Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: M3 - MUZICA DE LA 3 Luni, 19 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

2 Aprilie 2021
Vizualizari: 60
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 25 februarie 2021

nicu-popescu

 

 

RRA: "Euroatlantica" - Clima, climatul și securitatea 
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 februarie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara vă spune Nicu Popescu! Una dintre primele măsuri anunțate de noua Administrație de la Washington, instalată în luna ianuarie, a fost aceea de revenire a Statelor Unite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Evenimentul a avut loc săptămâna trecută, vineri, în ziua în care avea loc ediția specială a Conferinței de Securitate de la München, organizată în regim de videoconferință din cauza pandemiei COVID-19, conferință la care preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că lumea nu va putea să se mulțumească doar cu minimul necesar în lupta împotriva schimbărilor climatice, pe care le-a numit "o criză existențială mondială". Făcea aceste afirmații, cum spuneam, chiar în ziua în care Statele Unite au revenit oficial în Acordul de la Paris. Zilele trecute, marți, la propunerea premierului britanic, Boris Johnson, a avut loc o reuniune la nivel înalt a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, consacrată climatului și securității. Schimbările climatice reprezintă o amenințare pentru securitatea noastră colectivă, a subliniat Johnson, a cărui țară deține acum președinția Consiliului, amintind că între cei 15 membri ai forului de conducere al ONU există abordări divergente. Când o să luăm măsuri, dacă nu acum? Când masele de oameni care fug de secetă, incendii sau conflicte, în căutarea de resurse, vor ajunge la frontierele voastre? Fie că vreți sau nu, întrebarea care se pune este când, nu dacă, țările și popoarele voastre vor fi nevoite să se confrunte cu consecințele schimbării climatice asupra securității? - a subliniat premierul britanic. Din 20 de țări, cele mai afectate de conflicte din lume, 12 fac parte și dintre statele cele mai vulnerabile față de impactul schimbărilor climatice, a notat, la rândul său, preşedintele francez, Emmanuel Macron, pentru a ilustra legătura de netăgăduit dintre climă și securitate. Despre climă, climat și securitate vorbim astă-seară la "Euroatlantica" cu domnul profesor doctor Mircea Duțu, director la Institutului de Cercetări Juridice al Academiei, preşedintele Universității Ecologice Bucureşti. Bună seara, domnule profesor! 
Mircea Duțu: Bună seara!
Realizator: Și cu domnul profesor doctor general în rezervă Stan Petrescu. Bună seara, domnule general!
Gen. (r) Stan Petrescu: Bună seara, domnule Popescu!
Realizator: Domnilor, iată, problema schimbărilor climatice și a securității e ridicată până la cel mai înalt nivel al forului mondial ONU și adusă pe ordinea de zi a Consiliului de șeful guvernului unuia dintre cinci membri permanenți - Marea Britanie. Domnule profesor Mircea Duțu, haideți să deslușim.
Mircea Duțu: Trebuie să remarcăm, pentru început, că nu este pentru prima dată când - și tot Marea Britanie - ridică în fața Consiliului de Securitate și se dezbate problema schimbărilor climatice. Primul act de acest gen a avut loc în luna aprilie 2007 și a vizat relevarea legăturii ce există între energie, schimbarea climatică și impactul pe care criza care se prefigura a se manifesta deja de atunci le poate avea asupra păcii și securității internaționale. Este deosebit de interesant de văzut cum a evoluat problematica în cadrul Consiliului de Securitate, pentru că, dacă atunci, pentru marea majoritate a delegațiilor care s-au exprimat și discuția care a avut loc în cadrul Consiliului de Securitate asupra climei și energiei se considera că trebuie să rămână o excepție, Consiliul nedispunând, potrivit marii majorități a participanților, de un mandat și nici de expertiza necesare pentru a o trata, și se considera ca toate aceste discuții să fie lăsate a se desfășura în cadrul Adunării Generale, am ajuns la 14 ani ani distanță în timp la un fel de consens tot mai crescând în jurul ideii că urgența climatică este o amenințare pentru securitate colectivă. Ceea ce s-a întâmplat marți trebuie văzut în cheia faptului că s-a pus frontal întrebarea dacă Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite poate și trebuie să își extindă competențele și în privința schimbărilor climatice și a impactului pe care acestea îl au asupra păcii și securității./asalar/atataru/ Știm că, în termenii Art. 24 din Carta ONU, Consiliului i-au fost conferite de către membrii organizației responsabilități principale în menținerii păcii și a securității intrenaționale. Ca urmare a evoluțiilor care au avut loc în câmpul internațional în cei 75 de ani și mai bine de existență ai Organizației Mondiale, au trebuit să fie adoptate și atașate noi competențe, recurgându-se mai ales la noțiunea de situație care să permită Consiliului să își asimileze o asemenea problematică. Și dacă în urmă cu 14 ani Marea Birtanie avea această inițiativă, acum a adus o serie de argumente noi, printre altele că schimbările climatice cauzează 16 milioane de deplasați în fiecare an, încurajează astfel înrolarea în grupuri teroriste, traficul uman și crima organizată. Chiar dacă afectează în particular Africa, efectele sunt resimțite peste tot. Cvasitotalitatea membrilor Consiliului de Securitate au susținut că schimbarea climatică este o amenințare pentru securitatea colectivă, inclusiv și mai ales premierul britanic sau președintele Franței, care a vorbit într-un fel în numele Uniunii Europene. Și este deosebit de relevantă poziționarea a, să spunem, trei grupuri mari de interese eocnomice, răsfrânte de această dată în spectrul climatic. Rusia repinge ideea ca problematica de mediu să fie rădăcina conflictelor, susține că aceasta este o diversiune, ascunzând adevăratele cauze, și consideră că a impune o atare conexiune în mod sistematic e periculos. Este împărtășită ideea că se impune un răspuns la schimbările climatice, dar acesta trebuie să fie făcut în cadrul mecanismului în care este tratat de profesioniști și cu abordarea diferită pe regiuni și nu una globală. Se pune în evidență faptul că această schimbare climatică ar fi tratată în contextul suveranității. Este deosebit de interesantă poziția Chinei, care se nuanțează, și noul emisar special, Xie Zhenhua, care are o experiență în materie inclusiv în privința negocierilor purtate cu John Kerry, atunci când acesta a fost secretar de stat în cadrul administrației Obama...
Realizator: John Kerry fiind acum emisarul special american pentru schimbări...
Mircea Duțu: Pentru climă...
Realizator: Da, ca să se înțeleagă.
Mircea Duțu: ... al președintelui american, consideră că dezvoltarea durabilă ar fi cheia pentru a rezolva toate problemele și a elimina cauzele conflictelor, cooperarea internațională privind clima trebuie să fie tratată în cadrul convenției-cadru privind clima, ca o cale principală. Sărind în ajutorul Chinei, Vietnamul consideră că în orice caz, cel puțin la acest moment dat, nu poate fi vorba de o extindere a competențelor Consiliului de Securitate în privința impactului climei asupra păcii și securității și că aceasta trebuie să rămână o competență exclusiv ținând de suveranitate. Și, în fine, președintele Macron, francez, exprimând într-un fel punctul de vedere al Uniunii Europene, a considerat că legătura dintre clima și securitate e una complexă și indisolubilă. Așa cum aminteați și dumneavoastră în prezentare, a subliniat, de exemplu, că, din 20 de țări cele mai afectate de conflicte în lume, 12 fac parte și dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere al climei și a mers mai departe și a făcut câteva propuneri importante pentru creșterea implicării Consiliului de Securitate al ONU în materie de climă. Este adevărat că, văzând punctele de vedere ale Chinei și, mai ales, ale Rusiei și ținând cont de faptul că un veto din partea acestora ar fi dus la respingerea ei, Marea Britanie nu a mai supus adoptării o rezoluție care să marcheze această extindere de la începuturi... 
Realizator: Ab initio.
Mircea Duțu: Ab initio, acest început de competențe care să fie atribuite Consiliului de Securitate.
Realizator: Domnule general, dumnevoastră sunteți profesor de drept adminsitrativ, dar ați fost o viață militar de carieră. Dumneavoastră cum vedeți lucrul acesta?/eradu/atataru
Realizator: Are indicii premierul britanic, care, sigur, acum nu mai este în Uniunea Europeană și își aplică propriile reguli și este înconjurată țara sa de ape, dar are indicii că va fi o mare migrație? Poate da peste cap chiar toată lumea?
Gen. (r) Stan Petrescu: Fac o corectură: în afara unor alte discipline, am predat și Drept administrativ. Din orgoliu! Administrația are rădăcini profunde în administrația militară. 
Mircea Duțu: Dreptul mediului e și drept public, în mare parte.
Gen. (r) Stan Petrescu: Fără îndoială, fără îndoială. Prin urmare, chestiunea nu e atât de simplă. În urma acestei încălzirii globale, iată, de două secole, când industrializarea a început să se întindă ca o pecingine pe întreaga planetă, influența antropică, influența umană, prin instrumentele sale civilizatoare, pun în ghilime, iată, a pus planeta într-o situație subsecventă și ea nu mai face față acestor, să spunem așa, agresiuni. Iată, până la urmă, la acest început de mileniu sau în acest moment, anul 2021, avem povara mai multor crize: criza pandemică, criză ecologică, criză financiară și mai ales criză climatică, care generează catastrofe și calamități și care pun nu în dificultate, ci creează surse de insecuritate, dacă vreți, mult mai mari și cu efecte mult mai dezastruoase decât orice război în care nu s-ar folosi armele strategice și armele nucleare, dar forța, la un moment dat, a naturii în condițiile dezechilibrelor acestea climatice poate să producă efecte asupra planetei, asupra celor 7,5 miliarde de consumatori ai planetei, poate să pună probleme mult, mult mai mari. Observația premierului Boris Johnson, mai ales într-o țară insulară, și toate țările insulare și mai ales cele cu litorale foarte lungi sunt cele mai puternic lovite și primele lovite de inundații, de furtuni...
Realizator: Sau de riscul creșterii nivelului oceanului.
Gen. (r) Stan Petrescu: Sigur că da. Urmare faptului că temperatura la sol a crescut foarte tare, Arctica și Antarctica sunt deja cu temperaturi scăzute și provoacă decesul și, de aici, creșterea nivelului apelor. Prin urmare, ONU nu a fost creată decât cu scopul de a gestiona crize la nivel planetar. Chiar dacă unii pun pe masă acest principiu al suveranității, sigur că Rusia, autoritară în perimetrul ei, ia măsuri de control asupra oricăror deviații sau asupra oricărui agresor împotriva mediului și este ferită de asemenea efecte pe care le-au trăit alte state mai slab dezvoltate sau puse în calea acestor deluvii și furtuni, își permite și dreptul de veto, în totală opoziție cu China, care este mult mai diplomată, ea este adepta dezvoltării durabile, este adepta cooperării, dacă vreți, este în consonanță cu Kerry și care invită la cel mai înalt forum mondial, Organizația Națiunilor Unite, problema cooperării între state pentru a putea tempera încălzirea globală și pentru a tempera aceste riscuri de securitate care derivă din criza aceasta climatică. Și am să revin la Boris Johnson. Sigur că efectele cele mai directe ar fi degradarea resurselor de apă potabilă, creșterea furtunilor și inundațiilor, cum am spus, cu efecte asupra vieții umane, asupra vieții planetei, în general.
Mircea Duțu: Dar știți că, scuzați-mă puțin, știți că, e adevărat, problematica cea mai spectaculoasă este cea climatică, dar în deschiderea reuniunii de alaltăieri a fost invitat un savant britanic de 94 ani care a vorbit..
Gen. (r) Stan Petrescu: Popular, cel mai popular savant.
Mircea Duțu: Sunt probleme economice. Dacă în urmă cu 30 de ani schimbările climatice erau privite mai ales din perspectiva fenomenelor meteorologice extreme și a consecințelor pe termen lung, din perspectiva unui deceniu de ordin climatic, astăzi preponderente au devenit aspectele de ordin economic./lbadiu/atataru/ Şi aş puncta din punct de vedere istoric interesul britanic, începând din 1988, când în cadrul unei întâlniri între Ronald Reagan şi Margaret Thatcher s-a luat hotărârea să se impună prin G7 crearea Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice. În memoriile trezorierului Cabinetului Doamnei de Fier se arată că ea a fost deosbit de receptivă la această idee de a promova schimbările climatice ca o problemă internaţională nu atât dintr-o aplecare spre ecologism, cât mai ales din faptul că se confrunta Marea Britanie cu o mare grevă a industriei cărbunelui, care dura de un timp îndelungat şi vedea în epuizarea resurselor de combustibili fosili o ameninţare pentru viitor. În 2005, după marea problemă a caniculei din 2003, care a produs peste 50 de mii de victime în ţările Europei Occidentale, apare Raportul Stern al lordului brtitanic cu acelaşi nume, o concluzie economică puternică, aceea că, în orice caz, dacă costul măsurilor de prevenire şi atenuare a ritmului de încălzire globală este mult mai mic decât cel al adaptării unui ritm rapid sau al consecinţelor negative a schimbărilor climatice. Şi, în fine, în 2019 vine noua Comisie Europeană, în condiţiile în care Marea Britanie făcea încă parte din Uniune, şi proclamă Pactul Verde ca noua strategie de creştere. Pactul Verde nu este în primul rând dominat de măsuri pure de protecţie a mediului, el integrează noul tip de dezvoltare decarbonizată a economiei europene şi dă tonul la nivel mondial, pentru că se stabilesc trei obiective majore: proclamarea oficială a urgenţei climatice pe care Parlamentul European a decretat-o în noiembrie 2019, iar Parlamentul britanic şi francez în iunie acelaşi an, şi în fine, secretarul genaral al ONU a făcut apel la statele lumii în această direcţie la 12 decembrie 2020, în cadrul summitului prin videoconferinţă climatic, iniţiat tot de premierul britanic, unul care are în vedere că în toamna acestui an la Glasgow va avea COP26, cu rol primordial în relansarea negocierilor internaţionale, în contextul în care americanii au revenit în frontul anticlimatic şi, ca atare, deja vorbim de un nou tip de dezvoltare. Avem în 2050 asumat obiectivul neutralităţii carbon, adică, emisii nete zero, în 2030 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% şi toate ţările, peste 100, şi-au stabilit asemenea ţinte. Numai China n.b., având în vedere traiectoria proprie de dezvoltare, a decalat cu 10 ani acest obiectiv al neutralităţii climatice, respectiv pentru 2060, având în vedere o strategie proprie, tinde să devină şi are pretenţia ca în 2028 să reprezinte prima putere economică a lumii, dezvoltă în paralel aşa-zisele tehnologii decarbonizate şi promite ca după 2030 să înceteze creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi să se replieze pe măsuri care să permită atingerea obiectivului de a nu depăşi creşterea temperaturii medii mondiale cu 2% între 2060-2080. Europenii şi SUA merg pe obiectivul neutralităţii în 2050, pentru că speră să limiteze creşterea la 1,5 grade.
Gen. (r) Stan Petrescu: Domnule profesor, ceea ce aţi derulat sunt foarte interesante aceste date, unele dintre ele sunt ipotetice şi de perspectivă, însă haideţi să cantonăm discuţia aceasta în realitate. Criza aceasta.../lcoman/atataru
Mircea Duţu: Este în realitate, că este program şi e lege, Legea Europeană pentru Climă. 
Gen. (r) Stan Petrescu: În programe se scriu cifre, intenţii şi ţările bogate şi care dispun de posibilităţi materiale pot temera aceste riscuri, dar să cantonăm realitatea existentă. 
Mircea Duţu: Domnule profesor, trebuie să înţelegem că ăsta e modul de dezvoltare al UE. Planul de Redresare şi Rezilienţă păcătuieşte tocmai în faptul că tratează...
Gen. (r) Stan Petrescu: Le cunoaştem, domnule profesor. Dar, vă rog, haideţi să gândim cum putem să stopăm aceste riscuri de securitate. Spuneaţi că ONU nu poate să le cuprindă sau nu are competenţă./lcoman/atataru
Mircea Duţu: Staţi puţin, Organizaţia Naţiunilor Unite?
Realizator: Era vorba de Consiliu...
Gen. (r) Stan Petrescu: De Consiliu, de Consiliul de Securitate, mă scuzaţi. Deci, când este vorba de sursă de insecuritate, la nivel global, competenţele dinttr-o dată 
cad asupra acestuia. Însă haideţi să...
Mircea Duţu: Nu, nu, nu. Haideţi să citim Carta ONU, Art. 34 şi următoarele.
Gen. (r) Stan Petrescu: Nu vrem să polemizăm, dar haideţi să mergem la exemple. Să mergem la exemple, state care pierd terenuri.
Mircea Duţu: Nu. Vorbiţi cu un profesor de Drept internaţional, care predă în fiecare an competenţele Consiliului de Securitate.
Gen. (r) Stan Petrescu: Pierd surse de apă. Haideţi să luăm cazul Perului, dacă gheţarii se vor topi, ei nu mai au sursă de apă.
Mircea Duţu: De acord.
Gen. (r) Stan Petrescu: Şi 27 de milioane de peruani vor fi în pericol. Acum, prezentă, migrația din Bangladesh către India nu o putem neglija, că nu este sursă de securitate.
Mircea Duţu: Nimeni nu neglijează, dar, v-am spus, evoluţia...
Gen. (r) Stan Petrescu: Păi, eu de asta vreau să vorbesc.
Realizator: Ia, păi, ziceți domnule general.
Gen. (r) Stan Petrescu: Eu despre asta vreau să vorbim.
Realizator: Ia ziceţi.
Gen. (r) Stan Petrescu: Pentru că sunt prezente. Asemenea migraţii sigur că vin din vechime, dar asemenea migrații în prezent pun dificultăți la frontieră, pun dificultăți teritoriale, afectează normele de Drept internațional, pun state mai mari în conflict, este vorba de pierderi de vieți omenești, pe zone întinse, chiar și în Europa, aici în Balcani, după războaiele balcanice sunt probleme de această natură şi ele nu pot fi neglijate. Prin urmare, aceste programe de perspectivă - 2030, 2040, 2050 - într-adevăr ele sunt frumoase, dar problemele de insecuritate sunt acum cele care trebuiesc rezolvate și pot genera confruntări la scară regională, nu te joci cu foamea, nu te joci cu lipsa de apă, care scade în mod dramatic, sau conflictele aici lângă noi, Turcia cu Eufratul, a făcut 19 baraje, Siria țipă că nu mai are apă, turcii nu le dau, a ajuns un iaz zona de doi, sau trei, sau patru metri, ca şi Tigrul. Sau să luăm cazul Iordanului, dacă mergeți în Iordania între Israel şi Iordania a mai rămas o mlaştină. Deci, aceste chestiuni nu sunt simple, ele trebuiesc rezolvate şi aceste probleme de insecuritate se rezolvă numai la Consiliul de Securitate. Mai dau câteva exemple, ca să vedeți că ele tulbură şi ele se transformă în crize, se transformă în confruntări pe arii întinse. Conflictul asupra resurselor este real, nu mai este o chestiune în două sau trei locuri. De asemenea, daune economice și riscuri, orașele de coastă, marile megalopolisuri în 10 ani, după două sau trei furtuni în Pacific sau în Atlantic, vor dispărea de pe fața pământului, cu milioane de morți. Am spus, pierderi teritoriale, dispute de frontieră. Ce facem cu Africa? Ea are apă doar în anumite râuri, care traversează anumite state. Deja au început să se bată pe apă; malurile sunt înroşite de morţi. Fragilitate şi radicalizare - în materie religioasă, dar şi în materia guvernanţilor. Statele eşuate şi statele slabe nu pot să gestioneze aceste stări de confruntare, care sunt consecințe ale acestor crize climatice, crize care nu mai sunt o glumă, să le înscriem în programe și să le punem în ditirambice discursul la ONU. Prin urmare, chestiunea este de natură imediată. Trebuiesc concentrate eforturi mari, fie în sume băneşti, fie într-o cooperare internaţională, schimbarea atitudinii normelor juridice internaţionale, pentru că ne vom trezi cu această catastrofă, aceste calamităţi planetare care nu vor mai putea fi oprite. Despre asta este vorba.
Realizator: Eu cred că domnul profesor a avut în vedere aceste lucruri pe care le spunea domnul general, eu voiam să întreb de riscul de a pune faţă în faţă două ţări sau mai multe ţări pentru probleme: resurse de apă, lipsa hranei...
Gen. (r) Stan Petrescu: Migraţia, fenomenul migraţiei.
Realizator: Da. Eu voiam să zic domnule profesor că...
Gen. (r) Stan Petrescu: Migraţia de mediu. Migraţia de mediu, nu de război.
Realizator: Sigur, sigur.
Mircea Duţu: Deplasaţii, deplasaţii enviromentali sau de mediu./atataru
Realizator: Ați avut în vedere, domnule profesor Duțu, aceste elemente când ați scris lucrarea care v-a apărut chiar astăzi - "Dreptul climei. Regimul juridic al combaterii și atenuării încălzirii globale și adaptării la efectele schimbărilor climatice"? Azi a apărut. 
Mircea Duțu: Fără îndoială că da. Și cartea merge până la a evoca reîntoarcerea Statelor Unite în Acordul de la Paris privind clima. Dacă vreți, în privința deplasațiilor climatici, care este textul corect, mergem mai departe și arată o jurisprundență a Consiliului ONU privind drepturile omului în care a fost prima tentantivă de a se recunoaște unor persoane calitatea de refugiați climatici. Toate aceste probleme au fost /și/ sunt prezente, dar ele sunt completate cu această dimensiune economică nouă, care se adaugă problemelor respective. Și dacă este să ne întrebăm ce s-a întâmplat alaltăieri și care sunt câștigurile dezbaterilor din Consiliul de Securitate, putem să marcăm câteva. Participanții au arătat că este nevoie ca organul principal al ONU privind securitatea și pacea să acorde o atenție deosebită în viitor acestor probleme. În 2020 s-a ajuns deja să se integreze noțiuni de insecuritate legate de schimbările climatice...
Realizator: Iacătă, ce spunea domnul general adineauri...
Gen. (r) Stan Petrescu: Eu asta am vrut să... de-asta am vrut să accentuez.
Mircea Duțu: .... privind Republica Centrafricană Darfur, Republica Democratică Congo, Mali, Somalia și vestul Africii. Mai mult decât atât, s-au făcut două propuneri din partea preşedintelui Macron. Unu, să se instituie un raport anual al secretarului general al ONU față de Consiliu asupra impactului schimbărilor climatice, asupra păcii și securității internaționale. O mai bună partajare între state a datelor privind clima și pacea mondială. Și spunea domnul general de faptul că apa, apa reprezintă o problemă specială, chiar la fel de importantă precum schimbările climatice, și este această inițiativă promovată la nivelul ONU privind pacea albastră și nevoia cooperării statelor de a diminua tensiunile legate de accesul la apă și la modul în care este folosită.
Gen. (r) Stan Petrescu: De fapt, e vorba de calitatea apei, apă, suprafața agricolă, viața plantelor și animalelor, calitatea aerului și globalizarea, un factor care a împins riscul de securitate a climei la forme /aberante/.
Mircea Duțu: Dumneavoastră. vreți să spuneți o idee care este subliniată în ultima perioadă. Urgența climatică nu trebuie să acopere urgența ecologică; și urgența ecologică nu trebuie să fie redusă la urgența climatică, în sensul că alte două, cel puțin două probleme fundamentale conexe...
Realizator: Domnilor...
Mircea Duțu: ... cea a biodiversității și a poluării generalizate întregesc problema ecoclimatică și fac din toate acestea urgența ecologică.
Realizator: Domnilor, am o întrebare, 30 de secunde, nu mai mult, de la fiecare: cum trebuie să ne raportăm noi, din această parte a Europei, la problematica pe care am discutat-o? 30 de secunde. Domnule general. 
Gen. (r) Stan Petrescu: Problema este următoarea: statele trebuie să treacă urgent la măsuri de cooperare intensă, fără niciun fel de alte scuze și ipocrizie diplomatică, pentru că în momentul când vezi valul asupra ta de 20 de metri sau că vin din colțurile planetei adevărate /dextincţii de morți/, nu mai este niciun fel de scuză. Prin urmare, chestiunea aceasta nu este o glumă, nu e chestiune de program. Coooperarea internațională la nivelul cel mai înalt trebuie să se facă de îndată. Punct.
Realizator: Domnule profesor Duțu?
Mircea Duțu: Eu cred că ceea ce s-a dezbătut în Consiliul de Securitate pregătește summitul ecoclimatic convocat de Biden la 22 aprilie, de Ziua Pământului, și mai ales COP24 de la Glasgow. În plus, așa cum arătam în carte, trebuie să promovăm un nou drept uman fundamental: dreptul la o climă stabilă, ca parte a dreptului la un mediu sănătos și prosper. Și Uniunea Europeană, prin Pactul Verde, devine liderul mondial ecoclimatic. Iar rezolvarea problemelor climei, păcii și dezvoltării...
Realizator: Domnule profesor...
Mircea Duțu: ... cunosc în Europa liderul principal.
Realizator: Domnule profesor Mircea Duțu, domnule general Stan Petrescu, am ajuns la final, vă mulțumesc pentru participarea la emisiunea noastră. Vă mulțumesc și dumneavoastră, doamnelor și domnilor, pentru atenția cu care sper ne-ați urmărit. Sunt Nicu Popescu, să auzim numai de bine! Bună seara!/asalar/atataru

Etichete euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live