Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Fotbal, Liga I, etapa a 17-a: Universitatea Craiova – FCSB Duminică, 28 Noiembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

8 Octombrie 2021
Vizualizari: 161
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 7 octombrie 2021

nicu-popescu

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (20 iunie, ora 21:05) -  Realizator Nicu Popescu: La microfon Nicu Popescu. Dacă aveți curiozitatea și luați o hartă a Europei doar cu contururile ţărilor trasate şi o coloraţi ușor cu o culoare statele membre ale NATO și cu alta pe cele din Uniunea Europeană, veţi constata singuri că la sud-vest de ţara noastră fie nu aţi colorat nimic, fie e doar o culoare. În rest, în sud, vecinii zonei, inclusiv noi ambele culori. Căutând numele veţi găsi că unele entități sunt doar în NATO: Macedonia de Nord, Albania și Muntenegru - Serbia, Bosnia Herţegovina şi teritoriul kosovar nu şi nici /.../ în Uniunea Europeană deşi toate ar cam dori, ba chiar unele au început negocierile, e adevărat, cu probleme, cu discuții. Generic, aceste şase ţări sunt cunoscute împreună ca Balcanii de Vest şi aceste lucruri sunt, cum spuneam, chiar la frontiera noastră. Zilele trecute în Slovenia care asigură în acest semestru președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene a avut loc reuniunea informală a Consiliul European, unde a fost de la noi preşedintele Klaus Iohannis. Dincolo de pandemie, redresare economică, criza energiei, şefii de stat şi de guvern au participat şi la summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest. Desigur, liderii europeni nu au ezistat să-şi spună părerea sau păsul şi spre alte probleme arzătoare, în opinia lor. Spre exemplu, președintele Emmanuel Macron al Franței a vorbit din nou despre o Europă a apărării la sosirea în Slovenia, după ce din Statele Unite, dnde se afla în vizită, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunea între altele la o conferinţă la Universitatea Georgetown că orice tentativă de a slăbi relaţia transatlantică prin crearea de structuri alternative, ideea că ne putem descurca singuri nu numai că va slabi NATO, ci va divide Europa. Domnul Stoltenberg se referea la sprijinul Parisului pentru o structură de apărare autonomă față de NATO. În acest context, despre NATO, Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest discutăm astă seară la "Euroatlantica" cu doi profesori universitari: domnul Cristian Preda, după cum știţi domnia sa a fost și europarlamentar. Bună seara, domnule profesor!
Cristian Preda: Bună seara! Mulțumesc pentru invitaţie!
Realizator: Şi domnul Ştefan Popescu. Bună seara, domnule profesor!
Ştefan Popescu: Bună seara! Vă mulţumesc!
Realizator: Domnilor, plecăm de la realitatea hărţii. Domnule profesor Preda, cum se vede zona aceasta ex-iugoslavă, plus Albania dinspre Bruxelles, dinspre Uniunea Europeană?
Cristian Preda: Se vede în felul în care aţi relatat şi dumneavoastră. Pe de altă parte însă, există două state din fosta Iugoslavie care astăzi sunt membre ale Uniunii: e vorba de Slovenia, care a intrat chiar înaintea noastră a României, şi respectiv de Croaţia, care a intrat în 2013. Ar fi interesant pentru că luând în seamă şi aceste exemple, faptul că unele dintre ţările care au făcut parte din Republica Federală Iugoslavă au reuşit parcursul care pentru celelalte state pe care le-aţi menţionat: Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia, Macedonia de Nord şi Kosovo nu e încă posibil. E adevărat că această zonă care e foarte apropiată de noi nu e foarte des în atenția statelor membre. Dacă ne uităm la succesiunea președințiilor Consiliului Uniunii Europene vedem că doar tocmai cele două state de care pomeneam mai devreme din fosta Iugoslavie, Slovenia şi Croaţia au organizat nişte summituri consacrate ţărilor din Balcanii de Vest. Croaţii au făcut asta în 2018. Ei au avut preşedinţia chiar înaintea noastră şi iată acum Slovenia. Celelalte țări atunci când și-au făcut agenda pentru programul pe care politic, în fond, pe care îl derulau sub preşedinţia lor, în timpul preşedinţiei lor, nu au inclus Balcanii de Vest. Noi, de pildă, am dat cât România a avut /.../ în prima parte a lui 2019, am preferat Turcia. Mulți s-ar fi așteptat să continuăm ce făcuseră croaţii. Până la urmă au fost, în fine, tot felul de negocieri şi s-a convenit că e mai bine să nu fie atât de dese aceste întâlniri. Mai spun un lucru: atunci când croaţii exercitau preşedintia la sfârşitul lui 2018, preşedinţia Consiliului Uniunii şi-au organizat acest summit despre Balcanii de Vest, bulgarii au făcut şi ei o reuniune de asemenea la Sofia, am uitat să-i menţionez, ei nu sunt evident din fosta Iugoslavie, dar sunt o ţară foarte asemănătoare ca parcurs cu România. Dar în acea perioadă când croaţii şi bulgarii vorbeau despre temele astea perspectiva euroopeană, ca să folosesc jargonul pe care îl vedem şi în declaraţia adoptată ieri.../ovidiu
Cristian Preda: Dar în acea perioadă, când croaţii şi bulgarii vorbeau despre temele astea, perspectiva europeană, ca să folosesc jargonul pe care îl vedem şi în declaraţia adoptată ieri, vorbea, fixa ca posibil an de aderare al unor ţări, a se înţelege Serbia şi Muntenegru, în 2025. Acum , în contextul întâlnirii despre care vorbim, care din punct de /.../ al discuţiei noastre, perspectiva e 2030. Adică e şi mai îndepărtată o posibilă aderare a ţărilor care îşi fac treaba, ceea ce înseamnă că e şi mai puţin încredere în rândul statelor membre decât era în anii 2018-2019-2020. Cam asta e treaba.
Realizator: Domnule profesor Popescu, vecina noastră directă, Serbia, trage cu ochiul şi înspre /.../, Moscova.
Ştefan Popescu: Da, absolut, pentru că istoria ei cu Federaţia Rusă nu a fost, nu a avut pasivul negativ pe care îl are istoria noastră. Într-adevăr, Serbia are o cooperare strategică cu Federaţia Rusă, şi nu numai, și economică. Este o piesă esențială în proiectele energetice ale Federației Ruse către Europa Centrală. Mă refer la /.../, care nu e altceva decât revizuirea vechiului proiect South Stream. Există, de asemenea, încă vie, memoria bombardamentelor NATO. Pentru cine merge în Serbia, în fiecare oraș sunt monumente cu victimele bombardamentelor, cu soldații căzuți în operațiunile militare desfăşurate de NATO, în special în Kosovo.Traumatismul Kosovo este foarte mare și Occidentul și în primul rând Organizația Tratatului Nord- Atlantic este văzută drept răspunzătoare pentru pierderea Kosovei, care știm foarte bine că în Evul Mediu reprezenta chiar centralitatea statului sârb, dar, pe de altă parte...
Realizator: Şi celebra Bătălie de la Kosovo Polje.
Ştefan Popescu: De la Kosovo Polje, absolut...
Realizator: Pe care ne-o aducem aminte de pe timpul lui Mircea cel Bătraân.
Ştefan Popescu: Aşa este, dar, pe de altă parte, Serbia privește către Uniunea Europeană conștientă, realistă, fiindcă numai acolo, de acolo îi poate veni dezvoltarea, investițiile necesare. De altfel, investiţiile Germaniei, Italiei, Franţei sunt, de altfel, cele mai mari și integrarea europeană este un obiectiv important încă din 2014, când se deschid negocierile de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, Serbia a dovedit că este elevul cel mai silitor. Rămân, însă, probleme legate de corupţie, de statul de drept, care îngreunează acest parcurs, dar în orice caz este candidatura cea mai avansată către Uniunea Europeană alături de Muntenegru, micul Muntenegru care, de facto, am putea spune, fiind şi în zona euro de facto, că este deja cu un pas în zona Uniunii Europene, în Uniune.
Realizator: Dacă nu se mai confundă moneda de un euro cu o veche liră italiană. Domnilor, vă propun să urmărim acum un material de la colega Oana Bâlă. Ea a fost în Slovenia la reuniunea Consiliului European de la noi, de la radio.
Reporter: Şefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene împreună cu partenerii din Balcanii de Vest au discutat la summitul din Slovenia despre perspectiva europeană a celor șase țări care alcătuiesc această regiune: Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia la care se adaugă Kosovo, a cărui independență nu este recunoscută încă de toate statele membre. Potrivit președintelui Klaus Iohannis, cele șase țări doresc să își confirme interesul de a face parte din Uniunea Europeană și sunt dispuse să îndeplinească toate condițiile.
Klaus Iohannis: Noi, din Uniune, dorim să dăm o perspectiva europeană statelor din Balcanii de Vest, iar aceste state evident că vor să își confirme interesul de a deveni state membre și sunt dispuse să îndeplinească toate condițiile. Deci, nu mă aștept la discuții.../aburtica
Klaus Iohannis: Deci nu mă aștept la discuții complicate. Toată lumea dorește să înregistrărăm progrese în aceste procese de aderare.
Reporter: La summitul din Slovenia liderii europeni au subliniat totodată importanța și relevanța NATO, dar și nevoia păstrării unei relații transatlantice puternice. Președintele Klaus Iohannis a mai precizat că a existat și un angajament din partea Comisiei Europene de a veni cu soluții referitoare la creșterea prețurilor la energie, iar subiectul va fi abordat la summitul Consiliului European de la Bruxelles din această lună. Şeful statului a vorbit în cadrul reuniunii și despre necesitatea consolidării rolului global al Uniunii Europene, acesta rămânând un obiectiv strategic esențial pentru următorii ani.
Realizator: Iată, probleme de securitate, probleme energetice. Domnule profesor Preda, ce semnale credeţi că ar trebui transmise dinspre Balcanii de Vest către Bruxelles, atât către cel politico-militar, adică NATO, cine mai are de transmis, cât și spre cel politico-economic, spre Uniunea Europeană?
Cristian Preda: Da, în chestiunea NATO lucrurile sunt complicate, pentru că sunt, așa cum spuneaţi, dintre cele şase ţări, trei care au aderat: Macedonia de Nord, Muntenegru şi Albania. Aceste ţări au făcut calculul pe care l-au făcut și toate celelalte state foste comuniste care au intrat întâi în NATO şi pe urmă la un interval mai scurt sau mai lung au intrat în Uniunea Europeană. Deocamdată, însă, acest scenariu nu a fost confirmat /.../ şi sunt în NATO şi au făcut eforturi importante, cu riscuri de securitate mult mai mari decât în cazul altor ţări foste comunite. De pildă, Muntenegrul a fost o ameninţare foarte puternică din Rusia. Cu toate astea nu le-a ieşit calculul. Celelate ţări au probleme. Bosnia şi Heregovina e un stat care e împărţit în trei mari comunitaţi: una sârbească, una croată şi una bosnică.
Realizator: Musulmană.
Cristian Preda: Da, în fine.
Realizator: Sau majoritar.
Cristian Preda: /.../ aceste ţari preferă să vorbească despre bosniac şi nu despre referinţa religioasă, pentru că celelalte două comunităţi nu sunt definite prin catolicism, respectiv prin ortodoxie, dar, în fine. 
Realizator: /.../ să se ştie despre ce e vorba.
Cristian Preda: Da, da. În Bosnia şi Herţegovina una dintre cele trei părţi ale ţarii, de fapt entitatea Republica Sârbska, care e alăturată Federaţiei Bosnia Herţegovina, această entitate este foarte pro rusă, pentru că e controlată de sârbi. Serbia este, cum a spus şi domnul Popescu mai devreme, foarte legată de Moscova. În fine, Kosovo e un caz foarte interesant, pentru că e foarte pro american. Dacă mergeţi la Priştina o să vedeţi că e un cult pentru americani ceva colosal. Numai că problema e că unele state care sunt şi în Uniune şi în NATO, de pildă România sau Spania, sau Grecia, nu recunosc statalitatea Kosovo şi atunci o candidatură e complicată. Asta în privinţa chestiunii NATO, care e foarte interesantă de fapt politic. Cât priveşte aderarea, Muntenegrul e foarte avansat, practic sunt pe cale să termine cam toate capitolele de negociere, sarbii au început şi ei, albanezii şi /nord macedonenii/ au fost multă vreme pe bară, li s-au cerut să facă foarte multe lucruri şi chiar atunci când le-au îndeplinit, ţări ca Franţa şi ca Olanda s-au opus. Aceste două ţări, ca să spunem lucrurilor pe nume, sunt cele mai puternice voci împotriva unei extinderi şi atunci semnalele pe care le dau aceste ţari din Balcanii de Vest sunt contradictorii. De ce? Pentru că, pe de o parte, ele fac ce li cere, reforme, utilizează, nu știu, politici europene. Acum s-au şefi de stat şi de guvern să le spună: faceţi şi voi green agenda, ce se încearcă cu Green Deal la nivelul Uniunii. Faceţi şi voi vaccinare la nivelul din UE până la sfârşitul lui decembrie 2021. Ei, nu o să iasă chiar aşa. În fine, oamenii fac eforturi totuşi să răspundă acestor exigenţe la Bruxelles. Pe de altă parte, sunt foarte decepţionate aceste ţări pentru că nu li se mai vorbeşte despre integrare. Frazele despre perspectiva europeană, aţi auzit-o şi în intervenţia preşedintelui, care vorbeşte foarte riguros în chestiunea asta, frazele despre perspectiva europeană şi despre integrare sunt întotdeauna separate şi asta pune o problemă politică foarte importantă pentru că, şi asta este /.../ să o fac. Gândiţi-vă că raboiul din fosta Iugoslavie s-a încheiat acum 25 de ani./mnecula
Cristian Preda:Acordurile de la Dayton în baza cărora s-a fondat Bosnia şi Herţegovina au fost încheiate în 1995, sunt 25 de ani de atunci. Gândiţi-vă că o persoană care avea atunci 14-15 ani e la deplina maturitate acum şi sunt oameni care sunt încă din această perspectivă, vă vorbesc de cei mai în vârstă, de cei care aveau în 1995 20-30-40 de ani.
Realizator: Sau care fuseseră pe front.
Cristian Preda: Păi da. Aceşti oameni sunt victime ale războiului din Iugoslavia. Eu am lucrat cinci ani ca raportor al parlamentului european pentru Bosnia şi Herţegovina, cunosc foarte bine aseastă ţară. Am colindat-o şi am discutat cu toţi interlocutorii politici, economici, sociali, universitari, ştiu Bosnia şi Herţegovina chiar mai bine decât România. Exagerez acum puţin, dar în Bosnia şi Herţegovina e imposibil să discuţi cu cineva şi în 10 minute să nu-şi aducă aminte de război. Trauma e acolo şi nu va putea fi depăşită dacă Uniunea Europeană, vedeţi, amână, zice ''hai că faceţi voi 90 de reforme, voi le faceţi, dar nu vă mai dăm o dată, pe urmă vă dăm o dată, 2025, vă mai dăm încă o dată, 2030''. Ce să mai vorbesc că Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo nici măcar nu sunt considerate candidate în ceea ce se cheamă în jargon european ''potenţial candidate'', adică integral la Sfântul Aşteaptă. Asta nu îi ajută pe cetăţeni.
Realizator: Domnule profesor Popescu, sunt, fără a muta, dar să ne gândim şi, iată, la iniţiativa celor trei mări, care într-un fel sau altul, trece peste această zonă. /dpop
Ştefan Popescu: Trece peste această zonă, dar nu o cuprinde, dar într-adevăr, vreau să revin la cele spuse de domnul profesor Preda, procesul este blocat, practic, de la summit-ul celebru, ultimul mare summit de la Salonic din 2003, când a fost invitată Croaţia să adere la Uniunea Europeană, proces care s-a încheiat în 2013, însă, de atunci, este o stagnare totală, periculoasă să ne gândim că este un spaţiu. Sunt şase ţări cu 18 milioane de locuitori şi o zonă de contact în care Federaţia Rusă este prezentă, in care Turcia, este o zonă de influenţă a Turciei foarte importantă, îşi cultivă influenţa inclusiv prin Islam, prin moschei, prin construcția de școli printr-o prezență economică. China, de asemenea privește Balcanii de Vest ca pe o adevărată poartă, în ciuda eșecului din Muntenegru cu autostrada, dar totuşi gândiţi-va, portul Pireu pe care l-a preluat în 2015, în ultima fază, să spunem, a crizei financiare a Greciei şi ale cărui infrastructuri au fost mărite, încearcă să lege prin Balcanii de Vest, prin ţările Balcanilor de Vest, Serbia iarăşi joacă un rol fundamental, Macedonia, apoi există ţări ale Uniunii Europene care blochează. Gândiţi-vă, dacă Macedonia de Nord şi-a rezolvat conflictul identitar cu Grecia, există acum un conflict identitar cu Bulgaria. Bulgaria opune veto. Veto-ul său pentru aderarea, invitarea acestei ţări pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru că Bulgaria consideră că macedonenii sunt bulgari. De asemenea, sunt conflicte, frontiera, între Kosovo şi Serbia nu este încă recunoscută de cele două entităţi.
Realizator: Zilele trecute era chiar scandal, era un mare scandal. 
Ştefan Popescu: Sigur şi a Mitroviţei, Mitroviţa, acea zonă din nordul Kosovei, locuită în majoritate de sârbi şi care este sub controlul Serbiei, sunt foarte multe aspecte încă nerezolvate care ţin această aderare şi din păcate ţări importante, Franţa, Germania, într-adevăr, pentru că Austria, Ungaria, România sunt mai ambiţioase şi doresc să ofere, au oferit şi la acest summit informal, pentru că a fost un summit de etapă, nici nu trebuie să ne aşteptăm la multe lucruri, dar au dorit, într-adevăr, să dea o perspectivă clară aderării 2030, dar în vestul Europei este o reticenţă la statele care de fapt sunt cele mai influente în procesul de decizie europeană, care blochează acest parcurs.../dpop
Ştefan Popescu: ... dar sigur, e bine că au anunțat o asistență financiară de 9 miliarde de euro pe şapte ani, gândindu-se la avansarea influenței chineze, turcești, rusești, dar, într-adevăr, lipsa unei perspective clare nu ajută foarte mult aceste state pentru că e o anumită oboseală şi o pierdere de credibilitate.
Realizator: Mai introduc un element de securitate, migrația din Orient către Europa de Vest și care, la fel cum se întâmpla acum sute de ani, urmărește Serbia, Dunărea și merge către Europa de V.
Ştefan Popescu: Și nu numai, dacă îmi permiteți, uitați, Albania a făcut un efort extraordinar pentru primirea refugiaților afgani, în drumul lor către Statele Unite ale Americii...
Realizator: Da, este adevărat.
Ştefan Popescu: ... a investit foarte mult, una dintre țările care s-au implicat cel mai mult pe acest subiect și cu resurse modeste.
Realizator: Domnilor, să ne uităm și dinspre România către acestă zonă care e la frontieră, domnule profesor, Preda.
Cristian Preda: Da, România e în frunte aproape de zona asta, cum să ne dăm seama, cum să zic, mai des, 
-: /.../ (voci suprapuse)
Cristian Preda: Da, noi care nu suntem așa de tineri, să ne amintim că până în '89 Iugoslavia era pentru noi ceva luminos.Adică să te duci la sârbi - nu? - mai ales pentru oamenii care erau din regiune de acolo,
eu n-am ieşit din ţară, dar să te duci la sârbi, adică în Iugoslavia, era, în fine, un mic pas spre bunăstare și civilizație. Acum, de fapt, din princina acestui /.../ '90 și a autoritarismului lui Miloşevici, toate aceste state suferă, cu excepția, cum spuneam, a Sloveniei și Croației. România are un interes, e adevărat, dar acest interes are niște limite. Și aici reiau o temă  care era în discuție mai devreme. Comisar pentru extindere acum este, politicianul propus în 2019, când s-a făcut echipa von der Leyen, de Ungaria, este domnul /.../ Înaintea lui, comisar pentru extindere a fost Johannes Hahn. Vedeți, Ungaria și Austria au fost interesate de portofolii care să privească extinderea și vecinătatea, pentru că e un portofoliu combinat. Asta e o alegere politică importantă și să știți că și în regiune și în anumite capitale europene, dar și în Statele Unite există o  așteptare referitor la un rol sporit al României. Noi nu ne-am exprimat acestă ambiţie, de pildă, care s-ar putea manifesta instituțional, pentru că o poziție, cum e asta, de comisar pentru extindere și vecinătate îți dă niște pârghii, mobilizează niște resurse și dezvoltă un interes, de asemenea, în societate. Și închei spunând că, paradoxal, dar România de acum 100 de ani, întâmplarea face să citesc zilelea astea multe despre perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, România, politicienii români de acum 100 de ani erau mult mai interesați de ce se întâmplă în Balcani decât sunt astăzi.
Realizator: Domnule profesor Popescu într-o frază.
Ştefan Popescu: Nu, așa este, România, din păcate ar avea anumite atuuri. Gândiți-vă că avem și misiunea, conducem misiunea Uniunii Europene în Muntenegru. Ambasadele, din păcate, sunt subdimensionate, ar trebui să fim ceva mai percutanţi  și, într-adevăr, să ne inspirăm. În secolul al XIX-lea, începutul secolului XX, România a avut o politică balcanică, absolut ambițioasă și era statul far, consultat chiar la nivel european pe chestiuni balcanice, atunci când s-a stabilit Independența și s-a decis Independența Albaniei. Erau invitați externi la cnferințele ale ambasadorilor la Paris și la Londra.
Realizator: Domnule profesor, Popescu..
Ştefan Popescu: ... exemplul Ungariei.
Realizator: Domnule profesor, Popescu, domnule profesor Preda, vă mulțumesc că ați participat astă seară la "Euroatlantica". Emisiunea noastră, iată, a ajuns la final. Vă mulțumesc tuturor pentru atenţie!
-: Toate cele bune.
Realizator: Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine! Bună seara!

Etichete Euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live