Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MARI CONCERTE Marţi, 18 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

17 Ianuarie 2020
Vizualizari: 2363
Comentează add

Euroatlantica: Analiza situaţiei din Libia Euroatlantica: Analiza situaţiei din Libia - Conține audio

nicu-popescu

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 ianuarie, ora 21:04:30) - Realizator: Nicu Popescu - Începutul de an a fost unul foarte tensionat în proximitățile sudică și sud-estică a Europei. Criza din Orientul Mijlociu, zona Golfului, cu Iranul și Libia. La "Euroatlantica", problema Iranului s-a discutat săptămâna trecută, astăzi despre Libia, mai ales că între timp au avut loc dezvoltări şi luări de poziție care poate vor duce la calmarea situației şi - de ce nu? - la stabilizarea zonei. Discutăm despre situația din Libia cu domnul profesor universitar Ștefan Popescu. Bună seara! Bine ați revenit la România Actualități!
Ștefan Popescu: Bună seara! Bine v-am regăsit!
Realizator: Domnule profesor, vă propun să începem emisiunea din această seară cu aprecierile referitoare la criza din Orientul Mijlociu făcute astăzi de președintele Klaus Iohannis la întâlnirea cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.
Klaus Iohannis: Vreau să subliniez că efectele negative ale acestei crize nu se proiectează doar la nivel regional. Ele pot avea impact și asupra securității europene și globale. De aceea, eforturile de dialog, negociere, precum și cele de stabilizare și reconstrucție din acest spațiu, trebuie să contine și fac apel la toți partenerii noștri să acționeze pentru acest deziderat. România susține demersurile Uniunii Europene, care trebuie să se implice mai mult, ale partenerilor săi strategii și ale comunității internaționale de detensionare a situației, de dialog și căutarea unor soluții durabile. Este nevoie de soluții capabile să aducă pacea în zonă și siguranță pentru cetățeni, fie ei din Orientul Mijlociu, din Europa, din SUA sau din alte spații, atât pentru situația din Irak, respectiv în dosarul iranian, cât și din Libia. Sunt necesare progrese în dosarul sirian, în Yemen, dar și în procesul de pace în Orientul Mijlociu, cu privire la care poziția României rămâne neschimbată. De asemenea, combaterea terorismului nu s-a încheiat. Este necesară continuarea eforturilor noastre reunite, solidare, iar NATO, după cum spuneam, poate juca un rol sporit.
Realizator: Domnule profesor - iată! - aproape o centură de zone fierbinți în zona sudică și sud-estică a Europei, ne referim la Libia. Haideţi să spunem de ce totuși e importantă Libia pentru Europa.
Ștefan Popescu: Da, Libia, Siria, ei, toată această zonă, Mediterană Orientală, este o zonă apropiată și în legătură directă cu Marea Neagră, deci ele sunt terenul principal de proiecție a puterii ruse. Baza de la Tartus, prezența în Libia sunt conexe Crimeii. Din acest punct de vedere, faptul că România - iată! - prin vocea președintelui, își exprimă interesul, îngrijorarea cu privire la evoluțiile din acest spațiu este pe deplin justificată. Libia este la porțile Europei, este chiar mai apropiată decât Siria și este cea mai gravă problemă de securitate a Europei în momentul de față, mai importantă decât Iranul, care este departe. Gândiţi-vă că insula Lampedusa, ne-am obișnuit cu debarcările...
Realizator: Ilegale.
Ștefan Popescu: ... ilegale în Lampedusa, este mai aproape de frontierele libiene decât de țărmurile europene. Deci Libia este practic la porțile Europei. Ea este o placă turnantă pentru curentele, fluxurile migratorii din toată Africa, este poarta către Sahel. Gândiţi-vă la politica defunctului Gaddafi, de a avea o adevărată politică africană. El vroia să fie recunoscut ca rege al regilor în Africa, ca un lider.
Realizator: Da, ca un lider al Organizației Unității Africane /.../
Ștefan Popescu: Absolut, dar asta pe baza proximității și legăturilor istorice ale Libiei cu Africa Subsahariană, adică Africa "neagră". Există o circulație între mișcările teroriste, pentru că tot vorbea președintele României de necesitatea combaterii mai eficiente a continuării eforturilor pentru combaterea fenomenului terorist între milițiile din Libia, cam o sută - gândiţi-vă! - o sută de miliţii la o populație de nici şapte milioane de locuitori și zona saheliană, adică Ciad, Republica Centrafricană, Mali, Niger, Burkina Faso.
Realizator: Să spunem cel puțin că în Mali nu e liniște deloc. Avem și noi militari acolo /.../ cifra.
Ștefan Popescu: Situaţia din Libia a destabilizat Mali, trebuie spus.
Realizator: Şi spuneați mai devreme cu numărul foarte mare de miliții. Fiecare...
Ștefan Popescu: Absolut!
Realizator: ... practic reprezintă un trib. Gaddafi îi ţinea sub control.
Ștefan Popescu: Reprezintă un trib, aşa este. Gaddafi îi ţinea sub control. Mai departe...
Realizator: Militar.
Ștefan Popescu: ... Imperiul Otoman până la 1911, Italia foarte greu a pacificat, când a colonizat, după ce a luat-o prin război Imperiului Otoman, a luat Libia, regiunea Sirte, zona Sirte din jurul orașului natal al colonelului Gaddafi a fost pacificat, să știți, aproape de al Doilea Război Mondial./ovidiu/ Apoi, în '42 a pierdut Libia și Libia a fost mai mult o ficțiune, am spune, a fost o federație de triburi care s-au regăsit sub conducerea - cel mai bine, adică, s-a obținut acest consens abia sub Gaddafi.
Realizator: Dar el îi controla militar, adică nu erau fiecare...
Ştefan Popescu: Îi controla şi militar, pe urmă, a distribuit și renta petrolieră, care a început să își arate roadele și gândiți-vă, Gaddafi a mai beneficiat de ceva. Era acel parfum, să spun, al epocii, reprezentat de Nasser, de mișcarea nealiniată, care îndrepta oarecum, pe nevăzute, la unitate. Ori acest lucru nu mai există în momentul de față, nu mai ține nimic unitatea libiană și vedeți cât de greu este de pus doi oameni la masă, cele două forțe principale - Haftar și al Sarraj.
Realizator: Ați pomenit cele două puteri, Rusia și Turcia.
Ştefan Popescu: Absolut.
Realizator: Ele se regăsesc fiecare într-o altă tabără, dar la sfârșitul săptămânii trecute au discutat Rusia cu Turcia, după aceea a mers doamna Merkel la Moscova, invitându-i ca în această duminică să discute la Berlin despre situația din Libia.
Ştefan Popescu: Rusia este un actor inconturnabil în Mediterana Orientală. Dar dacă am văzut capacitatea de negociere și de înțelegere între Rusia și Turcia pe teren sirian, dar o spun: Turcia a devenit o enclavă strategică a Rusiei. Gândiți-vă la Crimeea, Caucaz, unde sunt prezente forțele ruse, acordurile militare cu Armenia, Siria - și vă dau încă câteva elemente - centrala nucleară de la Akkuyu, prima centrală turcă construită de Rosatom, dependența de gaz rusesc în proporție de 75%, fluxurile turistice rusești, 4,5 milioane pe an...
Realizator: Extraordinare.
Ştefan Popescu: Piața rusă pentru industria agroalimentară, sectorul agroalimentar turcesc, pentru industria construcțiilor și pentru industria ușoară turcă - şi astea sunt doar câteva elemente. Neînțelegerile răbufnesc în Libia. Acolo Turcia caută să-şi reconstruiască profunzimea strategică, pentru a deveni o putere regională completă. Dar este foarte dificil, pentru că mizează pe un guvern a cărui forță se întinde numai în jurul Tripoli, pe când Rusia îl are pe generalul Haftar...
Realizator: Controlează restul.
Ştefan Popescu: Controlează restul, adică partea de est, Cirenaica, unde sunt resursele de petrol și gaz și partea centrală, până la frontierele cu Algeria și Tunisia, având în spate Egiptul, care e interesat de mareșalul Haftar, de ce? Pentru că este împotriva Frăției Musulmane, știți foarte bine ramificațiile cu Egiptul...
Realizator: Problemele care au fost în Egipt și schimbările de acolo.
Ştefan Popescu: Arabia Saudită, aliatul SUA și Emiratele Arabe Unite. Pe când Qatarul, care se află în conflict și ideologic, pentru că acolo avem de-a face și cu un conflict între cele două ramuri ale islamului sunnit...
Realizator: Wahabiţii, pe de o parte...
Ştefan Popescu: Wahabiţii şi, să spunem, salafiștii.
Realizator: Ați pomenit - şi am vorbit de Rusia...
Ştefan Popescu: Qatarul susţine Turcia.
Realizator: Vă propun, în ordinea: Alexandru Beleavschi, de la Moscova și apoi Vlad Drăghicescu, din Germania, să vedem despre întâlnirea care a fost săptămâna trecută și la începutul acestei săptămâni și ce va fi duminică. Deci, Beleavschi, Drăghicescu:
Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandru Beleavschi: După eșecul - sau semieşecul - negocierilor interlibiene indirecte de la Moscova, mediate de Rusia și Turcia, următoarea şansă de a aduce facțiunile rivale la masa de negocieri revine Conferinței Internaționale pentru Libia, organizată duminică la Berlin de cancelarul Angela Merkel. Președintele Vladimir Putin, ocupat în prezent cu schimbarea guvernului și reforma constituțională, nu a confirmat deocamdată participarea la conferință. Negocierile interlibiene de luni au fost organizate la iniţiativa preşedinţilor Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdoğan, care, în declaraţia lor comună de la Istanbul, au chemat părţile libiene să înceteze focul cu începere de duminică, ora 0:00. La negocieri, Rusia a reprezentat interesele mareșalului Haftar, iar Turcia, ale Guvernului de la Tripoli, cu care a încheiat un acord de cooperare şi asistenţă militară. Moscova şi Ankara şi-au împărţit rolurile, ca și la negocierile intersiriene de la Astana. Rusia, spre deosebire de Ankara, are contacte cu toate părțile libiene și sponsorii acestora în lumea arabă şi pe lângă canalele diplomatice tradiționale, apelează și la cele ale diplomației militare, inclusiv în relația cu mareșalul Haftar. Președintele Erdogan a afirmat că în armata lui Haftar luptă 2.500 de mercenari dintr-o companie militară privată din Rusia. Președintele Putin a subliniat că ei nu reprezintă guvernul rus şi nu sunt plătiți de acesta. A doua zi au apărut informații neoficiale că mercenarii au început să părăsească Libia. Conform mediilor ruse, documentul de la Moscova, semnat unilateral de premierul Sarraj, /stabileşte/ linia de departajare a forţelor rivale, măsuri de monitorizare a încetării focului şi înființarea unei comisii pentru reglementarea situației din zonă. Dar mareșalul Haftar a părăsit Moscova fără a semna acordul. Revenit în Libia, el a declarat că documentul redactat de Rusia și Turcia ţinând cont şi de propunerile părților libiene nu ar reflecta interesele Armatei Naționale Libiene, pe care o conduce. Haftar a refuzat să înceteze ofensiva la Tripoli și a respins categoric orice rol al Turciei, fie ca mediator sau în monitorizarea încetării focului, cerând şi retragerea din Libia a tuturor militarilor Turciei şi a membrilor opoziției anti-Assad din Siria aduși în Libia. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aflat în turneu în Asia, a declarat că refuzul mareșalului Haftar de a semna documentul de la Moscova nu este o tragedie, acesta cerând timp pentru consultări suplimentare și că documentul este un pas în direcția pregătirii conferinței de la Berlin. În același timp, Serghei Lavrov a declarat că statalitatea Libiei a fost distrusă de bombardamentele NATO din 2011 şi este departe încă de a fi restabilită.
Corespondenţă de la Berlin (Vlad Drăghicescu): După discuția avută cu premierul libian, Fayez al-Sarraj, săptămâna trecută, ministrul federal de externe, Heiko Maas, a plecat astăzi la Benghazi, pentru a vorbi și cu adversarul acestuia, mareșalul Khalifa Haftar. "Mesajul nostru este limpede: nimeni nu poate câștiga acest conflict militar. Sper ca părțile implicate să profite de ocazie pentru a readuce viitorul Libiei în mâini libiene", a spus șeful diplomației germane, referindu-se la Conferința internațională pentru soluționarea conflictului armat din Libia care va avea loc duminică la Berlin. Domnul Maas a subliniat că există acum oportunitatea de eliberare a conflictului libian de influența internațională. Germania a evitat în mod deliberat prezența militară în Libia. De luni de zile, Cancelaria federală și Ministerul de Externe încearcă să stabilească un cadru politic internațional pentru a pune capăt războiului civil, insistând ca părțile libiene și cele străine implicate în conflict să cadă de acord asupra unei soluții negociate. Republica Federală este direct afectată de problemele din Africa de Nord. După izbucnirea crizei refugiaților, în 2015, Libia a devenit o țară de tranzit pentru mulți migranți din Africa subsahariană, care și-au croit drum din Africa centrală în Libia și apoi, via Marea Mediterană, în Europa, dorind să ajungă mai ales în Germania. În consecință, stabilizarea Libiei ar putea reduce stimulii care determină creșterea fluxului migrator dinspre această țară către Germania. Însă de soluționarea conflictului libian este interesat și mediul de afaceri german. "Libia a avut cândva statutul de important furnizor de petrol pentru economia germană și prin urmare a fost un partener comercial important pe continentul african. Între timp, Libia a pierdut acest statut", a declarat ieri pentru DPA vicepreședintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Volker Treier. Acesta a subliniat că, în cazul în care situația din Libia s-ar normaliza și țara ar decide să-și reconstruiască infrastructura, în mare parte distrusă, Libia ar avea potențialul de a se transforma din nou într-un partener important al economiei germane.
Realizator: Se pare că, după vizita ministrului german de externe în Libia, generalul Haftar a acceptat să respecte acordul de încetare a focului cu forțele guvernamentale și este gata în principiu să participe la conferința de la Berlin, la care este așteptat și premierul guvernului recunoscut internațional, de la Tripoli, Fayez al-Sarraj. Iată o implicare a Germaniei fără a avea trupe pe teren...
Ştefan Popescu: Îi aduce la masa negocierilor.
Realizator: Şi fără a avea o politică europeană. Pentru că este nu există o politică europeană nici în Orientul Mijlociu și cu atât mai puțin în Libia. Din contră, europenii sunt foarte divizați /ca europeni/ și care au capacitatea să joace pe acel dosar. Adică, Republica Franceză în primul rând, care a jucat și rolul fundamental în căderea lui Gaddafi și care este foarte interesată de apărarea intereselor gigantului Total pe teritoriul libian. Dar mai este ceva, gândiți-vă la frontiera cu Ciadul. Puţurile de petrol din Ciad sunt apărate de Legiunea Străină. Deci Franța este foarte interesată, ca principală putere mediteraneană, să aibă o prezență în Libia. Iar Italia, nu numai din rațiuni istorice... Gândiți-va la expunerea ei securitară - am amintit de insula Lampedusa.
Realizator: Italia are țărmuri cu sute de kilometri.
Ştefan Popescu: Aşa este, dar Libia este unul din puținele dosare care dă Italiei o statură mai aparte și din acest punct de vedere, are și o valoare simbolică importantă pentru Roma, dincolo de apărarea intereselor ENI, celălalt gigant fondat de Enrico Mattei după Al Doilea Război Mondial. Germania este cheia înțelegerii între Franța și Italia și miza este detașarea Italiei de Turcia, pentru că în momentul de față, Italia face notă discordantă în tabăra occidentală.
Realizator: Noi avem foarte mulți români acolo.
Ştefan Popescu: Absolut. Şi o tradiție extraordinară a relațiilor cu Libia. Ambasada României s-a deschis în 1974 și vreau să o spun pentru cei mai tineri, a fost numit un ambasador extraordinar la acea dată, cred că are aproape de 90 de ani acum, Aurel Turbăceanu, mare arabist, traducător de arabă și autorul celei mai bune sinteze a relațiilor dintre români și arabi. A fost numit în Libia după ce a studiat nouă ani la Bagdad. Deci, iată, tradiția arabiștilor români din Ministerul de Externe - și acest lucru nu trebuie uitat. Iar în '89 aveam 12 companii de comerț exterior în Libia și 18.000 de expați. Deci România are o expertiză pe aceste zone și cred că e important, chiar dacă nu mai avem mijloacele de a avea o politică, să o amintim.
Realizator: Vroiam să spun că avem foarte mulți români în Italia și la Roma, dar cine merge acolo este uimit de numărul mare de cetățeni, spuneaţi dumneavoastră la un moment dat, din Africa Subsahariană, din "Africa neagră".
Ştefan Popescu: Da.
Realizator: Şi tuaregi.
Ştefan Popescu: Dar mă scuzați, am crezut că vă referiţi la Libia. Deci la Italia. Da, exact. Absolut. Italia, este şi de înțeles, deci, ea cooperează cu guvernul al Sarraj de la Tripoli, pentru că este interesată să păstreze contactul cu tot țărmul libian, pentru că este foarte expusă Italia și a avut şi o experiență neplăcută când a fost criza migratorie, când a fost lăsată singură și prin urmare, fluxurile migratorii - gândiţi-vă, Malta, mica Maltă nu le poate absoarbe, deci toate se duc, ajung fie în Lampedusa, fie în Sicilia, fie chiar în Calabria.
Realizator: Ați amintit despre pozițiile europenilor, vorbirăm, tocmai acum, de Italia. În minutele următoare am să vă rog să urmăriți, și dumneavoastră și pe distinși noștri ascultători, două materiale transmise de două dintre colegele mele - este vorba de Elena Postelnicu, de la Roma și de Carmen Gavrilă, care a fost zilele acestea trimisul nostru la prima sesiune din acest an a Parlamentului, a noului Parlament European, în care s-a abordat și problema Libiei. Deci, Elena Postelnicu, Carmen Gavrilă:
Corespondenţă din Roma - Reporter: Elena Postelnicu: În vreme ce Uniunea Europeană se teme ca Libia să nu devină o a doua Sirie, Italia își dorește să reducă presiunea migranților la granițele sale, mai ales că a primit în ultimii ani sute de mii de migranți care fug din calea conflictelor lumii arabo-musulmane. De aici se și înţelege îngrijorarea din ultimele săptămâni a Guvernului de la Roma, care încearcă să conducă eforturile de stabilizare a Libiei. Primul ministru italian Giuseppe Conte a fost pus într-o situație stânjenitoare după ce, în ultimul moment, premierul guvernului libian recunoscut de Organizația Națiunilor Unite, Fayez al-Sarraj, a refuzat să îl întâlnească, deoarece în aceeași zi, tot la Roma, liderul italian avusese o întrevedere cu rivalul său, mareșalul Khalifa Haftar. Cu toate acestea, Giuseppe Conte a reușit să restabilească o altă întâlnire cu premierul libian, la o distanță de numai trei zile, întâlnire după care liderul italian a recunoscut că Libia este ca un butoi cu pulbere și a solicitat: "Să oprim absolut toate conflictele interne și interferențele externe". Conte a mai precizat că Italia a lucrat întotdeauna liniar, coerent, pentru o soluție politică, pentru a contrasta intervenția militară, considerând opțiunea politică singura perspectivă care poate garanta bunăstarea și prosperitatea poporului libian. Asupra situației de la Tripoli a revenit chiar și astăzi și ministrul italian de externe, Luigi Di Maio, care repetă că actualul guvern de la Roma se va implica, pentru a ajuta Libia să devină stabilă și unită "pentru a combate orice fel de amenințare teroristă, să prevenim fluxurile de migrație ilegală prin apărarea granițelor și să ne protejăm interesele energetice".
Carmen Gavrilă: Europarlamentarii au evaluat situația de fapt împreună cu înaltul reprezentant pentru politică externă al uniunii, Josep Borrell, şi au discutat despre rolul pe care trebuie să-l joace Europa, în contextul în care atât Comisia Europeană, cât și Președinția croată a Uniunii şi-au fixat ca țintă creșterea rolului global al blocului comunitar. Josep Borrell a vorbit despre posibilitatea ca uniunea să trimită o misiune de monitorizare.
Josep Borrell: În cazul Libiei vă dau un exemplu: imaginați-vă că va fi o încetare a focului, iar la conferința de la Berlin să obțină un acord pentru o soluție politică, dar orice încetare a focului nu poate dura nici măcar două săptămâni fără o procedură solidă de monitorizare. Oare vom fi pregătiţi să facem asta? Aceasta este o întrebare la care va trebui să răspundem în viitorul imediat.
Carmen Gavrilă: Potrivit europarlamentarilor, situația din Libia este foarte complicată, iar loviturile aeriene ale trupelor lui Khalifa Haftar și decizia Parlamentului turc de a trimite militari în Libia au dus la o creștere a nivelului de violență la doi pași de continentul european. Câţiva europarlamentari au atras atenția că în spatele lui Haftar este Rusia, care are un rol destabilizator în regiune. De altfel, prezent în parlament, și Regele Abdullah al Iordaniei a atras atenția că Libia a devenit un nou spațiu de luptă pentru actori globali.
Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei: Ce se întâmplă dacă Libia se prăbușește în război total și va deveni o nouă Sirie, doar că și mai aproape de continentul european.
Carmen Gavrilă: În ce privește rolul blocului comunitar înaltul reprezentant pentru politică externă a explicat că uniunea este ferm convinsă că nu există o soluție militară la criza din Libia și cere tuturor părților implicate să se angajeze într-un proces politic sub egida ONU. Din dezbateri a reieșit că Libia are în mod clar potențialul de a fi spațiul pentru un nou conflict internațional.
Realizator: Domnule profesor iată şi păreri, unele în continuarea a ceea ce vorbeam mai...
Ștefan Popescu: Declaraţii, am spune, mai mult.
Realizator: ... adineauri. La ce să ne așteptăm duminică, la Berlin?
Ștefan Popescu: E foarte dificil de spus. Vreau doar radioascultătorii să rețină două idei: că unitatea libiană a murit, deci trebuie să se nască altceva. Eu sper că nu se va naște un fel de Irak, pentru că Irakul e o țară pe hârtie. Gândiți-vă la distribuția puterii acolo! Sunt de fapt trei entități în Irak. Iar și în Siria situația este destul de complicată. Aici este un mozaic mult mai complicat în Libia și adevărata politică o fac puterile cu capacitate de intervenție pe teren, acolo. Când vorbim de Europa și că trimite o misiune de monitorizare, asta nu înseamnă absolut nimic. Cine are prezență pe teren, cine dă armament, acela face jocurile, cine nu, este spectator în tribune și are doar declarații de principii foarte frumoase.
Realizator: Şi pentru că mai avem un minut, ce ar trebui să facă Europa, Europa noastră, Europa democratică, pentru ca fluxurile migratorii să înceteze? Care, spuneam mai devreme, afectează.
Ștefan Popescu: Să aibă o politică africană coerentă, pentru că trebuie să fii prezentă cu investiții acolo, să nu lași China să devină actorul cel mai important în Africa, ci Europa să stabilizeze regiunile din Sahel, pentru că Africa este legată de Europa nu numai economic, nu numai prin resurse, prin istorie, tradiții. Gândiți-vă că limba engleză, franceză, portugheză sunt limbi africane, autohtone au devenit în urma procesului de colonizare. Deci ne leagă totul de Africa, este o comunitate de destin. Nu mai vorbim de proximitatea geografică, pentru că Mediterana, dacă ne uităm în istorie, a fost un spațiu migratoriu în ambele sensuri.
Realizator: Domnule profesor Ștefan Popescu, vă mulțumesc pentru că aţi desluşit...
Ștefan Popescu: Şi eu vă mulţumesc!
Realizator: ... câteva din lucrurile mai puțin cunoscute despre această zonă fierbinte din sudul Europei. Doamnelor și domnilor, aceasta a fost "Euroatlantica" din această seară seară cu subiectul Libia.


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaLibiaȘtefan PopescuNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live