Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: INTRE SACRU SI PROFAN (R) Joi, 03 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

6 Noiembrie 2020
Vizualizari: 135
Comentează add

Siguranța epidemiologică continentală în pragul sezonului rece

Euroatlantica - Ediția din 17 septembrie 2020

nicu-popescu

  

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (17 septembrie, ora 21:05) - Realizator: Adriana Turea - În emisfera sudică, unde sezonul rece este pe final, activitatea gripală nu a fost foarte intensă. Explicațiile acestui fenomen le veți afla ascultând până la final emisiunea. Bună seara! Sunt Adriana Turea, gazda ediției din această seară a "Euroatlantica". Tema de discuție este: "Siguranța epidemiologică continentală în pragul sezonului rece", iar invitații mei sunt reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății și președinte al Societății Române de Microbiologie, profesor doctor Alexandru Rafila și președintele Societății Române de Epidemiologie, profesor doctor Doina Azoicăi. Organizația Mondială a Sănătății a lansat Carta privind siguranța lucrătorilor din domeniul sănătății. Documentul, lansat astăzi, de Ziua Mondială a Siguranței Pacienților, solicită guvernelor și celor care desfășoară servicii de sănătate la nivel local să ia cinci măsuri pentru a proteja mai bine personalul din domeniul medical. Acestea includ pași pentru protejarea lucrătorilor din domeniul sănătății de violență, pași care să îi ajute să își îmbunătățească sănătatea mintală, măsuri care să îi protejeze de pericolele fizice și biologice. De asemenea, OMS cere guvernelor să promoveze programe naționale pentru siguranța lucrătorilor din domeniul sănătății și să facă legătura dintre politicile de siguranță ale personalului din domeniul sănătății și politicile existente de siguranță a pacienților. Organizația Mondială a Sănătății a făcut recent şi o recomandare privind modul în care ne salutăm: acela de a nu ne mai atinge coatele. Profesor doctor Alexandru Rafila explică:

Alexandru Rafila: Salutul în sine nu prezintă nici un fel de risc. Faptul că există o distanță prea mică între persoane în momentul acestui tip de salut, dacă vreți, atunci, a dus la această concluzie, că e mai bine să o facem de la distanță decât prin contact direct.
Realizator: Urmează sezonul rece. Sunt recomandări speciale pentru această perioadă din partea Organizației Mondiale a Sănătății?
Alexandru Rafila: Sunt recomandările obișnuite, legate de prevenirea gripei, doar știţi că se poate realiza prin două modalități, în mod specific, prin vaccinare - și asta, de fapt, este marele câștig, la gripă există un vaccin eficient, care poate să fie administrat în presezon - și, bineînțeles, prin măsurile de protecție nespecifice, care sunt similare cu cele de la infecția cu noul coronavirus: păstrarea distanței, mască și igiena mâinilor sunt suficiente pentru a preveni, în general, transmiterea oricărei virozei respiratorii.
Realizator: Cum caracterizați situația pandemiei, la șase luni de la declararea ei?
Alexandru Rafila: Pandemia continuă să înregistreze un număr crescător de cazuri, de la zi la zi. Am ajuns la circa 300.000 de cazuri noi pe zi, un total de 30 de milioane, aproape un milion de decese. Deci, sunt cifre care sunt îngrijorătoare, mai ales că, așa cum spuneam, aceste valori cresc de la o zi la alta și este normal, într-un fel, să se întâmple această evoluție, atât timp cât nu vom avea la dispoziție un vaccin care să întrerupă lanțul transmiterii, măcar în regiunile unde se manifestă o transmitere intensificată comunitară. 
Realizator: Apropo de vaccin, s-a discutat foarte mult în ultima perioadă despre momentul în care va apărea acesta. O firmă care s-a angajat să facă vaccinul și cercetează și-a întrerupt cercetarea, a reluat-o. Chiar acum câteva minute am văzut o știre că America, în decembrie, ar putea să aibă un vaccin. Este realist acest termen?
Alexandru Rafila: Eu nu vreau să fac speculații. Sunt foarte multe speculații în această perioadă referitoare la disponibilitatea vaccinului. Până nu vom avea un prim produs autorizat de o agenție serioasă, cum ar fi, de exemplu, Agenţia Europeană a Medicamentului sau Food and Drug Administration, care este agenţia din SUA, nu putem să discutăm despre această eventualitate. Din păcate, și vaccinul împotriva infecției cu noul coronavirus a ajuns în zona politică și pentru că în foarte multe țări urmează diverse runde de alegeri, sunt anumite, mă rog, situații mai speciale, atunci cred că se fac și foarte multe speculații asupra acestui subiect. Să așteptăm ca un vaccin măcar să fie autorizat de o agenție serioasă, așa cum spuneam și din momentul în care este autorizat, putem să începem să calculăm. Să nu uităm însă că discutăm despre un vaccin care trebuie produs în cantitate extrem de mare, sute de milioane sau chiar miliarde de doze, un vaccin care s-ar putea să se administreze diferit la fiecare categorie de vârstă sau la diferitele categorii de vârstă, probabil, va exista o schemă de administrare la persoanele tinere, la copii, altă schemă la persoanele vârstnice./dsirbu/ E posibil să avem mai multe tipuri de vaccinuri care să fie puse simultan pe piață și, de asemenea, trebuie să nu uităm că lucrul cel mai dificil ar putea să-l reprezinte și logistica, distribuția acestui vaccin, pentru că unele dintre vaccinurile noi dezvoltate sunt vaccinuri care conțin acizi nucleici şi care sunt sensibili la variațiile de temperatură. Ele trebuie transportate până la locul de utilizare, congelate, de exemplu, la minus 70 de grade şi lucrul ăsta reprezintă o dificultate. Aşa că sunt multe elemente care pot să pună probleme distribuţiei şi administării efective a vaccinului şi din această cauză, acel termen despre care tot discutam, jumătatea anului viitor, pentru multă lume, inclusiv pentru Organizația Mondială a Sănătății, este un termen realist. Să sperăm că vom avea un vaccin, pentru că nu trebuie să uităm și de posibilitatea de a nu avea un vaccin decât peste mai mult timp. Deci, întâi să avem vaccinul şi să putem să depăşim problemele legate de producţia pe scară mare, distribuţia vaccinului, administrarea vaccinului și așa mai departe, încât să putem să avem o opinie serioasă, care să fie fundamentată pe realitate.
Realizator: Cât de mult credeți că au influențat măsurile restrictive luate de diferite state în Europa comparativ cu noi?
Alexandru Rafila: Măsurile au influențat în mod evident, pentru că după creșterea inițială a numărului de cazuri, ulterior, toate țările au adus epidemia sub control, toate țările din Uniunea Europeană, chiar și Suedia, care luase măsuri, să spunem, mai moderate şi erau mai degrabă recomandări decât măsuri efective. Epidemia a fost adusă sub control, mortalitatea a scăzut foarte mult în Uniunea Europeană, dar după acel moment din primăvară sau început de vară, o dată cu intensificarea călătoriilor internaționale, reapariția turismului, deschiderea unor activități, în mod evident și această infecție a reapărut şi se transmite cu intensitate tot mai mare. Vedeți că și în Uniunea Europeană, dacă ne uităm, tot mai multe țări au nivele destul de înalte de transmitere. România nu mai este pe locul unu sau locul doi, cum era acum două luni, ci a ajuns pe locul cinci, şase, tocmai datorită faptului că în alte țări a existat o evoluţie mai rapidă decât în România, mă refer aici la Spania, la Franța, Cehia, de exemplu, sau Croația, care au ajuns la valori superioare României.
Realizator: Spania, de exemplu, are peste 27.000 de cazuri, Franța, 6000, 9000...
Alexandru Rafila: Nu trebuie să ne preocupe numărul de cazuri efectiv, ci incidenţa cumulată, care raportează numărul de cazuri la populația unei țări și mai mult, avem și un trend, vedem ce se întamplă în ultimele două săptămâni. România, de exemplu, are 85 de cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni, Spania are peste 230 sau 250. Deci, discutăm despre un număr triplu de cazuri în Spania față de România, ţinând cont însă și de populație.
Realizator: Această tendință de creștere poate fi din cauza concediilor?
Alexandru Rafila: Concediile în sine nu produc cazuri de îmbolnăvire. 
Realizator: Nu.
Alexandru Rafila: Călătoriile, turismul, acestea sunt motive de creștere a numărului de cazuri. Vedeţi Grecia, probabil e cel mai bun exemplu. La începutul lunii iulie avea două cazuri la 100.000 de locuitori incidență cumulată, acum probabil că au 30, 40, deci o creștere foarte mare, pentru că Grecia, fiind o destinație turistică, a primit oaspeți din foarte multe țări şi implicit, numărul de cazuri, inclusiv la cetățenii greci, a început să crească.
Realizator: Oamenii sunt mai relaxați și nu mai sunt atenți la reguli, de aceea m-am legat de concediu.
Alexandru Rafila: Da. Este sigur și asta. Asta poate să fie o cauză, dar nu este singura cauză, pentru că sunt și situații când persoane asimptomatice transmit boala. Dau un exemplu: în zone turistice, lumea merge la terase și acolo interacțiunile cu alte persoane sunt posibile și inclusiv infecțiile, după aceea călătoresc spre domiciliu, pot să apară focare în localitate de domiciliu pe care le produc persoanele care se reîntorc din concediu. Sunt multe elemente care trebuie luat în considerare și nu este nimic neașteptat, în cursul acestui sezon cald, să asistăm la creşterea de cazuri.
Realizator: În prima parte a pandemiei au fost situații în care sistemele medicale au fost depășite, chiar în țări dezvoltate, în țări în care e considerat sistemul medical mai avansat decât al României. Ne îndreptăm spre sezonul rece. Sistemele medicale vor fi pregătite și mai ales cel românesc poate să facă față unui val de îmbolnăviri?
Alexandru Rafila: Ceea ce s-a întâmplat în Italia mai ales şi în Spania în primăvară sper să nu se mai repete. Există în momentul de față o cunoaștere mult mai bună a bolii, se aplică scheme terapeutice care previn complicațiile în multe situații și nu se ajunge în situația aceea dramatică, care a afectat foarte multe persoane și cu decese extrem de numeroase în cele două țări pe care le-am menționat și, în plus, cred că există deja această obișnuință de a proteja grupurile vulnerabile, mai ales persoane instituționalizate, în rândul cărora s-au înregistrat în primăvară foarte multe decese./mnecula/ Și dacă pui toate aceste lucruri în balanță, atunci sigur că și sistemul de sănătate este puțin mai protejat decât era în primăvară, are capacitate mai bună de răspuns, oamenii știu ce au de făcut, începem să cunoaștem această boală și tipul de îngrijire medicală optim pentru situația actuală pentru că, sigur, sperăm în viitor să mai existe și alte tipuri de medicamente antivirale.
Ralizator: Au fost țări care au testat mai mult, sunt medici care recomandă o testare în masă. Noi am ajuns să avem în jur de 26.000 de teste pe zi. Este suficient pentru România sau ar mai fi nevoie?
Alexandru Rafila: Atât timp cât toate persoanele care sunt incluse în categoriile recomandate, care nu sunt recomandate doar de Institutul Național de Sănătate Publică, ci și de Centrul European de Control al Bolilor și de OMS, pot fi testate, atunci nu este o problemă. Dacă o să vă uitați în structura acestor teste, 40% din teste sunt la persoane care doresc să călătorească, deci persoane sănătoase, iar în rândul lor avem doar câteva teste pozitive, probabil sub 1 la mie. Restul testelor pozitive sunt din categoria persoanelor care trebuie testate conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică și acolo avem o pozitivitate de 10%. Și atunci, concluzia este că este o capacitate suficientă în acest moment, dar probabil că accesibilitatea trebuie îmbunătățită pentru anumite categorii mai expuse, știu eu, poate pentru personalul medical, pentru unele categorii de cadre didactice, probabil că este recomandat să existe o astfel de disponibilitate mai mare a testării care trebuie, probabil, și din punct de vedere zonal, îmbunătățită. Pentru că există zone din țară unde capacitatea de testare este, într-adevăr, mai redusă. Sunt unele, cum este Bucureștiul, Clujul, unde este extrem de mare, alte zone mai puțin dotate din punct de vedere al capacității de testare.
Realizator: Ce ar trebui să facă România și românii pentru următoarea perioadă?
Alexandru Rafila: Românii trebuie să adopte comportamentul preventiv ca și conduită obișnuită. Ce trebuie să facă România? Aici răspunsul este pe la Guvernul României, la autoritățile centrale, eventual la autoritățile locale. Cred că mai multă coordonare pentru realizarea controlului eficient al infecției cu noul coronavirus este de dorit, cel puțin în momentul de față, în zona Ministerului Educației, unde știți bine că au fost foarte multe probleme legate de debutul anului școlar.
Realizator: Următorul invitat este președintele Societății Române de Epidemiologie, profesor doctor Doina Azoicăi, specialist ce a contribuit la realizarea monografiei "Pandemia COVID-19 în România", coordonată de Academia Română.
Doina Azoicăi: Sunt onorată că domnul academicial Voicu m-a solicitat și mi-a făcut o reală onoare să fiu între distinșii autori.
Realizator: Vă invit să vorbim despre infecția cu SARS-CoV-2, atât în România, cât și la nivel european și să facem o comparație între România și celelalte țări. S-au împlinit şase luni de când OMS a declarat pandemia. Cum caracterizați situația pandemiei în aceste şase luni, din punctul de vedere al epidemiologului?
Doina Azoicăi: O situație care era de așteptat, cel puțin pentru noi, ca profesioniști. Ne așteptam să fie imprevizibilă și atunci, permanent, am fost foarte atenți la toate schimbările care s-au produs pentru că, în cazul unei pandemii, sunt chiar schimbări de paradigmă. Adică se schimbă și background-ul, se schimbă și linia cunoștințelor pe care noi le avem într-o anumită direcție, pentru că suntem în fața unui fenomen biologic foarte imprevizibil și cu totul nou. Același lucru s-a întâmplat și în cazul acestei infecții, foarte multă lume n-a înțeles și a interpretat negativ oscilațiile din partea specialiștilor, dat fiind faptul că, știm cu toții, că la început ne așteptam să fie o infecție respiratorie care, sigur, poate să ia aspecte de evoluție mai specială, dar nu atât de schimbătoare și chiar de gravă cum s-a dovedit să fie această infecție cu noul coronavirus. Ne așteptam și chiar eu, și nu-mi fac din asta o culpă, ci iată limitele în care putem trăi în fața unui minuscul virus care poate să răstoarne o lume întreagă și convinge că în timpul sezonului cald vom avea o scădere sau o limitare a transmiterii, fără să ne gândim că virusul nu va circula./rjurubita/ Dar, din nefericire, am văzut foarte clar că numărul de cazuri a avut un vârf în a doua săptămână a lunii aprilie și prima săptămână din iunie, un vârf care a fost foarte diferit între țări, după care a înregistrat o scădere și țin minte și acum că am spus: gata, suntem pe panta descendentă. Deja aveam o imagine optimistă, însă, din păcate, în toate țările - și s-a văzut și în România - a început o creștere treptată a numărului de cazuri, dar nu exponențial, ci treptat, astfel încât ne-am plasat într-un platou. Categoric, România s-a plasat într-un platou la un nivel destul de crescut al numărului de cazuri, între 1.000 - 1.500, şi, iată, în Europa se remarcă, cam în toate țările Europei, apariția unei creșteri a numărului de cazuri și ne așteptăm la un vârf, care, o să ne întrebe toate lumea: suntem în vârf sau nu suntem în vârf? O să vedem pas cu pas la cât se situează această creștere care urmează, creșterea întâlnită și în celelalte țări europene. Centrul de Control al Bolilor a făcut o raportare recentă asupra analizei fenomenelor încă de la momentul apariției lor până în prezent și marchează faptul că rata de incidență la 14 zile, la momentul de față, este crescută în mai multe țări: în Spania, iată, în România, în Franța, în Marea Britanie și chiar în Germania.
Realizator: A fost o explozie de cazuri.
Doina Azoicăi: Da, se estimează că este un nou val, prin creșterea aceasta a cazurilor, dar exact cum s-a discutat încă de la început, sigur, este inevitabil să crească și în România, dacă evoluția acestui fenomen peste tot este în creștere. Important e să nu fie o creștere bruscă, exponențială, pentru că acest lucru poate să bulverseze din nou viața socială și, foarte important, poate să constituie o presiune asupra sistemelor de sănătate - și nu vorbesc numai de România. Se pune aceeași problemă în toate țările europene. Iată că rata deceselor la 14 zile a crescut la peste patru decese la suta de mii de locuitori, sigur că cu diferențe foarte mari de la o țară la cealaltă. Chiar și pentru România este mult mai înaltă.
Realizator: Cum ați caracteriza România vizavi de acest indice de mortalitate?
Doina Azoicăi: Este la un nivel  mai crescut în România, dar se situează într-o marjă care este estimată la nivel european, pentru că nu trebuie să uităm că la nivel european se estimează că 28% dintre cazurile depistate sunt spitalizate și dintre acestea, 14% sunt cazuri care ajung în terapie intensivă, și, sigur, din cazurile care ajung în terapie intensivă există un procent important, din nefericire, a deceselor şi România este cu o rată a deceselor de peste cinci decese la suta de mii de locuitori.
Realozator: Există o țară europeană care poate fi dată drept exemplu de bună practică în această perioadă?
Doina Azoicăi: Nu știu dacă pot să dau exemplul unei țări cu bună practică. În toate țările s-a încercat de la început să se aplice măsurile care au fost recomandate la nivelul ECDC sau OMS, dar fiecare ţară a avut strategia ei particularizată și mi se pare foarte corect, pentru că suntem foarte diferiți ca ţări, nu numai ca și nivel al sistemului de sănătate sau posibilitatea țării de a se gestiona, dar și din punct de vedere a caracteristicilor comportamentale a acestor populații. Aș putea să vă dau un exemplu: Luxemburgul - cu toate că Luxemburgul este o țară care a înregistrat o rată crescută de cazuri - dar Luxemburgul şi-a gestionat situația aceasta ajunsă la o anumită criză prin creșterea de 5,7 ori a numărului de testări.
Realizator: În Europa se pare că începe al doilea val. În România cum considerați? Este un val care nu s-a terminat sau avem acelaşi trend ca al Europei?/aburtica
Doina Azoicăi: Nu vreau să mă pronunț acum. Aș dori să văd cum evoluează fenomenul. Sigur că platoul a fost străpuns oarecum. Pentru că se estima că platoul va fi până la 1000-1500 de cazuri. Deja în zilele anterioare au fost 1700. Ceea ce așteptăm este să vedem care este tendința aceasta. Oricum, este o tendință de creștere, categoric. Nu pot spune că suntem în valul doi. De ce? Pentru că, mai mult logic, noi nu am coborât la nivelul de a declara încheierea primului val, ca să declarăm că am intrat într-un al doilea val. Dar, oricum, este o evoluție oscilantă și la asta ne așteptam și ceea ce era de dorit, era ca până în septembrie să avem o scădere mai semnificativă.
Realizator: La ce să ne așteptăm acum, că vine și sezonul rece? Meteorologii deja anunță că la sfârșitul săptămânii începe să se răcească vremea.
Doina Azoicăi: Vor fi foarte multe infecții acute respiratorii banale. Ne putem aștepta la o circulație a diverselor virusuri, pornind de la rinovirus, de la alte tulpini de coronavirus, care au circulat în fiecare an și care au dat așa-zisele răceli banale, nici măcar nu le-am diagnosticat etiologic, dar au existat la copii cu infecții cu virusul sincițial respirator, care poate să ia un tablou foarte zgomotos, foarte sever și pe lângă acest lucru, ne așteptăm să avem și circulație de virus gripal și iată că, foarte interesant, în emisfera sudică, activitatea gripală nu a fost foarte intensă. Aspectul acesta poate să aibă mai multe explicații. Fie că cele două virusuri sunt într-o competiție și câștigă cel mai puternic, cel mai "tânăr", cu toate că și virusul gripal în fiecare an are o altă structură, nu majoră, schimbată, dar este, evident, o altă tulpină față de anul anterior. Ori este vorba de faptul că populația a adoptat niște măsuri de limitare a riscului de infecție cu un agent patogen respirator, deci purtarea măștii, evitarea aglomerațiilor și lucrul acesta s-ar putea să ne aducă un beneficiu vizavi de faptul că e posibil să nu mai avem creștere a numărului de cazuri de infecție gripală. Dar asta nu înseamnă că nu vom avea cazuri de gripă. În emisfera sudică a predominant, chiar la un nivel scăzut, dar a predominant AH1N1, mai mult decât /B-ul/, cum a fost în anul anterior.
Realizator: Și COVID-19 cum a evoluat în emisfera sudică?
Doina Azoicăi: A evoluat, pentru că Africa, din ianuarie până acum, a înregistrat un suficient număr de cazuri, 1,366 milioane de cazuri și 33.000 de decese. Deci iată că au fost și eu aș spune că nu vom avea situații ca în anul anterior, /.../ personal medical care să refuze vaccinarea, lucrul acesta îmi doresc din tot sufletul să nu se mai întâmple, pentru că personalul medical este inevitabil expus la amenințarea care ne preocupă, respectiv infecția cu virusul SARS-CoV-2. Și cu toate că nu avem încă date, nu avem informații, pentru că trăim istoria acestei pandemii, ce se întâmplă într-o infecție SARS-CoV-2 și infecția cu virus gripal, mai ales la persoanele care sunt cu comorbidități sau sunt din grupele de risc, încât disponibilitatea populației sau interesul populației pentru vaccinare mi-aș dori să fie mult mai mare decât în ceilalți ani.
Realizator: În concluzie, statul român ar trebui să-și intensifice măsurile de protecție a infectării cu SARS-CoV-2 a categoriilor vulnerabile și fiecare dintre noi să ne protejăm cât putem de bine, respectând regulile de prevenție recomandate de medici și autorități. Ediția din această seară a ajuns la final. Eu sunt Adriana Turea și alături de cei doi invitați, profesor doctor Alexandru Rafila și profesor doctor Doina Azoicăi, vă mulțumesc pentru atenție!
 

Etichete Euroatlanticasiguranta epidemiologicaAdriana TureaNicu Popescu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live