Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: RADIOJURNAL Luni, 19 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

2 Aprilie 2021
Vizualizari: 66
Comentează add

RRA: ”Euroatlantica” - Un an dominat de pandemie. Răspunsul NATO.

Euroatlantica - Ediția din 18 martie 2021

nicu-popescu

 

 

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (18 martie, ora 21:05) - Realizator - Nicu Popescu: Bună seara! În ultimul an, după cum aţi constatat şi am constatat cu toţii, activitatea tuturor componentelor vieţii umane a fost afectată de pandemia de COVID-19. Dar, iată trecut un an de când se instituia  la noi în ţară, prin decret prezidenţial, starea de urgenţă, continuată apoi, până astăzi, cu starea de alertă. Şi cam la fel a fost prin toată Europa şi nu numai. Desigur şi aria securităţii şi a apărării a suferit mutaţii şi adaptări sau cum spunea zilele trecute secretarul genral al NATO, Jens Stoltenberg, în bilanţul alianţei anul trecut: "2020 a fost un an dominat de pandemie. Ne-a schimbat viaţa. A ameninţat economiile şi societăţile noastre, dar capacitatea NATO de a ne apăra naţiunile şi populaţiile a răms nediminuată. Am susţinut răspunsul civil la pandemie, continuând să apărăm toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări. Forţele noastre au fost pregătite şi vigilente şi ne-am susţinut misiunile şi desfăşurările de la grupurile de luptă din estul Alianţei până la Kosovo, Afganistan şi Irak. De asemenea, am continuat să investim în apărarea noastră". 2020, un an dominat de pandemie, răspunsul NATO. Aşa am intitulat ediţia din această seară a emisiunii Euroatlantica de la RRA, la care plăcerea să-i am ca invitaţi prin telefon pe doamna Oana Popescu Zamfir, Global Focus Center și pe domnul Claudiu Degeratu. Bună seara! Doamnă, cum evaluaţi dumneavoastră, de la Global Focus Center, evaluările domnului Stoltenberg?
Oana Popescu Zamfir: Suntem într-adevăr într-un moment de cotitură, să zicem, pentru NATO, şi nu doar pentru NATO. În paralel cu ce se întâmplă la nivel NATO se discută din ce în ce mai intens, după cum ştiţi, de autonomia strategică la nivel european. Este şi momentul de tranziţie între o administraţie americană şi alta, cu modificări importante de curs, din partea SUA în special în ceea ce priveşte implicarea în Alianţă Nord-Atlantică şi în apărarea colectivă în general. Vedem, dacă ne uităm şi către Marea Britanie şi reconsiderarea poziţionării Marii Britanii din punct de vedere securitar, vedem că şi acolo se reflectă competiţia globală în care ne aflăm şi atitudinea faţă de China, de pildă, şi încă este, încă se joacă meciul în care decidem dacă ne situăm într-o paradigmă de competiţie sau ne situăm într-o paradigmă de dezescaladare. Deci, într-adevăr, din punctul acesta de vedere ce putem să spunem despre evaluarea secretarului general al NATO? În primul rând că, da, în anul trecut într-adevăr anul trecut a fost un an bizar pentru alianţă, a fost un an cumva de aşteptare, de tranziţie, un an în care alianţa în acelaşi timp în care s-a confruntat cu o provocare care nu este în primul rând de natura atribuţiilor ei, a trebuit şi să facă faţă, să refelecteze mai de grabă, asupra provocărilor care au stat la nivel global. Multe lucruri se schimbă în jurul nostru şi cred că nu doar la nivelul evaluărilor lui Jens Stoltenberg, ci şi ale grupului de reflecţie care a produs, nu mai târziu de sfârşitul anului trecut, primele propuneri şi idei despre cursul pe care NATO ar trebui să-l ia de acum înainte se văd./lazard/ilapadat
Realizator: Orizont 2030 ca să zic așa.
Oana Popescu Zamfir: Da, da. 
Realizator: Domnule Degeratu ce ziceți, cum să deducem din vorbele de acum ale domnului Stoltenberg că va evalua pe termen scurt alianța?
Claudiu Degeratu: Pe termen scurt din raport reiese o decizie clară de a accelera procesul de a elabora un nou concept strategic. În acelaşi timp, probabil că alianţa realizează că nu mai are prea mult timp să oscileze între ideea despre competiție strategică și dezescaladare și că de fapt e obligată să ia primele măsuri preventive pentru un joc pe competiție strategică major. Semnalul dat de Marea Britanie într-un document oficial îl știm. Ei sunt deja pregătiți pentru un obiectiv ambițios de a gestiona jocul strategic de competiție la un nivel global. Deci, cumva alianța cred că o să decidă cam prin vară, la summitul care urmează să aibă loc, la nivel înalt, ceea ce de fapt noi toţi ne așteptam, adică să intrăm într-un joc de competiție strategică. Nu cred că dezescaladarea va mai fi o opțiune decât regională, adică în zona, să zicem probabil a flancului Estic, probabil în Mediterana, dar în realitate acest an este unul al competiției strategice cu, bineînțeles, să zicem aceste seturi de vești proaste că această competiție strategică înseamnă de fapt o serie întreagă de decizii grele şi mai ales de natură financiară. Noi după 2014 am luat niște decizii grele şi am semnat un nivel de /.../ 2% pentru bugetul apărării. Închipuiţi-vă că avem pandemia, vom avea efecte economice și în acelaşi timp va trebui să ducem jocul resurselor pentru apărare la un alt nivel. Va fi foarte greu, aproape aceasta este cea mai proastă veste, ca să mă exprim aşa, care trebuie asociată în primul capitol al analizei de competiţie strategică. 
Realizator: Am rugat-o pe Carmen Gavrilă să prezinte, să pregătească pentru emisiunea noastră și alte sublinieri ale domnului Stoltenberg. 
Reporter: Carmen Gavrilă - Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a menționat că amenințările de dinainte de pandemie nu au dispărut. De exemplu, Rusia este în continuare agresivă, terorismul a căpătat forme mai brutale, există atacuri cibernetice sofisticate, China își crește profilul, iar schimbările climatice au implicații de securitate. Stoltenberg a propus ca NATO să crească finanțarea pentru apărare și descurajare, astfel încât aliații care oferă capabilități să nu mai suporte singuri toate costurile, iar o parte să fie preluate de alianță. Stoltenberg a argumentat că astfel mai mulți aliaţi vor fi încurajați să participe, de exemplu, la grupurile de luptă din zona de est a NATO, la misiunile de poliție aeriană, la cele maritime și la exerciții. Stoltenberg a explicat că noua formulă va reflecta mai bine principiul de apărare comună și va face mai echitabilă împărțirea responsabilităților, dar și a investițiilor. "Unul dintre motivele pentru care am avansat propunerea de a avea o finanțare NATO mai mare pentru descurajare și apărare este pentru că eu cred că plătind mai mult împreună vom încuraja mai mulți aliați să pună la dispoziție capabilități, în special în partea de est a NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre și a Mării Baltice". Jens Stoltenberga insistat că o Europa care investește mai mult în apărare și reduce fragmentarea din industria de profil este în avantajul NATO, pentru că în prezent doar 20% din cheltuielile de apărare sunt acoperite de europeni. Secretarul general a explicat că pentru uniune nu există o alternativă de securitate la NATO.
Realizator: Iată și alte elemente importante și într-un fel am pus aici acest material de la Carmen Gavrilă fiindcă aţi amintit dumneavoastră, domnule Degeratu, și de bani. Doamnă, cum trebuie să ne raportăm? Iată, spunea domnul Stoltenberg că în clubul celor 2% sunt acum 11 state membre./rpatulea/ilapadat
Spuneam că acum, în clubul celor cu 2% pentru apărare sunt 11 state membre și am făcut releferire la sublinierea domnului Degeratu de dinainte, precum și la ce spunea domnul Stoltenberg în material. Cum vedem drumul acestui 2%, că până în 2024 practic toate statele s-au angajat să ajungă la acest 2% din PIB?
Oana Popescu: Cred că modificările la nivel global și sentimentul creșterii competiției, dar și apropierea de casă, ca să spunem așa, a amenințărilor au făcut ca mai multe state să înțeleagă necesitatea de a se concentra pe creșterea capacității interne de a investi în propria apărare. Cred că trebuie să înțelegem foarte bine ce înseamnă acest context de competiție globală în care intrăm și, așa cum spunea și raportul privind Orizontul 2030 pentru NATO, alianța trebuie, în același timp, să-și cimenteze capacitatea de a fi forumul politic principal pentru competiția strategică și geopolitică ce va urma și a început, iar asta înseamnă că trebuie să fim în primul rând capabili să ne apărăm. NATO rămâne o alianță defensivă, numai că am sentimentul că în decursul ultimilor ani a crescut recunoașterea din partea statelor membre a faptului că asta nu înseamnă că putem să ne relaxăm parțial și să lăsăm în mare măsură Statelor Unite sarcina investițiilor în apărare, ci din contră, o alianță defensivă e și o lecție dacă vreți a războiului rece, o alianță cu capacitate de descurajare, este, de fapt, o alianță mai sigură și care într-devăr servește intereselor propriilor membri. Deci mă aștept ca mai multe state să găsească modalitatea de a-şi îndeplini obligațiile. Cred că România trebuie să ia foarte în serios faptul că dacă până nu de mult eram printre campionii alianței doar pentru că ne asumaserăm această țintă, acum realmente trebuie să și ajungem la ea, pentru că nu mai putem să fim, așa, copiii de aur ai NATO, doar pentru că, spre deosebire de alții, nu am încercat să amânăm, să reinterpretăm această țintă, ci ne-am sumat-o. Trebuie, realmente, să investim și să investim inteligent în apărare, lucru unde nu întotdeauna suntem la fel de prompţi cum suntem în asumarea de obligații pe hârtie.
Realizator: Domnule Claudiu Degeratu, ați văzut și în expunerea de dinainte, paleta largă a ceea ce trebuie să răspundă NATO și nu au încetat nici în anul în care a trecut, în anul dominat de pandemie, cibernetica, Rusia, China. La ora la care avem noi emisiunea acum este prognozată întâlnirea din Alaska, șefii diplomațiilor din Statele Unite și China, dublaţi de responsabil la nivel de securitate de acolo. Are loc și reuniunea troicii lărgite pentru Afganistan, deci divers.
Claudiu Degeratu: Divers, pentru că întreaga regiune Indo-Pacific este este foarte diversă. Marea problemă pentru NATO  rămâne totuși ritmul slab de asumare a unor cheltuieli pentru apărare. Noi discutăm de 11 țări din 2014 încoace, dar, de fapt, din astea 11 vreo trei cheltuiau și înainte de 2014. Deci nu avem un număr semnificativ. A doua mare problemă este cea legată de modul în care gestionăm resursele împreună, adică interoperabil. Şi, bineînțeles, a treia și cea mai importantă problemă este diviziunea regională a întregii, a întregului efort de apărare, pentru că vom avea probabil actori importanți din alianță, care se vor concentra pe dezvoltarea prezenței militare în regiunea Indo-Pacific și atunci sigur că celelalte zone de interes apropiate de noi vor trebui cumva suplinite și cu resurse, și cu o mai multă cooperare și, bineînțeles, cu mai multe inițiative naționale./pvelisar/ilapadat
Realizator: Ca să o spunem direct, Marea Britanie în curând va ajunge, va fi prezentă în zona Pacificului de vest cu portavionul Elisabeta.
Claudiu Degeratu: Sigur, şi la aceste aspecte se adaugă celelalte domenii care sunt noi, cum ar fi spaţiul cibernetic şi cel, să zicem, spaţiul sau zona spaţială, să zicem, a extra-atmosferei, adică domenii în care NATO încearcă să seteze, cum se spune, standardul de aur în domeniu şi probabil că, cel puţin pe zona spaţiului cibernetic, România va avea un rol mai important de jucat în această, să zicem, alianţă globală. Există celălalt aspect care înseamnă din nou eforturi şi resurse naţionale, amintite şi de doamna Popescu, care este foarte important, cel politic, în special legat de promovarea valorilor democratice şi apărarea acelor state democratice care au nevoie de asistenţă din partea NATO. Acesta, iar, va fi un domeniu, un capitol care va necesita şi creativitate şi mai ales efort din partea tuturor aliaţilor. Aici nu contează cât de mare eşti ca aliat, atâta vreme cât eşti un susţinător al valorilor democratice. Acest lucru trebuie să-l proiectezi oricunde se poate, că îl facem în Caucaz, în Orientul Mijlociu, şi aici România va avea un cuvânt foarte important de spus. Uitaţi-vă la efortul diplomatic al secretarului general adjunct, Mircea Geoană, care are întâlniri periodice inclusiv cu ambasadorul Chinei în Belgia, unde discută combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, probleme legate de pandemie şi de sănătate. Deci, cumva NATO şi-a lărgit spectrul de... îşi lărgeşte spectrul de interes, dar în acelaşi timp există o mare problemă legată de resurse.
Realizator: Vă rog, doamnă.
Oana Popescu Zamfir: Aş mai completa ceva în continuarea a ceea ce spunea Claudiu şi cred că este un lucru important de reţinut. Faptul că intrăm în această competiţie strategică nu înseamnă, din păcate am putea spune, că lucrurile vor fi mai în alb şi negru şi mai clare. Din contră, suntem într-un context în care în aceleaşi timp în care realizăm că suntem într-un mediu competitiv, nu avem în niciun caz interesul ca acesta să degenereze într-un mediu conflictual. Nu există disponibilitatea sau dorinţa intrării într-un conflict sau într-o paradigmă conflictuală cu China. La asta mă refeream când spuneam mai devreme că s-ar putea să vedem în acelaşi timp eforturi de descurajare, dar şi de dezescaladare a tensiunilor, pentru că până la urmă un conflict între SUA şi China este cel mai rău scenariu pe care ni-l putem imagina pentru viitorul apropiat. În egală măsură, pe termen mai lung, şi va fi o chestiune complicată, nimeni nu îşi doreşte să împingă Rusia în braţele Chinei ca ele să formeze un bloc antioccidental. În momentul de faţă ele au mai mult o alianţă de oportunitate. Nu vrem ca ea să devină, să se solidifice şi să devină o alianţă pe termen lung şi atunci trebuie să găsim cele mai bune modalităţi de a angaja cumva Rusia mai de grabă într-o, dacă nu cooperare, măcar detensionare a relaţiilor cu Occidentul. Sigur că, aşa cum se spune este nevoie de doi pentru tangoul ăsta, rămâne de văzut dacă şi Rusia îşi va dori acest lucru. Dar cu certitudine, eforturile vor trebui să devină mult mai sofisticate din punct de vedere politic. Și în momentul de faţă mă tem că România, dincolo de lipsa de claritate de care încă suferim exact în materie de smart defence, de ce anume ne alegem ca domeniu prioritar pentru noi din punct de vedere al investiţiilor în apărare, cred că în egală măsură încă ne lipseşte, din păcate, nivelul de ambiţie şi sofisticarea de a încerca să contribuim la acest proces continuu de reflecţie, nu doar să fim foarte buni şi fideli implementatori ai unei agende./lazard/ilapadat
Cred că aici e nevoie de eforturi sporite din partea diplomației române, din partea zonei politice, a zonei de apărare și strategice, pentru că nu mai trăim vremuri în care putem să ne permitem pur și simplu să așteptăm să ni se spună ce să facem și noi să executăm, chiar și bine, nu mai este suficient.
Realizator: Probabil că ştiau ce o să spuneţi în seara asta cei de la Ministerul Apărării, pentru că, potrivit unui comunicat dat publicității, nu cu mult timp în urmă, doamna Simona Cojocaru, care e secretar de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale și practic omolog din Bulgaria, Atanas Zaprianov, au semnat un protocol de amendare a acordului între Guvernele României și Bulgariei privind operațiunile transfrontaliere de poliție aeriană, asigurându-se astfel cadrul desfășurării transfrontaliere a operațiilor aeriene specifice sub egida misiunii de poliție aeriană întărită a NATO pe care unele state membre ale NATO în mod de integrat le execută aici în zona noastră, a României și a Bulgariei. Domnule Degeratu v-am adus şi mai aproape de noi ca să ne poziționăm și fizic, nu numai cum spunea doamna Popescu adineauri, ca să intrăm și în zona în care se scrie.
Claudiu Degeratu: Da. De fapt, revenim la zona noastră de interes unde...
Realizator: Neapărat, trebuie să facem mereu, e aici.
Claudiu Degeratu: ...şi unde mereu trebuie să venim cu iniţiative noi. Nu e vorba numai că, să zicem Washington-ul acum își propune să facă mai multă diplomație în deschiderea acestei noi administrații, dar și celelalte țări ar trebui să își propună să facă mai multă diplomație regional. Estimarea mea este că în acest cadru de competiție strategică, sigur, în afară de cadrul de incertitudine global există şi un cadru de incertitudine regional. Şi dacă ne uităm la ce s-a întâmplat anul trecut în Caucaz și în zona aceasta ne dăm seama că avem o agendă foarte încărcată. Aceste operațiuni şi misiuni pe care NATO trebuie să le facă în această zonă trebuie să beneficieze și de sprijinul local, cum ar fi cel românesc sau bulgăresc sau turcesc, dar mai ales de o integrare regională. Şi aici sigur că probabil că tot ceea ce am putea face pozitiv va fi bine primit la NATO. Ne lipsesc capabilităţile. Trebuie să recunoaştem faptul că poliția aeriană trebuie făcută integrat între România și Bulgaria, înseamnă de fapt că vin aliaţii, vin avioane aliate să facă împreună cu cele românești o patrulă aeriană constantă, dar urmează să facem și poliție maritimă tot cu NATO, ceva mai bine, mai integrat și mai mult în apele teritoriale ale aliaţilor la Marea Neagră și atunci sigur că avem deja o diviziune a muncii pe care noi o cam cunoaştem în această parte. Mai rămâne partea, să zicem, capitolul cel mai greu și care este important și în cadrul UE, cel de a asigura mobilitatea militară în regiunea Europei de Sud-Est, de fapt regiunea cea mai complicată din punctul de vedere al infrastructurii pentru alianță, pentru că trebuie să construim și facilități noi aeriene și facilități portuare noi, hub-uri regionale, cum ar fi cel de la Kogălniceanu. Deci, cumva susţinem un efort integrat la care, dacă adăugăm și programele noastre ambițioase de înzestrare, dar care mai au niște întârzieri pe aici pe colo, ar trebui să contribuim din ce în ce mai mult la securitatea regională. Dar, exact cum spunea şi doamna Popescu la început este foarte mult de făcut, muncă diplomatică în această regiune. Eu sunt convins că România are și specialiști, are și idei, are şi capacitate, ar mai rămâne să dea mai multe resurse pentru programele regionale și am putea face diferența, cum se spune în marketing, în această zonă, pe o nişă care ni se potrivește.
Realizator: O întrebare cu un răspuns într-o frază. Cum ați caracteriza, deci într-o frază, răspunsul NATO în 2020 la tot ce s-a întâmplat în zonă, de la pandemie până la cum ați amintit crizele care unele nu au fost departe de noi? Doamna Oana Popescu Zamfir. 
Oana Popescu Zamfir: Eu nu pot să răspund decât prin continuitate. Cred că NATO la momentul ăsta, nici la momentul ăsta, nici altădată NATO nu face niciun fel de revoluție internă, nu se schimbă peste noapte. Cred că asistăm la un proces gradual de adaptare și de schimbare și a făcut și anul trecut ce a făcut și până acum. Ceea ce, ca să fim înţeleşi, nu e desigur ideal și așa cum am dori, dar este suficient de bine având în vedere celelalte opţiuni pe care le avem la dispoziție. 
Realizator: Domnule Degeratu!
Claudiu Degeratu: Răspunsul NATO cred că a fost o soluţie bună între raportul riscurilor și oportunităților în această regiune.
Realizator: Doamnă Oana Popescu Zamfir, domnule Claudiu Degeratu, vă mulțumesc pentru participarea la emisiunea noastră! "Euroatlantica" se încheie aici./rpatulea/ilapadat


Etichete euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live