Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: COLECTIA DE MUZICĂ - OMUL CU CHITARA Duminică, 28 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

15 Noiembrie 2021
Vizualizari: 86
Comentează add

Euroatlantica- Ediția din 11 noiembrie 2021

nicu-popescu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 noiembrie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor şi domnilor, bună seara! La microfon Nicu Popescu. În ultima vreme au apărut multe informații despre sau referitoare la situația de securitate din zona noastră, a Mării Negre, după vizita secretarului american al Apărării, Lloyd Austin în România, Ucraina și Georgia, Ministeriala NATO. Și am discutat și noi aici, la "Euroatlantica", despre aceste lucruri, după multele întâlniri și discuții din ultima perioadă pe teme de apărare și de securitate ale președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, discuțiile de zilele trecute de la Washington ale ministrului de externe Bogdan Aurescu cu secretarul american de stat Anthony Blinken, a şaptea reuniune a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, în capitala federală americană, acum două zile, reuniunea Consiliului Atlantic al Statelor Unite, unde a fost invitat ministrul român de externe la tema "Securitate și cooperare la Marea Neagră|, în Senatul american, care este și el preocupat de ce se întâmplă prin regiunea Mării Negre și care a avut recent o audiere cu ușile închise în Subcomitetul pentru Europa și securitate regională, sub genericul "Revitalizarea politicii Statelor Unite în regiunea Mării Negre". Am mai avut ediție ale "Euroatlantica" consacrate securității acestui spațiu al Mării Negre, care, chiar dacă este o mare ce comunică cu Oceanul planetar doar prin strâmtori - Bosfor, Marea Marmara, Dardanele, în Egee și apoi din Mediterana spre vest, prin Gibraltar, cu Atlanticul și spre sud-est, prin Suez și Marea Roșie, cu Marea Arabiei și Oceanul Indian, Marea Neagră, care este situată la răscruce, Orient-Occident, limita estică a NATO și Uniunii Europene, întâlnire între religii și limita a ceea ce numim Europa și Asia. Plus, loc de întâlnire între imperii, unul dăinuind mai bine de două milenii, sub diverse forme și etnii conducătoare, dar și încrucișări de resurse energetice și nu numai - mirodenii și nu numai. Așadar, încrucișări de interes. Poate unii se mai gândesc și azi la Lâna de Aur. Şi la mijlocul țărmului de vest al ei, al Pontului Euxin, se află ţara noastră. Sigur, sunt și în alte zone ale lumii situații apăsătoare, tensionate, mult mai tensionate, deteriorate, care implică și aliați ai României, dar, cum se zice din bătrâni, cămașa este mai aproape decât haina, iar dinamica de securitate este destul de ridicată în această perioadă. L-am invitat să participe în această seară la "Euroatlantica" pe domnul general în rezervă Alexandru Grumaz. Bună seara, domnule general!
Alexandru Grumaz: Bună seara şi mulţumesc frumos pentru invitaţie!
Realizator: Iar tema emisiunii am denumit-o: "Se tulbură apele la Marea Neagră?" - chiar așa, dle general. Marinarii spun că Marea Neagră se montează repede - de aceea, îi zic, probabil, unii și "Neagră". Iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii pot apărea valuri de 5-10 metri, spun cunoscătorii. Să asistăm oare la o montare rapidă și în zona securității?
Alexandru Grumaz: Da, într-adevăr, aţi început foarte bine acest scurte excurs în ceea ce se întâmplă în zona noastră. Vizita secretarului Apărării al SUA eu o evaluez ca un semn al trecerii pe agenda Casei Albe și a Congresului Statelor Unite a unei strategii pentru Marea Neagră și zona adiacentă. Mă refer aici la Ucraina, Georgia. Angajamentul strategic al SUA este esențial pentru a se asigura că Marea Neagră nu devine o gaură neagră de securitate. Coagularea partenerilor din zonă este esențială și astfel, vrem, nu vrem, suntem considerați liderii unei alianțe eterogene, ad hoc, din care fac parte, pe lângă noi, Bulgaria și Turcia și trei state membre NATO, la care se adaugă Georgia și Ucraina, care își păstrează statutul de "enhanced opportunity partner" - deci partener de oportunitate îmbunătățită în cadrul Alianței, în timp ce Moldova este neutră din punct de vedere constituțional în ceea ce privește NATO. Este o situație complicată pentru România și poate din acest motiv, în actuala criză politică ar fi bun un guvern condus de un general, dar poate că politicienii noștri încă nu au ajuns la concluzia că noile jocuri geopolitice de reîmpărțire a Europei din punct de vedere economic și militari stabilite la bilaterala Biden-Putin de la Geneva sunt în curs de reaşezare.
Realizator: Astăzi a fost dat publicităţii - am văzut-o pe site-ul Ministerului de Externe și la Departamentul de Stat - a fost dată publicității Declarația comună la finalul celei de-a şaptea Reuniuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite care a avut loc la Washington pe 9 noiembrie și care a fost deschisă prin consultările dintre Bogdan Aurescu, ministrul român de externe și secretarul de stat american, Antony Blinken./dsirbu/ În acest document se spune foarte clar: cooperarea în domeriul securității este o parte substanțială și o dimensiune cheie a parteneriatului strategic România - Statele Unite.
Alexandru Grumaz: Da, într-adevăr, este extrem de important parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite, deschis de președintele Constantinescu şi purtat de-a lungul atâtor ani, care ne-a facilitat, practic, şi aderarea la NATO; este extrem de important. Îl ridicăm la un nou nivel la ora actuală, iar această vizită la Washington a fost foarte importantă, pentru că a clarificat obiectivele pe care le avem în perioada următoare, pentru că este o perioadă, cum spuneam, destul de incertă, mai ales prin faptul că Rusia a masat din nou trupe la graniţa cu Ucraina, a făcut un exerciţiu naval în Crimeea, de apărare a acestui teritoriu, la care au participat flota atât din Caspică, cât şi din Marea Neagră. De fapt, ne aflăm într-o situaţie foarte interesantă. Lavrov a criticat de curând încălcarea actului fondator Rusia - NATO, încheiat între Clinton şi Elţîn în 1997. Chiar dacă nimeni nu l-a abrogat oficial, acest acord, după 2014, relațiile dintre Moscova și Alianță sunt practic înghețate. Îngheţarea oficială a relaţiilor dă Kremlinului şansa de a amplifica tensiunile pe flancul estic al NATO şi vedeţi ce întâmplă în Belarus şi ce se poate întâmpla în Ucraina. Închiderea misiunii de la NATO a Rusiei oferă Kremlinului pretextul, chiar dacă numai formal, de a escalada treptat tensiunile cu vecinii şi lucrul ăsta este extrem de clar la ora actuală. Pentru Putin, tensiunile de acest fel sunt un instrument puternic de a scinda Vestul și a provoca neînţelegeri în interiorul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. De asemenea, Lavrov a menţionat la o întâlnire cu omologul său din Venezuela faptul că Statele Unite sunt interesate de crearea unor baze navale în România şi Bulgaria, ceea ce este puţin probabil, pentru că Convenţia de la Montreux nu permite lucrul ăsta.
Realizator: Domnule general, la ce aţi spus dumneavoastră vin cu noutăți, practic, de vreo oră, maximum, mi-a transmis colegul nostru de la Moscova, Alexandr Beleavschi, cu dezvoltări pe această temă chiar de astăzi.
Reporter - Alexandr Beleavschi: Rusia consideră creşterea prezenţei militare a Statelor Unite şi NATO la granițele sale în regiunea Mării Negre provocatoare, destabilizatoare şi o tentativă de a asimila militar acvatoriul mării şi teritoriul Ucrainei. Termenul de asimilare militară, folosit inclusiv de președintele Vladimir Putin, se referă la situația în care Ucraina, indiferent de admiterea sau nu în NATO, se comportă ca un membru al Alianţei şi îşi pune teritoriul la dispoziţia Statelor Unite şi NATO pentru a fi folosit în scopuri militare, în primul rând, împotriva Rusiei. Fără a fi formulată explicit, aceasta poate fi una din liniile roșii amintite de președintele Putin. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat astăzi că liderul de la Kremlin este în mod absolut îngrijorat de activitatea forţelor americane şi NATO în Marea Neagră. Activitățile militare în imediata apropiere a granițelor sale obligă Rusia să le acorde o atenție sporită și să crească măsurile de securitate. Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov a declarat astăzi, în Duma de Stat, că Moscova este îngrijorată de "seria neîntreruptă de provocări organizate în Marea Neagră sub forma exercițiilor militare de către Statele Unite, NATO şi unii clienţi ai lor", aluzie la Ucraina şi Georgia. Washingtonul şi aliații săi, a afirmat înaltul diplomat rus, se joacă cu focul, ignorând creșterea riscului unei confruntări cu Rusia și apelurile Moscovei de a evalua lucid aceste riscuri. O asemenea atitudine, a subliniat Serghei Riabkov, încurajează şi tot ce este mai rău în politica Ucrainei, unde ia amploare respingerea acordurilor de la Minsk, ca bază a reglementării conflictului dintre Donbas. Referindu-se la îngrijorările occidentale în legătură cu mişcările de trupe ruseşti, viceministrul rus de externe a spus că ele au loc pe teritoriul Rusiei, în timp ce asigurările Washingtonul că navele americane se află în Marea Neagră pentru a asigura libertatea navigaţiei nu funcţionează. Săptămâna trecută, comentând intrarea unei nave americane în Marea Neagră, președintele Vladimir Putin a declarat că ea poate fi urmărită și prin vizorul sistemelor defensive rusești. Ministerul rus al Apărării a afirmat că exercițiile multinaționale din Marea Neagră la care participă cele trei nave americane sunt neplanificate, obiectivul lor fiind recunoașterea teatrului de operațiuni potențial, în eventualitatea în care Kievul va încerca să tranșeze militar conflictul din sud-estul Ucrainei. De asemenea, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, Statele Unite urmează să creeze în imediata apropiere a granițelor Rusiei o grupare de forțe multinațională, unul din scopuri fiind cel menționat, de asimilare militară a teritoriului ucrainian. Zilele trecute, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a numit destabilizatoare o posibilă înființarea de baze navale americane în România sau Bulgaria, acuzând Washingtonul că încearcă să forțeze țările NATO din regiunea Mării Negre să ducă o politică de confruntare față de Rusia.
Realizator: Domnule general, iată, tocmai ce spuneți despre această tactică de a împinge.
Alexandru Grumaz: Da. Vreau să fac o completare aici, noi vorbim de navele americane care intră. Lumea probabil că a uitat de momentul în care s-a construit scutul de la Deveselu. El face parte dintr-un program mai complicat și mai complex de pregătire a unui scut împotriva unui eventual atac cu rachete din Iran.
Realizator: Care e actual şi astăzi.
Alexandru Grumaz: Exact! Care este mai actual astăzi decât atunci când a fost conceput. Noi vorbim aici de niște distrugătoare americane care sunt campate la Rota, în Spania. E vorba de patru distrugătoare, Roosevelt, Porter, Ross şi Arleigh Burke. Astea sunt care patrulează permanent în Mediterană şi în Marea Neagră și fac parte din acest scut de apărare.
Realizator: Păi sunt sunt cu sistemul Aegis, care e sistemul de control.
Alexandru Grumaz: Bineînţeles! SM-3 sunt pe acestea, sunt dotate cu rachetele SM-3. De asemenea, Mount Whitney, la care se referă, este nava comandant a Flotei a 6-a americane din Mediterană. Ea a venit în vizită în Ucraina și la asta s-a referit, dar, bineînțeles, s-a extrapolat, toate aceste mișcări de nave cu baze navale şi cu mai ştiu eu ce, pe care America vrea să le construiască în... Eu mă uit la altceva și ce v-am spus, faptul că Reprezentanța militară a Rusiei de la NATO a fost închisă. Cum ar putea arăta din punct de vedere al Rusiei această escaladare, lăsând la o parte de ce a spus corespondentul dumneavoastră, faptul că se pregătește pentru...? Ucraina este la ora actuală în adâncimea strategiei și asta înseamnă că Rusia vrea să-şi protejeze - este o lecție învățată din al Doilea Război Mondial - și vrea să-şi protejeze această adâncime strategică, aşa a facut şi în timpul Războiului Rece. Dar care ar putea fi formele de escaladare? De exemplu, ar fi blocarea Strâmtorii Kerci din Marea Neagră sau poate chiar a unor porturi ucrainene. Cât priveşte flancul estic al NATO, Moscova ajută la apariţia unei migraţii la graniţa Lituaniei şi Poloniei, cu sprijinul dictatorului de la Minsk, Alexandr Lukaşenko. Tema capacității NATO de a-şi păzi frontiera este o componentă cheie a tacticii Kremlinului, lăsând la o parte faptul că acum câteva zile a avut loc, așa cum spuneam, a avut loc acel exercițiu în Crimeea, un exerciţiu care de fapt s-a întins pe 25 de terenuri de antrenament, din tot sudul Rusiei, din partea asta a Mării Negre.
Realizator: Şi care a blocat cam jumătate din Marea Neagră - 'domnule, staţi cuminţi, că...'
Alexandru Grumaz: Exact! Infanteria navală a Flotei Mării Negre la bordul /BDR-urilor/, care au, sub acoperirea forţelor aviatice şi navale ale flotei, au trecut pe plajele din Crimeea. Să nu uităm că acest departament, district de sud al Rusiei, este condus de generalul de armată Alexandr /Drobovnikov/, cel care a luptat în Siria şi care este unul din cei mai tineri generali de armată ai rușilor. De asemenea, sprijinul de foc. Au fost folosite navele care au fost în Mediterană, crucişătorul de rachete Moskva, fregata Grigorovici şi o navă de rachete care se numește Ingushetia./mnecula/ Acestea au fost folosite, inclusiv vedete purtătoare de rachete R60. De asemenea, au fost avioanele Su-30SM, care este un avion multirol proiectat de constructorul rus și introdus în 1996, în... plus bombardierele strategice, bombardierele Su-24MR.
Realizator: Domnule general, vorbeam despre faptul că Washingtonul se gândește foarte serios la ce este în zona noastră și ascultăm acum materialul de la colega mea, Doina Saiciuc:
Reporter - Doina Saiciuc: Într-un  moment în care Administrația Biden ia în considerare elaborarea unei strategii de securitate în Marea Neagră, cei mai importanți experți în regiune vin cu recomandări. O prioritate cheie a unei strategii a Statelor Unite privind securitatea în Marea Neagră va trebui să fie consolidarea capacității NATO de a descuraja și apăra împotriva agresiunii în regiune, a recomandat în Congres, la începutul lunii, expertul Ian Brzezinski, de la Consiliul Atlantic. Alianța, a spus el, ar trebui să stabilească un centru de sinteză a intelligence similar celui din Italia, care se concentrează asupra amenințărilor din Orientul Mijlociu și Africa. Un asemenea centru, plasat în România sau Bulgaria, ar trebui să se concentreze asupra întregului spectru de amenințări care confruntă regiunea Mării Negre, în special, în ce privește o agresiune a Rusiei. Să nu uităm că Alianța NATO a fost luată prin surprindere în 2008, când Rusia a invadat Georgia și în 2014, când a invadat Ucraina. Consolidarea militară a Rusiei în Marea Neagră relevă o dată în plus periculoasele diferențe de capacități militare ale statelor NATO. România a achiziționat artileria de rază lungă HIMARS și sistemul de apărare antirachetă Patriot, aducând capabilitățile necesare în regiune, a arătat Brzezinski, atrăgând, însă, atenția că ele trebuie integrate cu alte achiziții similare, care să fie făcute de către alți aliați europeni din NATO. Strategia americană trebuie să prevadă o prezență militară mai robustă și constantă în regiunea Mării Negre, o așa-numită "forward presence", cu elemente terestre, de coastă și navale. Așa cum se întâmplă în statele baltice, elementul terestru al "forward presence" ar trebui să includă desfășurarea de batalioane NATO în România și Bulgaria. Acestea ar trebui consolidate prin desfășurarea sistemelor aliate de apărare aeriană și antirachetă, de baterii anti-navale în România și Bulgaria, dar și prin desfășurarea de forțe aliate aeriene și navale în Marea Neagră. Este, de asemenea, momentul ca NATO să crească dimensiunea exercițiilor sale militare în regiunea Mării Negre. Nicăieri mai mult decât în regiunea Mării Negre nu a fost mai intensă campania președintelui rus Putin de diseminare a informațiilor false și care divizează. Comunitatea transatlantică rămâne foart mult în defensivă în acest domeniu. De aceea, Statele Unite ar trebui să recreeze o versiune modernizată a Agenției de informare a Statelor Unite, care a fost închisă în 1999 și, nu în cele din urmă, a mai observat Ian Brzezinski, o strategie eficientă de securitate în Marea Neagră trebuie să cuprindă inițiative care să consolideze reziliența economică a regiunii.
Realizator: Doamnelor și domnilor, domnule general, vă propun să urmărim acum și materialul pregătit de Oana Bâlă, de la conferința internațională "Gândirea militară românească", care avut loc astăzi, tema fiind "Consolidarea profilului României ca actor proactiv pentru asigurarea securității în regiunea Mării Negre", organizată de Statul Major al Apărării.
Reporter - Oana Bâlă: Securitatea unei națiuni este o valoare prețuită doar atunci când poate fi pierdută, a declarat șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenent Daniel Petrescu. În opinia sa, suntem cu toții obligați să nu rămânem pasivi, să dezvoltăm o cultură a securității proprii, să cultivăm o gândire critică în domeniul securității și, nu în ultimul rând, să fim furnizorii unei astfel de culturi. Șeful Statului Major al Apărării a vorbit și despre prioritățile strategice ale României.
Daniel Petrescu: În ultimul an, ne-am consolidat rolul de actor activ, care asigură securitatea euroatlantică și internațională în regiune. Potențiala escaladare a tensiunilor existente, pe baza posturii asertive crescute a Rusiei și a utilizării acțiunilor hibride, reprezintă o preocupare majoră de securitate națională pentru noi. Din această perspectivă, consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, mai ales pe flancul estic, într-o abordare unitară, de la nord la sud, consolidarea capacității Uniunii Europene de a reacționa alături și acordul Statelor Unite privind securitatea regiunii Mării Negre sunt elemente cheie și soluții pe termen lung pentru asigurarea stabilității regionale. Secretarul de stat din cadrul Ministerului de Externe, Daniela Grigore Gîtman, a vorbit despre vulnerabilitățile regionale și despre nevoia de dialog cu Rusia.
Daniela Grigore Gîtman: Tipul specific de vulnerabilități, riscurile și amenințările regionale se află într-o stare de evoluție constantă şi sunt puține semne că acestea se vor diminua pe termen scurt sau mediu. Ştirile false și dezinformarea sunt dublate de criza pandemică. Ministerul de Externe este de părere că NATO ar trebui să conducă prin exemplu și să-şi intensifice cooperarea cu partenerul său din regiune. Consultările de securitate ale Alianței Nord-Atlantice cu Georgia și Ucraina ar contribui la o avertizare timpurie și la conștientizarea situației. În același timp, ar trebui să ne continuăm cumva dialogul cu Rusia, în ciuda deciziei de a-și închide reprezentarea la NATO. Instabilitatea și tensiunile nu sunt în interesul nimănui și ar trebui contracarate printr-un angajament sincer.
Reporter: La conferință a participat și generalul locotenent în rezervă Ben Hodges, fost comandant al Armatei Americane în Europa, care a subliniat faptul că România este furnizor de securitate ce trebuie apreciat unanim în interiorul Alianței Nord-Atlantice.
Realizator: Iată, domnule general, am văzut și din partea noastră, că așa și trebuie. Domnule general Grumaz?
Alexandru Grumaz: Ben Hodges este unul din oamenii care au sprijinit o strategie pentru Marea Neagră din momentul în care era comandantul forțelor, trupelor de uscat americane în Europa. De asemenea, președintele Biden este cel care cunoaște foarte bine Ucraina.
Realizator: A fost vicepreședinte, a venit...
Alexandru Grumaz: În calitatea de vicepreşedinte, a supravegheat politica Ucrainei și a vizitat țara de șase ori și îi cunoaște pe majoritatea... și cunoaște majoritatea personalităților, ceea ce este, evident, un avantaj pentru a crea o strategie în zona asta. Dar, atenţie, Zelensky este diferit de predecesorul său. El provine din estul Ucrainei, este vorbitor de rusă, nu a fost participant activ la "Revoluția demnităţii" și a avut mai puține contacte cu Occidentul și a primit și lovituri în timpul primului impeachment al lui Trump, în care Ucraina a fost în prim plan și ştiți povestea de atunci.
Realizator: Domnule general, întâmplare sau nu, azi e 11 noiembrie și în 1918, la ora 11:00, se încheia armistițiul care punea punct Primului Război Mondial. Pentru Armata Română, mai este o semnificație. Azi e Ziua Veteranilor, pentru că în 2003, pe 11 noiembrie, a căzut la datorie sublocotenentul post-mortem Iosif Silviu Fogărași, primul militar român decedat în teatrul de operații din Afganistan. Vă propun, însă, să încheiem emisiunea altfel, domnule general şi distinși ascultători, mulțumindu-vă pentru atenția cu care, sper, ne-aţi urmărit şi în această seară, dumneavoastră, domnule general și pentru participare. Vă spuneam că să încheiem altfel emisiunea. La sfârșitul săptămânii trecute, celebrul grup suedez Abba a lansat, după 40 de ani, un album, cel mai probabil, va fi și ultimul - "Voyage" - are 10 piese, ultima se intitulează ''Ode To Freedom'', ''Odă Libertății''. Vă propun să urmărim acest cântec, ce poate fi considerat și un fel de testament, o moștenire a acestei trupe celebre, care a schimbat fața industriei muzicii pop pentru totdeauna, o formație dintre cele mai de succes din toate timpurile, cu numele înscris pe mai bine de 400 de milioane de discuri, câștigătoarea Eurovision-ului, cu "Waterloo", acum aproape 50 de ani. Ştim cu toții ce a fost la Waterloo în urmă cu două secole şi mai bine.
Alexandru Grumaz: E foarte inspirată ideea pe care o aveţi şi vă mulţumesc de invitaţie.
Realizator: Abba, un nume legendar al muzicii la nivel planetar și pare potrivit ca albumul final să se încheie cu o temă orchestrală epică, unii ar zice chiar un cântec de lebădă, că tot aduce cu "Lacul lebedelor" de Ceaikovski. Așadar, Abba, ''Ode To Freedom''. Sunt Nicu Popescu, să auzim numai de bine, audiție plăcută.


Etichete euroatlanticamarea neagranatoalexandru grumazucrainasua

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live