a rezistenței societăților noastre.

Realizator: Ministrul de Externe a arătat că, în ultima vreme, s-a intensificat discuția privind geopolitica, dar în bazinul Mării Negre aceasta e de multă vreme o realitate, una acum agravată de actori care nu se mai feresc deloc să vorbească în termen de realpolitik, adică acea politică bazată pe considerente practice, dar nu și morale. Bogdan Aurescu a mai atras atenția asupra tot mai evidentei lipse de curtoazie diplomatică a unor actori din zonă, ceea ce sugerează că sunt convinşi că pot acționa agresiv fără să suporte vreo o consecință.

Şi pentru că am vorbit despre câtă atenție acordă Occidentul Mării Negre, la forum, în cadrul sesiunii 'De ce contează Marea Neagră', ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a declarat că NATO trebuie să apere Bucureștiul și Sofia la fel cum o face pentru Bruxelles sau Lisabona. El a explicat că doar pentru că circumstanțele geopolitice ale Mării Negre fac ca misiunea NATO să fie mai dificilă, asta nu înseamnă că regiunea nu trebuie să beneficieze de atenție. Ministrul Apărării a mai spus că, pe baza recentelor declarații din zona politică și militară americană, România are motive să spere că va avea loc o creștere a prezenței militare americane pe teritoriul său, iar acest fapt ar încuraja și alți aliați să facă același lucru. Nicolae Ciucă a avertizat că Marea Neagră este una dintre regiunile cele mai vulnerabile ale NATO, iar întreaga zonă a devenit locul în care credibilitatea Alianței și postura de apărare și descurajare sunt cel mai des puse la încercare.

Nicolae Ciucă: În timp ce NATO a făcut foarte multe în ultimii șase ani pentru o regiunea baltică, mai ales pentru țările aflate aproape de granița rusă, statele baltice și Polonia, și asta din motivele corecte, mai sunt însă multe de făcut pentru regiunea extinsă a Mării Negre. Ce putem face să aducem mai multă securitate în Marea Neagră? Din perspectiva NATO răspunsul e simplu: avem nevoie de întărirea capacității și posturii aliate în regiune. Asta înseamnă întărirea capacității de luptă a tuturor măsurilor dezvoltate în cadrul prezenței înaintate adaptate în Marea Neagră.

Realizator: Ministrul Apărării a explicat că atitudinea agresivă a Rusiei, militarizarea, în creștere, a bazinului Mării Negre și peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Moscova, alături de o multitudine de conflicte înghețate, fac din această regiune o sursă de riscuri nu doar la adresa securității în zonă și în Europa, ci și în Mediterana și Orientul Mijlociu. La rândul său, ministrul ucrainean al Apărării, Andriy Taran, prezent la forum, a cerut ajutorul României pentru expertiză în domeniul planificării și îmbunătățirii capacităților de apărare ucrainiene și pentru a crește interoperabilitatea forțelor ucrainiene cu cele ale Alianței. Ministrul Taran a făcut și un apel la statele aliate să ia măsuri în așa fel încât Rusia să primească un mesaj clar și ferm că nu va fi tolerată o nouă extindere a zonei sale de invazie, iar acest mesaj ar putea fi transmis inclusiv prin intermediul exercițiului planificat în zona Mării Negre în a doua parte a acestei luni.

Discuțiile de la Forumul de Securitate în Marea Neagră și Balcani au scos la iveală faptul că unele concepte, care erau înainte doar tatonate ori analizate în mediul academic, acum sunt clar confirmate de realitate, iar strategiile statelor se construiesc pe ele. Este vorba despre extinderea conceptului de securitate sub presiunea efectelor pandemiei la domenii care nu erau tocmai luate în considerare până acum, a explicat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu:

Daniel Dăianu: Pandemia nu s-a terminat. Impactul sanitar și economic este extraordinar de sever. Vom asista, în opinia mea, la o întoarcere a statului, pentru că se cere de la stat foarte mult. Este o ironie, având în vedere că mulți vorbesc despre stat minimal, însă statului, în condiții foarte vitrege, statului i se cere să facă foarte mult. Impactul pandemiei trebuie văzut în conjuncție cu ceea ce înseamnă schimbarea de climă ca pericol existențial, impactul noilor tehnologii, a inteligenței artificiale. Şi pandemii vom mai avea. Preocupările de sănătate publică devin probleme de securitate națională, pentru că dacă ai o mare parte a populației infectată, bolnavă, ai numeroase implicații de ordin economic, de ordin social, politic, de ordin geopolitic. Modul în care sunt judecate costurile și beneficiile politicilor publice, eu cred că preocupările de securitate explică de ce eficiența economică și modul în care judecăm beneficiile economice trebuie să fie mult nuanțate, pentru că degeaba urmărești eficiența economică dacă îți creezi dependențe foarte mari./amirea

De mai mult timp se manifestă un sindrom de întoarcere spre interior al societăților, economia avansate, pe fondul ascensiune economice a Chinei, care schimbă balanța de putere în lume, erodarea avansului foarte mare care era al țărilor occidentale, în ceea ce privește tehnologia și economia, şi de aici mari preocupări de securitate, erodarea multilateralismului în mediul internațional. Există o erodare a relației transatlantice care, din punctul nostru de vedere, este ceva foarte rău. Din păcate există aici nu numai exagerări de ambele părți, dar există și un pericol ca accentul pus foarte mult pe suveranitate, vorbim de suveranitate în Uniunea Europeană, suveranitate economică, sigur, este bine să ai dependențe cât mai mici, pe de altă parte, ușor poţi să treci pragul unui /.../ cand această relație va fi foarte greu de reparat. Există tensiuni și înăuntrul NATO, există natura modelului chinez în capitalism de stat autoritar, care se vrea un model, și există expansiunea globală a Chinei. China are o dimensiune globală și ca teritoriu, și ca populație, și ca ceea ce îşi poate permite și ce va permite în viitor. Tot ceea ce este vechi, adică pre-pandemic, în sensul că nu a început odată cu pandemia, este asertivitate - iar folosesc în barbarism - este Rusia, care este foarte asertivă, este agresivă în Europa, în vecinătăți; avem formele hibride de confruntare, de război, de facto. În țări avansate, în lumea occidentală se manifestă economic o stagnare seculară. Ratele de creștere economică sunt inferioare față de cele cu care ne-am obișnuit în trecut, sunt datorii publice și private ca o moștenire a crizei financiare. Am asistat la o erodare în ultimele decenii a clasei mijlocii și la creștere de inegalitate a veniturilor, care nu este de bun augur pentru dialogul dintre grupuri sociale și pentru funcționarea politicului. Stresul social va crește, turbulențele sociale vor fi în creștere şi de aici și nevoia, accentul pus pe robustețe și reziliență, trebuie să mărim robustețea sistemelor, reziliența lor pentru a face față la șocuri.

Realizator: Şi consilierul prezidențial Leonard Orban a tras atenția asupra unor riscuri de securitate ca dependența Europei de materiale și medicamente din afara Uniunii, o dependență scoasă la iveală de pandemie. Consilierul prezidențial a explicat că o schimbare majoră în Uniune este tocmai limitarea dependenței de mari actori globali, iar această temă și relațiile strategice cu acești jucători mari vor fi pe agenda următorului Consiliul European de la finalul acestei luni. În contextul pandemie de COVID-19, sănătatea și rezistența sistemelor de sănătate, ca și lanțurile de aprovizionare cu materiale ori medicamente, și chestiunea producției în domeniu au intrat la capitolul securitate. Şi, cum trăim într-o lume tot mai tehnologizată, cu avantaje și dezavantaje, evident, se pune inclusiv problema securității cibernetice în domeniul medical. Daniel Ioniță, general de brigadă în rezervă și expert asociat New Strategy Center în domeniul securității cibernetice, a explicat că vulnerabilitățile umane pot fi transferate în sistem.

Daniel Ioniţă: Dacă vorbim de personal, nu cred că este o surpriză pentru nimeni că așa cum medicii și anumite specialități de medicină lipsesc, și s-a văzut lucrul acesta în timp de pandemie, ar fi fost culmea ca experții de securitate cibernetică din spitale să prisosească. E, nu este așa. Personalul destinat securității cibernetice în spitale este limitat ca număr și evident are limite în expertiză, în operarea soluțiilor de securitate cibernetică, având în vedere și responsabilitățile multiple și dezvoltarea tumultuoasă uneori a sistemelor informatice pe care le gestionează oricum. Dacă vorbim de echipamente, echipamentele de securitate cibernetică, deci s-au investit foarte mulți bani în sisteme IT, atunci când vorbim de echipamente de securitate cibernetică nu stăm foarte bine, sunt spitale care nu au deloc, sunt și spitale în care s-a investit evident, sunt spitale care au aceste echipamente și le protejează, dar sunt spitale care nu au echipamente de securitate cibernetică și echipamentele de IT pe care le au, le au fără management de la distanță. Deci, într-o paradigmă veche care necesită deplasarea on site pentru fiecare intervenție, cu avantajele de securitate, dar și dezavantajele cunoscute. Şi, de asemenea, dacă vorbim de proceduri, procedurile sunt și ele puțin rămase în urmă, având în vedere că nu poți să vorbești de viitorul reprezentat de aplicațiile web, dar în aceeași măsură să ai reglementări care spun că nu poți să pui în internet mașini care conțin anumite date. Update-urile cum le facem, tot la fel, on site, cu costuri? Cine merge acolo, câți experţi de securitate cibernetică există să meargă în fiecare spital, de fiecare când e nevoie de un update? Așa că și procedurile ar trebui să țină pasul puțin cu dezvoltările din domeniu și să se modifice, altfel în scurt timp ele vor deveni mai degrabă o frână, ca să nu mai vorbim de faptul că dacă nu avem personal și echipament învechit este greu de crezut că procedurile sunt unele actualitate. Cred că este important să punctăm două lucruri și anume: legislația secundară în domeniul securității cibernetice și standardizarea. Când zic legislație secundară am în vedere că deși în România există strategie de securitate cibernetică, există Directivă NIS, prevederile Directivei NIS transpuse în legislația națională prin Legea 362. Când vine vorba de operatori de servicii esențiale, de praguri peste care se notifică incidentele relevante domeniul securității cibernetice, este urgent nevoie de această legislație secundară care ar urma să lămurească puțin lucrurile. Sunt conștient și la curent de eforturile făcute de Autoritatea Națională de Implementare a Directivei NIS, de CERT-RO, dar avem nevoie pentru ca altfel avem probleme de eligibilitate pentru accesarea fondurilor, pentru că cei de la Comisia Europeană când stabilesc eligibilitate pentru implementare și pentru sprijinirea operatorilor de servicii esențiale au nevoie de dovadă foarte clară că ești operator de servicii esențiale sau că ești firma care furnizează servicii specializate în piață și nu au timp de întârzierile noastre, excluzând practic firmele românești care vor să aplice pentru astfel de finanțare de pe lista de eligibilitate.

Realizator: Daniel Ioniță, expert în domeniul securității cibernetice, a explicat și că incidentele de securitate cibernetică în domeniul medical au devenit o realitate zilnică.

Daniel Ioniţă: Când vorbim de standardizare, aduc foarte punctual în atenție: unu - sigur că e de dorit ca pe lista de acreditare a spitalelor de către Autoritatea de Management al Calității în Serviciile Medicale să existe aceste criterii, aceste cerințe, dar la fel de bine este nevoie să existe și un termen, pentru că dacă doar prevedem că trebuie să îndeplinească /.../ pentru certificare astfel de cerințe de securitate cibernetică, dar nu și spunem când trebuie să termine acest proces, deci aceste două puncte ar trebui cu rapiditate soluționate, mai ales că nu necesită nici investiții, nu necesită decât, eu știu, puțină aplecare pe problematică, de asemenea, implicarea companiilor private în acest proces. Există o tendință, și să știți că am avut în discuții cu manageri de spitale inclusiv abordarea, sunt anumite structuri ale statului care ne asigură protecția. Să știți că știu foarte bine responsabilitățile multora dintre structurile de securitate. În 30 de ani de de serviciu în astfel de structuri, responsabilitate este a managerului, iar /.../ trebuie făcute pentru rețelele spitalelor, este singura soluție care este viabilă, este singura soluție care poate genera eficiență în modul de derulare a acestor procese. Așadar, implicarea companiilor private ar mai rezolva câteva probleme. Lipsa grijei personalului; sunt multe instituții care nu și-au putut permite angajarea și menținerea experților de securitate cibernetică, deși aveau nivelurile de salarizare mai bune decât spitalele. Este evident că este foarte puțin probabil ca în viitor să putem soluționa această problemă la nivel de unități spitalicești. Nu, experții de securitate sunt puțini și cu siguranță vor fi mai bine plătiți în mediul privat decât în mediul public. După aceea, dezvoltarea de proceduri; poate să existe o dezvoltare reală de proceduri. Să știți că mașinile filtrează ușor IP-urile blacklist-ate, dar dacă întâmplător în momentul când profesorul opera şi avea nevoie de informație urgentă, acea informație venind exact de la acel black IP listat ești foarte confortabil cu filtrarea traficului automat. Așadar, aceste proceduri trebuie derulate și dezvoltate într-un parteneriat cu firmă specializată cu spitalul pentru a-i cunoaște procesele, nevoile şi a evalua real riscul. Şi dacă vorbim și de echipamente, la fel, tendința de a achiziționa echipamente de securitate cibernetică nu știu dacă este cea mai fericită, cel puțin din două motive. Unu - bun, le iei, dar cu cine le operezi? Şi doi - dacă tot ai luat și încerci să le operezi, de ce a trebuit să faci lucrul ăsta cu fiecare soluție apărută, și atunci din nou ne limităm în eficiență. Vorbeam de finanțare cu investiții minime să putem eficientiza instalarea de echipamente și dezvoltarea de procese de securitate cibernetică în interiorul unităților spitalicești. Cred cu tărie în dezvoltarea programelor comune între mediul privat și autoritățile publice în domeniul medical, cu siguranță.

Realizator: Lumea este în plină tranziție spre o nouă ordine globală, iar pandemia de COVID-19 a accentuat tendințele deja existente care amenință regulile internaționale valabile până de curând, a fost concluzia unei dezbateri privind efectele crizei COVID-19 la Forumul de Securitate în Marea Neagră și Balcani, organizat la București de New Strategy Center./ilixandru

Profesorul Christopher Coker de la London School of Economics a explicat că pilonii pe care s-a bazat lumea până acum, adică suveranitatea națională, neintervenția în treburile interne și o ordine mondială bazată pe consens, chiar dacă sunt de dorit în continuare, nu au oferit soluții în cazul crizei create de pandemia de COVID-19, iar pandemia în sine nu a făcut decât să accentueze tendințe deja existente de îndepărtare de la aceste principii. Profesorul de relații internaționale a precizat că deși au existat semnale puternice că lumea nu e pregătită pentru o pandemie, riscul a fost în mare parte ignorat. Christopher Cocker a dat ca exemplu epidemia de SARS din 2003, când lumea a fost la numai un pas de a atinge proporțiile pandemiei de acum, atât că la cel moment cooperarea internațională a funcționat mai bine iar virusul a fost oprit înainte să se extindă.

Christopher Cocker: Am avut trei mari epidemii în cinci ani, am avut criza Ebola, MERS şi Zika. Toate trei au fost ținute sub control din fericire, dar toate au scos la iveală lipsa tipului de cooperare internațională de care avem nevoie pentru a preveni o nouă pandemie. Cea de acum e una relativ moderată, cei mai mulți epidemiologi spun că următoarea pandemie va fi mult mai puternică decât aceasta. La nivel global, actuala pandemie a amplificat tendințe deja existente, iar unul dintre factorii care complică lucrurile este atacul asupra conceptului în sine de globalizare, atac început odată cu criza financiară din 2008. Este vorba de un atac asupra ideii de interdependență și de cooperare internațională.

Realizator: La rândul său, fostul ministru de externe Lazăr Comănescu a atras atenția asupra reacției inițiale de rezolvare a problemei prin concentrare strictă la nivel național, fără cooperare și în combinație cu atacuri la adresa organizațiilor internaționale și multilaterale, blamate că nu au oprit extinderea pandemiei. Lazăr Comănescu a comentat că principiul multilateralismului este în pericol și că acordurile bilaterale între țări pot fi cu adevărat benefice doar dacă respectă regulile generale ale cadrului multilateral.

Realizator: "Euroatlantica" este acum la final, după o trecere prin temele principale de discuție la Forumul de securitate în Marea Neagră și Balcani, organizat de New Strategy Center. Sunt Carmen Gavrilă și, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulțumesc că ați fost pe frecvența Radio România Actualități. O seară bună!