Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: DE LA „ –” LA „ + ” INFINIT (R) Joi, 03 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

6 Noiembrie 2020
Vizualizari: 139
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 3 septembrie 2020

nicu-popescu

                       

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (3 septembrie, ora 21:05) - Emisiunea: 'Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara! La microfon Nicu Popescu! Cu o săptămână în urmă la Berlin, Germania fiind cea care asigură președinția rotativă semestrială a Uniunii Europene, avea loc reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii în format Gymnich. Doar două au fost temele pe care șefii diplomațiilor au putut să le parcurgă: situația din Belarus și tensiunile din Mediterana de Est, subiectul COVID-19 a fost amânat. Despre situația din Belarus și reacțiile la aceasta am vorbit în emisiunea trecută, chiar în timp ce avea loc reuniunea de la Berlin. Despre situația din zona Mediteranei de Est vom discuta astă seară, şi emisiunea am intitulat-o "Gazul aprinde Mediterana de Est?" De ce? Pentru că după ce s-a anunțat că în zona Ciprului mai ales sunt gaze naturale, iar despre exploatarea lui au discutat ciprioții cu Grecia, cu Israelul, cu Egiptul, Turcia a dorit să ia parte la exploatare, a fost refuzată și de atunci situația a escaladat. Turcii au trimis nave de cercetare, protejate de marina militară, fiind supravegheați îndeaproape de colegii lor din NATO, militarii din marina elenă. Au fost puternice schimburi de replici la cel mai înalt nivel, de natură să îngrijoreze comunitatea internațională și să devină subiect de discuție la reuniuni majore, cum a fost cea de la Berlin, și gândiți-vă  că nu a mai fost loc de discuție pentru pandemia de COVID-19. Apropo, potrivit datelor Universității Johns Hopkins, erau 26 milioane 12 mii 402 oameni infectați și 864.691 de decese în legătură cu această infectare cu SARS-CoV-2, datele sunt de o jumătate de oră. Așadar, despre situația din Mediterana de Est, discutăm în această seară cu domnul profesor Ștefan Popescu. Bună seara, domnule profesor!

Ștefan Popescu: Bună seara! Bun găsit, tuturor!
Realizator: Domnule profesor, vă pricepeți la Balcani, ați făcut studii și la sud de țara noastră, dar, iată, s-a auzit zăngănit de arme, fie că a fost vorba de pânzele navelor, de arme acroșate de aeronave, la doar câteva sute de  kilometri sud de frontierele țării noastre, și grecii și turcii exerciții militare, supravegherea unuia de către celălalt. Cum le interpretăm?
Ștefan Popescu: Da, este o situație foarte complicată în Mediterana Orientală, Mediterana de Est sau Levantul, cum era numită pe vremuri această zonă, coastele de est ale Mediteranei, o zonă familiară României. Ați spus foarte bine, sunt în vecinătatea frontierelor României toate aceste tensiuni.
Realizator: Păi, dacă pleci cu navele din Marea Neagră treci fix prin zona respectivă.
Ștefan Popescu: Absolut, la mai puțin, la o oră, o oră și jumătate cu un avion comercial, cu un avion de linie. Da, într-adevăr, nu numai gazul a aprins situația din Marea Neagră. De fapt, Turcia, după ce a a înregistrat un impas în Marea Neagră, după ocuparea Crimeii de către Rusia, practic, Marea Neagră este dominată strategic de Federația Rusă. 
Realizator: Mulți spun de Crimeea un fel de portavion, aduceți-vă aminte.
Ștefan Popescu: Este un portavion, aveți dreptate, și baza Tartus, dar acum cele cinci baze rusești din Siria sunt, de fapt, o continuare a Crimeii. Deci, practic, Rusia și-a extins domeniul. Toată această zonă, pentru că Marea Neagră este o mare închisă, ea comunică numai prin Bosfor și Dardanele cu Marea Mediterană, cu apele Oceanului Planetar, este, de fapt, o anexă a Mediteranei Orientale, Mediterana Orientală fiind epicentrul. Această zonă este și, pentru că am amintit Rusia, este bine să explicăm ascultătorilor noștri că este principala zonă de proiecție a puterii ruse în exterior. Vedeți foarte bine, am amintit de Crimeea, am amintit de Siria, am amintit, iată, amintesc și de Libia, unde avem de-a face cu o prezență rusă importantă în partea orientală. Spuneam că Turcia a înregistrat două impasuri strategice, unul la nord, în Marea Neagră, după ocuparea Crimeii, având în vedere și dependența Turciei față de Rusia. Gândiți-vă că 75% din gazul pe care îl consumă îl importă din Rusia./eradu/atataru/ Rusia este principala piaţă pentru industria agroalimentară turcă, companiile turceşti în domeniul construcţiilor au principala piaţă externă tot în Federaţia Rusă, de pildă, staţiunea de la Soci, unde au avut loc JO de Iarnă, au fost construite în special, lucrările au fost făcute de companii turceşti, dar ele nu au operat numai în sud, la nord de Marea Neagră, Centrala Nucleară de la Akkuyu, pe ţărmul Mediteranei, este construită de compania rusească ROSATOM. Nu mai vorbesc de fluxul turistic de vreo 4 milioane de ruşi care ocupă, şi turiştii români care au fost în Antalya probabil că au auzit foarte des vorbindu-se limba rusă. Ceea ce a făcut ca Turcia să-şi deplaseze marile unităţi navale în Mediterana Orientală. Dar în Mediterana Orientală, după eşecul Primăverii Arabe, Turcia a întâlnit tot Rusia, într-un teritoriu, în Siria, cu care împărţea o frontieră terestră de 622 de kilometri. Deci, pusă în eşec şi în Siria şi în Marea Neagră, Turcia a căutat să-şi dezvolte o altă doctrină strategică, aşa-numita "Patrie albastră", dar această "Patrie albastră", care înseamnă afirmarea Turciei ca mare putere maritimă, cel puţin în Mediterana Orientală, preia anumite motive mai vechi din gândirea strategică turcă. Care sunt acelea? Păi, în primul rând această jenă a Turciei, această frustrare a Turciei că frontiera din 1923, stabilită prin Tratatul de la Lausanne, cu Grecia, frontiera din Marea Egee trece foarte aproape de coasta turcă. Insula Samos se află la numai 2 kilometri de Turcia, deci, prin urmare obsesia strategilor şi planificatorilor politici turci a fost imediat după stabilirea acestei frontiere să corecteze această vulnerabilitate strategică. Sigur că acest lucru nu a fost posibil, pentru că Uniunea Sovietică, mai întâi, Rusia sovietică a determinat Turcia lui Atatürk să încheie un tratat de pace şi de prietenie cu Grecia în anii '20, la sfârşitul anilor '20, având...
Realizator: Era o prietenie între Atena şi Moscova.
Ştefan Popescu: Da, şi să ştiţi că Atena şi oamenii politici greci, şi Venizélos şi Metaxas, cel care s-a opus cu bărbăţie invaziei italiene a lui Mussolini, când a spus "Nu", doar atât i-a spus ministrului plenipotenţiar al Italiei, care l-a deranjat la miezul nopţii în iarna lui 1940, să ştiţi că erau doi admiratori ai lui Atatürk. Ai modelului Atatürk. Aveam de-a face practic tot cu un model dictatorial, militar, şi Metaxas era un militar pro-monarhist, dar pe urmă, după 1945, Războiul Rece, iarăşi, a împins Turcia în aceeaşi tabără cu Grecia şi, desigur, pentru că ameninţarea sovietică era foarte mare şi Turcia avea şi cheile strâmtorilor, să nu uităm că, Rusia privea de mult timp şi în perioada sovietică Mediterana Orientală, baza Tartus este o veche bază sovietică, înfiinţată de sovietici, şi era un conflict practic îngheţat. Dar după prăbuşirea Uniunii Sovietice, creşterea Turciei extraordinară, această renunţare la Kemal-ism, Turcia a început să dorească să nu îşi mai orienteze politica externă şi strategică în funcţie de interesele Occidentului şi a căutat să îşi afirme mai mult personalitatea şi, în acest context, au apărut...
Realizator: Probabil s-a uitat şi la hărţile mai vechi, domnule profesor. Pentru că dacă ne uităm pe hărţile anterioare Primului Război Mondial vom constata că Turcia era în zona Balcanilor, în Asia Mică, în Peninsula Arabă, în zona Egiptului, şi în Libia. Ei stăpâneau Libia.
Ştefan Popescu: Absolut. Există o formă mentală, cum spun latinii, forma mentis, a marilor puteri, care păstrează în memoria lor, pentru că au memoria timpului, nu, locurile pe care le-au dominat şi Turcia nu face excepţie, cu atât mai mult cu cât Turcia este o ţară mare, care a crescut şi foarte mult şi care păstrează în interiorul frontierelor un oraş-lume, oraşul-lume care îţi permite să priveşti 360 de grade pe harta lumii, adică, Istanbulul, fostul Constantinopol./avladucu/atataru/ Or, Turcia având şi această tradiţie şi acest punct nevralgic, pentru că Constantinopolul, Istanbulul este un punct nodal pe harta politică și economică mondială, a făcut ca Turcia într-adevăr să îşi redescopere această istorie și să caute la momentul oportun, pentru că gazul, de fapt, este numai un argument, Turcia face o presiune pentru a forța Grecia să accepte negocieri pe tema delimitării zonei economice.
Realizator: Spaţiului continental, sigur.
Ştefan Popescu: Zonei economice exclusive şi a frontierei, de fapt. Şi politica față de migranții din Siria şi nu numai...
Realizator: Să nu uităm că zilele astea Grecia a anunțat că va ridica încă un gard pentru a împiedica migranții să treacă granița.
Ştefan Popescu: Da, dar Turcia a fost destul de laxă cu migranţii, tot din acest motiv, pentru a corecta, pentru a face din această vulnerabilitate geografică un atuu pentru a arăta Greciei că Grecia este, de fapt, vulnerabilă şi pentru a-i forţa mâna să poarte discuţii cu privire la un nou traseu al frontierei sau cel puțin o delimitare a zonei economice exclusive.
Realizator: Zona maritimă.
Ştefan Popescu: Pentru că, dacă ne uităm pe o hartă la delimitări la zonele economice exclusive, Turcia este, cum să spun, foarte restrânsă zona Turciei, în raport cu colosul reprezentat de Turcia, 85 de milioane de locuitori.
Realizator: A crescut de mai bine de patru ori, în 50-60 de ani, adică în timpul vieţii noastre.
Ştefan Popescu: Absolut. Şi şi economic a crescut foarte mult.
Realizator: Domnule profesor vă propun în minutele următoarele să urmărim două materiale, unul este venit de la Atena, de la corespondenta noastră Mihaela Lambrinidou, cealaltă a fost scrisă la București, de colega Oana Bâlă, despre pozițiile celor două părți, Grecia și Turcia, în legătură cu situația de acum. Să le urmărim. Prima este Lambrinidou, de la Atena.
Reporter: Michaela Lambrinidou - Politica revizionistă a Ankarei şi descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaze în estul Mării Mediterane a suscitat tensiuni între Ankara și Atena, care își dispută unele zone maritime. Demersurile Ankarei reprezintă o mișcare ce aruncă mănușa Greciei, Egiptului, Israelului şi chiar UE, pentru că încearcă să pună Occidentul în faţa faptului împlinit, într-o regiune unde toate ţările au interese importante şi vitale şi care, mai devreme sau mai târziu, 
și-au reglementat prin acorduri bilaterale drepturile maritime, Turcia însă rămânând pe dinafară, ca urmare a refuzului ei de a recunoaște tratatele încheiate în baza dreptului internațional și a dreptului marin, așa cum este cazul acordurilor recent semnate de Grecia cu Italia și cu Egipt. Putem spune, deci, că este cazul clasic în care o putere revizionistă ameninţă răsturnarea statu quo-ului, punând marile puteri, Uniunea Europeană, dar și alte țări din regiune în fața unor decizii critice. În acest context, Ankara a hotărât să avanseze la acţiuni unilaterale ilegale, ignorând drepturile celorlalte state riverane la Mediterană, printre care şi cele ale Greciei. Tensiunile dintre cele două state membre NATO au escaladat periculos în ultimele săptămâni, când Ankara a hotărât să desfăşoare nava de cercetare Oruc Reis, escortată de mai multe nave de război, în sud-estul Mării Egee, în apele teritoriale elene. Marina greacă a fost plasată în stare de alertă și în pregătiri întărite în urma recentelor activități turcești. Semn că situația este una tensionată, o fregată greacă și o navă turcă au intrat săptămâna trecută în coliziune în apropiere de Insula Kastellorizo, nava turcă suferind avarii grave. Disputele asupra drepturilor de exploatare a rezervelor de gaz și petrol asupra navigației și de marcare a apelor marine nu exclud producerea unui conflict. Ambele forţe navale se cunosc, însă, ceea ce ar putea împiedica o criză. Însă este posibil ca cele două ţări să intre într-un conflict armat, fie accidental, fie în mod deliberat, după cum arată o publicaţie a cotidianului german Die Welt, care, citând surse militare turceşti, susţine că preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, ar fi dorit să provoace în mod deliberat un incident fierbinte în Mediterana de Est, prin scufundarea unui vas grecesc sau doborârea unui avion, fără pierderi umane pe cât posibil, dar generalii săi s-au opus, acţiune ce ar fi contribuit la creşterea popularităţii preşedintelui turc şi a partidului AKP, care în ultimele sondaje înregistrează o scădere îngrijorătoare pentru partidul aflat la guvernare în Turcia. Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a asigurat că Grecia nu intenționează să agraveze tensiunile, avertizând totuși că nicio provocare nu va rămâne fără răspuns, dar că Atena este gata să stea la masa dialogului, cu condiţia ca Ankara să îşi retragă navele din Marea Egee şi să înceteze ameninţările şi şantajele. Preşedintele Erdoğan, la rândul său, a admis calea dialogului, precizând că Turcia nu caută o aventură în zonă, însă a acuzat Atena că nu respectă drepturile Turciei în Mediterana. 
Realizator: Oana Bâlă - Tensiunile dintre Grecia și Turcia legate de împărțirea resurselor de gaze din Mediterana de Est sunt pe cale să se transforme într-o adevărată criză, iar președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că țara sa va lua tot ceea ce îi aparține în Marea Mediterană, Marea Egee și Marea Neagră. Cei care vor să ne înfrunte să vină sau să se dea la o parte din calea noastră, spunea liderul turc şi subliniază că Turcia nu mai este dispusă să accepte să îi fie testate răbdarea, determinarea și curajul. În timp ce Grecia și Uniunea Europeană consideră că explorările de zăcăminte de hidrocarburi ale Turciei în zonă sunt ilegale, Ankara susține că acționează în propria zona economică exclusivă. În urmă cu câteva zile, Turcia a început noi manevre militare în Mediterana de Est, care ar urma să dureze până în data de 11 septembrie, într-o zonă situată la nord de Insula Cipru. Semn al volatilității situației, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a semnalat faptul că avioane de vânătoare ale Ankarei au interceptat aparate grecești care se apropiau de o zonă unde a fost desfășurată o navă de cercetare seismică. De altfel, desfășurarea acestei nave turce în apele revendicate de Grecia la 10 august a fost punctul declanșator al tensiunilor din prezent. Preocupată, Uniunea Europeană a avertizat că va aplica noi sancțiuni Turciei în caz că nu se înregistrează progrese în dialogul dintre Ankara și Atena. În replică, oficialii turci au acuzat Uniunea de lipsă de sinceritate și au spus că Turcia nu va ezita să facă ce trebuie pentru a-şi apăra interesele. Şi în discuțiile cu conducerea NATO Turcia a spus, prin vocea președintelui Erdoğan, că va continua să își protejeze drepturile și interesele oriunde. Totodată liderul turc a solicitat NATO să și îndeplinească responsabilitatea împotriva demersurilor unilaterale, ce ignoră dreptul internațional și dăunează păcii regionale, şi a adăugat că Turcia sprijină o soluție echitabilă în regiune, cu o perspectivă câștigătoare pentru toate țările.
Realizator: A fost Oana Bâlă. Ați auzit la știrile de la ora 21:00 despre declarația secretarului general privind discuțiile tehnice în vederea reducerii tensiunilor în zona Mediteranei de Est, este pe pagina de internet a Alianței Nord-Atlantice, și spune așa, sunt câteva rânduri: "În urma discuțiilor mele cu liderii greci și turci - spune secretarul general al NATO - cei doi aliați au fost de acord să inițieze discuții tehnice la NATO pentru a stabili mecanisme de scădere a intensității conflictului, de dezescaladare a conflictului și reducere a riscului unor incidente sau accidente în Mediterana de Est. Grecia și Turcia sunt aliați apreciați, iar NATO este o platformă importantă pentru consultări cu privire la toate aspectele care afectează securitatea noastră comună. Rămân în strânsă legătură cu toți aliații interesați, pentru a găsi o soluție la tensiunile din Mediterana de Est, bineînțeles, în spiritul solidarității NATO". Asta spune secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, domnule profesor. Este din seara aceasta. 
Ştefan Popescu: Este o declaraţie diplomatică, şi atât, moderată, pentru că pe hârtie - şi, subliniez, pe hârtie - Grecia și Turcia sunt state aliate în NATO,  nu mai spun că și din perspectiva, aş spune dublu aliate, pentru că Turcia din 1963 este stat asociat la Uniunea Europeană și candidat, chiar dacă are candidatura suspendată, dar trebuie spuns că alianța, pentru că noi în analiză nu suntem obligați să folosim un limbaj diplomatic, Alianța NATO în Mediterana de Est este paralizată, să nu ne facem dubii. Şi nu numai, primul incident a avut loc, și numai între Grecia și Turcia, gândiţi-vă la acroşajul, luna trecută, dintre fregata frranceză şi fregata turcă şi nu numai...
Realizator: Da. De-aia v-am amintit la un moment dat de situaţia din Libia, unde sunt iarăşi în poziţia de...
Ştefan Popescu: În Libia, absolut. După care la scurt timp, la vreo două zile de la acel acroşaj franco-turc, un raid neidentificat, dar de avioane rafal, știm că a distrus o bază în Libia pe care se pregătea armata turcă să o amenajeze. Deci, incidentele sunt foarte grave și implică actori foarte importanți din NATO. Iată că Franța luat o poziție foarte clară în favoarea Greciei, cu care a semnat încă din toamna trecută, a semnat un acord strategic care permite marinei naționale franceze să aibă o prezență permanentă, iar, în Cipru, Franța își construiește o baza militară lângă Limassol, bază aero-navală.
Realizator: În Cipru sunt și două baze permanente britanice, teritoriu suveran./atataru
Ștefan Popescu: Așa este, dar Marea Britanie stă puțin retrasă, absorbită de Brexit și de criza...
Realizator: Nu, spuneam de contextul bazelor din Cipru.
Ștefan Popescu: Absolut.
Realizator: Domnule profesor, aminteam de faptul că au fost discuții la Berlin. Tot Oana Bâlă ne-a pregătit un material, poziția exprimată acolo de ministrul de externe al țării noastre. Și, apoi, vom urmări în continuarea acelui material și ce spunea aseară președintele  Klaus Iohannis în conferința de presă de la Palatul Cotroceni.
Reporter: Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a reiterat, la reuniunea informală de la Berlin, îngrijorarea față de continuarea tensiunilor din Mediterana de Est, și a făcut din nou apel la detensionare, calm și dialog direct între părțile implicate. Șeful diplomației române a exprimat solidaritatea cu Grecia și Cipru, precum și sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul Uniunii Europene de relansare a dialogului cu Turcia.
Bogdan Aurescu: Voi reafirma solidaritatea României cu Grecia și Cipru și în același timp voi reitera apelul la calm, dezescaladare, dialog, reluarea negocierilor pentru a găsi o soluție în conformitate cu interesele legitime ale părților implicate și, bineînțeles, în concordanță cu dreptul internațional. 
Reporter: Orice dispută privind delimitările maritime ar trebui soluționată exclusiv pe cale pașnică - a mai pus ministrul de externe și a prezentat deschiderea țării noastre de a împărtăși atât cu Grecia, cât și cu Turcia expertiza dobândită în problematica delimitărilor maritime. El a propus și introducerea unui moratoriu asupra explorărilor în zonele în dispută din Mediterana de Est, până la realizarea delimitărilor maritime, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție. Ministrul român de externe a reiterat în același timp necesitatea menținerii unui dialog cuprinzător al Uniunii Europene cu Ankara, având în vedere arealul extins pe teme de interes comun, precum migrația, comerțul și lupta împotriva terorismului.
Realizator: Și președintele Klaus Iohannis, aseară, la Palatul Cotroceni
Klaus Iohannis: Aceste tensiuni care au crescut, trebuie să recunoaștem, în ultimele săptămâni în estul Mediteranei nu ne fac bine. Și nu ne fac bine nici Uniunii Europene, nici NATO. Noi am a fost din capul locului de părere că orice diferend se rezolvă pe cale amiabilă diplomatică și în niciun caz prin înarmării și gesturi care pot fi greșit înțelese. În continuare, eu sunt convins că lumea își va da seama că așa nu se rezolvă nimic și se vor întoarce la masa negocierilor. Aceasta este poziția noastră.
Realizator: Iată, domnule profesor, ne-am introdus și noi. Să nu uităm...
Ștefan Popescu: Foarte bine, sigur că da. Mă scuzați că intervin mai repede, dar vreau să vă spun că aici este o problemă, Turcia nu recunoaște dreptul internațional maritim, nu a semnat Convenția de la Montego Bay din 1982. Or, condiția ca două țări să meargă fie la Curtea de la Haga, fie de la Tribunalul pe Drept Maritim de la Hamburg, acolo se află, trebuie ca cele două țări să recunoască, să fie parte a acestei convenții. Turcia nu a semnat-o.
Realizator: Ca să recunoască verdictul.
Ștefan Popescu: Asbolut. Și alte țări din Mediterana de Est nu recunosc, nici Israelul, pentru că și Israelul are o problemă de frontieră, sigur că nu atât de acută, și acolo, mă rog, sunt probleme legate și de partajul resurselor de gaz, pentru că au fost descoperite și Israelul este un mare exportator de gaz de vreo trei ani, marele zăcământ de la Leviathan, dar există o pungă de gaz la frontiera maritimă cu Libanul.
Realizator: Eu voiam să zic adineauri, când ați intervenit pe dreptul internațional, că sunt gaze și în Marea Neagră și să nu uităm că avem, se știe de ele. Au spus vecinii bulgari Han Asparuh, la sud de a noastră, și zilele trecute anunțau și turcii că au, practic, ar fi în zona de întâlnire a celor trei zone maritime exclusive, zone economice.
Ștefan Popescu: Da, e o supraabundență de gaz, după cum vedeți, și în Marea neagră, și în Mediterana Orientală. În Mediterana Orientală avem Egiptul, care a descoperit foarte mari zăcăminte, sunt în Cipru, în apele grecești sunt foraje, sunt în Israel, cum am spus, în Liban, Siria are și ea zăcăminte semnificative, pentru a nu mai vorbi de proiectele gaziere, unele care au fost deja inaugurate, cum este TurkStream-ul, care are 16 miliarde de metri cubi capacitate și aduce gazul rusesc printr-o  conductă care străbate 930 de kilometri, de-a lungul a 930 de kilometri Marea Neagră. Deci, într-adevăr, foarte multe zăcăminte de gaz în această regiune. Și Turcia care este atât de dependentă, cum spuneam, are nevoie să-și reechilibreze puțin și balanța comercială care este puternic afectată de factura energetică.
Realizator: Domnule profesor, ceea ce e de sperat și ne dorim este să nu existe o brichetă undeva, care să dea foc la acest gaz.
Ștefan Popescu: Absolut, un butoi cu pulbere. Balcanii sunt un butoi cu pulbere în Peninsula Balcanică.
Realizator: Să sperăm că nu va fi o brichetă.
Ștefan Popescu: Și eu sper, Peninsula Balcanică este o parte a Mediteranei Orientale.
Realizator: Așa este. Domnule profesor, Ștefan Popescu, mulțumesc pentru participare la "Euroatlantica".
Ștefan Popescu: Și eu vă mulțumesc.
Realizator: Am ajuns la final. Vă mulțumesc și dumneavoastră, doamnelor și domnilor, pentru atenția cu care, sper, ne-ați urmărit și în această seară. Sunt Nicu Popescu. Să auzim numai de bine! Audiție plăcută în continuare la Radio România Actualități!
 

Etichete Euroatlanticareuniunea informală a miniștrilor afacerilor externeformat GymnichNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live