Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: INTERPELĂRI PARLAMENTARE Luni, 27 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Nicu Popescu

19 Iunie 2021
Vizualizari: 225
Comentează add

Euroatlantica - Ediția din 17 iunie 2021

nicu-popescu

 

 RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (17 iunie, ora 21:05) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și  și domnilor, bună seara. La microfon Nicu Popescu. Ediției precedente a emisiunii noastre i-am zis "Întâlniri care vor schimba lumea" și începeau ele, aceste întâlniri, săptămâna trecută, vineri, 11 iunie, a doua zi după emisiune, la Cardis Bay, în Marea Britanie, cu reuniunea G7 și au continuat săptămâna aceasta: luni, la Bruxelles, summitul NATO, marți, tot la Bruxelles, reuniunea la vârf Uniunea Europeană - Statele Unite și ieri, miercuri, la Geneva, vila La Grange din parcul cu același nume, i-a avut ca oaspeți pe liderii american, Joe Biden, și rus, Vladimir Putin. Deci așa cum se zice, fuseră și se duseră, însă rezultatele le vom vedea în timp, mai devreme sau mai târziu. Încercăm să deslușim, la 24 de ore distanță de încheierea ultimei conferințe de presă, cea a președintelui Statelor Unite, care vor fi urmările, mai ales în ceea ce privește România și spațiul în care se află, dar în sens mai larg și cel euroatlantic, spațiul căruia îi aparținem și vom face acest lucru cu ajutorul domnilor Ioan Mircea Pașcu...Buna seara!

Ioan Mircea Paşcu: Bună seara.
Realizator: ... domnul Andrei Țăranu... Bună seara!
Andrei Ţăranu: Bună seara!
Realizator: ... și domnul Alexandru Grumaz. Bună seara, domnule general!
Alexandru Grumaz: Bună seara!
Realizator: Am intitulat ediția de față "A doua zi după". Domnule Ioan Mircea Pașcu, încep cu dumneavoastră și am să vă rog să ne referim la ultima întâlnire, cea dintre președinții Biden și Putin. Cred că lumea se întreabă și caută să vadă în ce măsură această întâlnire are influență asupra securității în zona noastră aici, la Marea Neagră.
Ioan Mircea Paşcu: Eu cred că trebuie să privim întâlnirea aceasta, summitul acesta, dacă ne referim la zona noastră, în contextul întâlnirii NATO, summitului NATO, pentru că acolo s-au luat o serie întreagă de decizii, nu atât direct referitoare la Marea Neagră - Marea Neagră nu a figurat, să spunem așa, pe un loc central acolo, dar totuși hotărârile luate la NATO arată o unitate a aliaţilor față de problemele pe flancul de est al Alianței și deci în acest context a venit și întâlnirea la nivel înalt dintre cei doi lideri și, după părerea mea, era o întâlnire necesară, ținând seama de faptul că pe de-o parte relațiile cu Rusia sunt la un nivel foarte scăzut și trebuia să vedem ... și Vestul și Statele Unite trebuiau să decidă ce fac în continuare și în al doilea rând ca această întâlnire vine după ce președintele Biden a reușit să realizeze o unitate a Vestului foarte evidentă și să reafirme leadershipul american după o administrație care părea să nu fie interesată de aceste lucruri.
Realizator: Vă propun tuturor să introducem aici poziția președintelui Klaus Iohannis după reuniunea de la Bruxelles - a fost consemnată de colegă Oana Bâlă, care a fost acolo - tocmai pentru că ați amintit, domnule Mircea Pașcu, despre Bruxelles.
Reporter: Oana Bâlă - Prin deciziile luate la summitul NATO, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată, a declarat președintele Klaus Iohannis şi a precizat că țara noastră și-a atins obiectivele majore fixate pentru această reuniune. El a subliniat că atingerea obiectivelor este datorată coordonării României cu ceilalți aliați, precum și valorificării formatelor regionale de dialog și cooperare, respectiv summitul București 9 și reuniunea trilateralei România - Polonia - Turcia la nivelul miniștrilor afacerilor externe.
Klaus Iohannis: Am decis să continuăm consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare. Am evidențiat în acest sens că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO. Alături de ceilalți lideri aliați, am salutat progresele notabile în asigurarea unei posturi credibile și eficiente și am încurajat continuarea eforturilor în acest sens. Am evidențiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii Alianței de descurajare și apărare să vizeze cu precădere flancul estic ca întreg, în mod coerent, cu atenție specială pentru evoluțiile de securitate de la Marea Neagră. Alianța trebuie să dispună de forțele, structurile și capabilitățile necesare pentru a răspunde eficient amenințărilor cu care ne confruntăm în regiune./denisse
Reporter: Liderii NATO au mai decis la summitul de la Bruxelles lansarea procesului de elaborare a noului concept strategic al Alianței. Președintele Klaus Iohannis a afirmat că este un demers necesar pentru că, de la adoptarea în 2010 a actualului concept strategic, mediul de securitate și alianța au trecut prin schimbări profunde.
Realizator: Domnule general Grumaz, musai să comentăm NATO acum cu dumneavoastră. Vă rog!
Alexandru Grumaz: Da, este clar că domnul președinte s-a implicat în acest summit şi, împreună cu stafful pe care l-a avut și cu cei care lucrează, pentru că practic documentele se fac de cei care lucrează la Bruxelles, pentru a introduce problema Mării Negre, a Centrului de reziliență și chiar problema Moldovei menționată pentru prima dată pe un document oficial al Nato cu prilejul unui astfel de summit la nivel prezidențial. De asemenea, voiam să spun ceva în completarea a ce a spus domnul ministru Paşcu. Întâlnirea dintre Biden şi Putin... ei nu au nevoie să se înțeleagă, și asta este opinia lui McFaul, fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova în timpul lui Obama. De ce? Ceea ce trebuie să facă ei este să coopereze la lucruri precum controlul armamentelor și extinderea comunicării la nivel înalt, pentru, bineînțeles, a evita percepțiile greșite și escaladările. De asemenea, McFaul spunea că este important ca SUA să continue strategii de izolare a Rusiei față de acțiunile lui Putin în zona vecinilor Rusiei și în piratarea, ca să zic așa, a serverelor americane.
Realizator: Mai sunteți cu noi?
Alexandru Grumaz: Da, da, da.
Realizator: A, ați terminat ideea.
Alexandru Grumaz: Da.
Realizator: Domnule profesor Țăranu, să ne uităm și la implicațiile politice și politico-diplomatice, mai ales după întâlnirea de la Geneva.
Andrei Ţăranu: Cred că toate cele patru summituri, și de altfel a spus-o însuşi președintele Biden, sunt puse sub semnul "America is back". Este un slogan foarte frumos... soția președintelui, Prima Doamnă, a venit cu un tricou pe care scria "Love" şi totul pare minunat. În sfârşit, avem o gură de aer proaspăt şi pacific în relaţiile transatlantice. De fapt, lucrurile nu stau chiar aşa. Avem de fapt o situaţie foarte interesantă, cum am spus, din punct de vedere diplomatic. Este pentru prima dată după o lungă perioadă şi mai ales după administraţia Trump în care Statele Unite încearcă să revină pe un vechi format politico-diplomatic cu Uniunea Europeană şi cu foştii aliaţi din această zonă şi, în special, aşă cum aţi văzut, cu Marea Britanie, Franţa ş.a.m.d.. Pe de altă parte, chiar şi în aceste condiţii, nu s-a uitat de către Statele Unite că de fapt noul inamic, probabil cel mai important inamic pentru Statele Unite rămâne China şi deşi relaţia transatlantică se doreşte a fi remediată, relaţia transpacifică rămâne subiectul cel mai important în care Statele Unite încearcă să implice şi Uniunea Europeană, care, aşa cum aţi observat, nu este foarte doritoare de a se implica în acest proces, pe care nu îl înţelege şi cu care, oricum, nu are nici un fel de apropiere, nici măcar oceanică. De aici încep, să spunem, subiectele. Cum mă întrebaţi de la Geneva, e clar că relaţia s-a dorit a fi una de cooperare între cei doi preşedinţi, dar nu s-au făcut paşi înapoi. Cei doi preşedinţi au avut o tatonare dar în final fiecare a dat răspunsurile separat. Nu am avut strângerile de mâini pe care le-am avut acum câţiva ani la Helsinki între domnul Trump şi Vladimir Putin. /.../ am văzut un Vladimir Putin care cel puţin mie mi s-a părut destul de neliniştit în întâlnirea cu Biden, pentru că relaţiile americano-ruse, dincolo de dimensiunea militară, sunt şi nişte relaţii economice, din care Rusia este întotdeauna de "junior partner"./dstanesc/sdm2
Este cel care are nevoie de banii americani şi are nevoie de un sprijin care, iată, nu a venit. Sancțiunile s-au păstrat aceleaşi, sprijinul pentru Ucraina a fost foarte ferm, deși, iată, subiectul Crimeea a fost eludat aproape de toată lumea și, e clar, din punctul meu de vedere, că de fapt flancul estic se mută mult după /.../. 
Realizator: Domnule Ioan Mircea Paşcu...
Alexandru Grumaz: Dacă îmi daţi voie...
Realizator: Da, domnul general.
Alexandru Grumaz: Dacă îmi daţi voie... Voiam să spun ceva, o chestie care nu s-a spus în presa românească. Biden a pregătit foarte bine această întâlnire cu Putin şi a avut un grup de consultanți din care au făcut parte Michael /.../, de care am amintit, John Tefft, doi ambasadori, Fiona Hill, care a fost consilier pe probleme de securitate, a lui Trump, și, de asemenea, Rose Gottemoeller și Eric Green. Deci toţi aceştia au fost și din administrația Obama şi din administraţia Trump, care l-au sfătuit pe Biden să nu țină conferință de presă comună /.../ și să fie foarte agresiv la acest... Biden s-a pregătit foarte bine pentru acest summit, de aceea a făcut domnul profesor că a părut puţin surprins şi incomodat Putin la acest summit.
Realizator: Începusem să spun... Să îl rog pe domnul Ioan Mircea Paşcu... A fost ministru al apărării, a fost vicepreședinte al Parlamentului European și, cred că singurul dintre noi patru care vorbim acum, care a participat la asemenea întâlniri la vârf cu puțini oameni, un staff extrem de restrâns, cum a fost prima parte a întâlnirii de ieri, de la Geneva. Se spun lucrurilor pe nume, domnule Pașcu?
Ioan Mircea Paşcu: Da, de aceea s-a şi ales acest format. Există o fotografie deja celebră, ca să spun așa, care este făcută în biblioteca vilei respective în care cei doi președinți stau unul lângă celălalt și pe două scaune mai micuțe de partea fiecăruia stau cei doi miniştri de externe. Acesta a fost formatul. După aceea era planificat un format cu mai mulți oameni; Rusia a adus acolo și pe șeful Statului Major General, pe un ambasador care răspunde de Siria, pe șeful Administrației Prezidențiale, bineînțeles, că  omologii lor din partea Statelor Unite erau și ei prezenți, dar această întâlnire nu a durat atât de mult cât s-a planificat şi explicația o avem de la preşedintele Biden, care a spus: domnule, am stat două ore împreună cu președintele Putin, am discutat. Nu era mare lucru să fie discutat acum, în formatul mai amplu, mai larg. Aceasta e şi cauza pentru care toată această întâlnire a durat două ore și ceva, când toată lumea vorbea de cinci ore înainte. Şi pur și simplu, fraza aceasta: domnule, cand am terminat de discutat ne-am uitat unii la alţii şi am întrebat "Şi acum ce mai rămâne?" şi atunci bineînţeles că lucrurile s-au încheiat cu cele două conferinţe separate de presă.
Realizator: Şi tot la dumneavoastră am întrebarea următoare. Cred că erați în exercițiu atunci când s-a înființat, la nivel... Consiliul NATO-Rusia. 
Ioan Mircea Paşcu: Aici au fost două momente, într-adevăr așa este, dar de fiecare dată când NATO a făcut o extindere - deci a fost prima extindere, cea din '97 - și a existat o, să spunem, o dimensiune specială a raporturilor cu Rusia, pentru că s-a încheiat un act Rusia-NATO şi acesta a fost, să spunem așa, premiul de consolare pe care Rusia l-a primit pentru prima extindere - iar la cea de-a doua extindere lucrurile au mers mai departe şi s-a creat acest Consiliu NATO-Rusia. Deci într-un fel trebuie să vedem că întotdeauna când a existat o extindere, NATO a oferit ceva, lo relație specială Rusiei, și lucrul acesta derivă dintr-o scrisoare pe care preşedintele Elțîn a trimis-o în 1994, după vizita sa celebră la Varșovia, în care pur și simplu a scăpat în comunicatul final fraza că Rusia nu are nimic împotriva dorinței Poloniei de a intra în NATO, lucru pe care toți colaboratorii lui Putin la vremea respectivă au încercat să îl întoarcă după aceea, să spună că nu s-a înţeles bine și așa mai departe... Dar, să spunem aşa, duhul a ieşit din sticlă. /ilixandru
Ioan Mircea Paşcu: Şi după acest moment, preşedintele Elţîn a trimis o scrisoare unor lideri occidentali, câţiva dintre ei, nu toţi, în care a spus că relaţiile dintre Rusia şi NATO trebuie să aibă mai multe grade, câteva grade în plus de căldură, să spunem aşa, de temperatură ridicată, faţă de cele pe care NATO intenţionează să le aibă cu foştii aliaţi ai URSS-ului.
Realizator: Mi-aţi adus aminte de Polonia, 1994, acolo unde, în perioada 6-12 septembrie, a avut loc primul exerciţiu NATO Parteneriat pentru Pace. Am fost şi eu acolo trimis de la radio, era ministru al apărării domnul Tinca şi atunci, cel puţin simbolic, la acel moment, eu m-am gândit, când am văzut un militar afroamerican, care a ieşit dintr-un T-72, că războiul rece s-a terminat. Din păcate, iată acuma nu prea mai vorbim de aşa ceva. Şi am să-l întreb pe domnul general cum ar vedea, s-a tot ... mai ales partea rusă zice: dacă reîncepem discuţile, să le începem întâi la nivel de militari, poate chiar în cadrul acestui consiliu. Cum vedeţi această idee?
Alexandru Grumaz: Da, e clar că militarii întotdeauna au fost în primele aliniamente ale dialogului în ceea ce privește blocurile diferite. Ne aducem aminte și ce spunea domnul Paşcu, domnul ministru Paşcu despre cum au început discuțiile odată cu Parteneriatul pentru Pace, urmând, după aceea, cu admiterea primelor trei state și următoarelor, în care am intrat și noi, România. Este importantă această discuție între militari, pentru că ei sunt cei care, practic, pun pe hartă toate aceste dispozitive, toată această infrastructură care este folosită în caz de criză. Ceea ce mă bucură pe mine este faptul că summitul de la Geneva a livrat o scurtă listă de articole, prin care cei doi lideri pun deoparte dezacordurile din trecut şi ăsta este un lucru foarte important, pentru că de aici, de la ceea ce au stabilit cei doi lideri, militari, diplomaţii, ceilalţi pot să lucreze pe comisii. Ăsta este un summit care se extinde în lunile care urmează pe comisii, care vor discuta inclusiv interferențele de cyber, care vor discuta strategia privind înlocuirea tratatului noul START, care...
Realizator: A, deci stabilitatea strategică.
Alexandru Grumaz: ... stabilitatea strategică, exact. Deci lucrurile astea urmează să fie puse în ordine pe comisii și asta este importanța, din punctul meu de vedere, a summitului: a deschis această cale de lucru pe comisii.
Realizator: Domnule profesor Ţăranu, aţi amintit dumneavoastră de zona asiatică, de relația transpacifică. Acuma o speculație așa: credeți că au discutat cei doi, Biden și Putin, și despre situația din Asia?
Andrei Ţăranu: Sunt aproape convins că nu. Cel mai probabil, dacă e să ne referim la Asia, au vorbit poate despre Siria și nordul Africii, dar nici asta nu sunt sigur că ar fi făcut-o. În momentul ăsta, Statele Unite sunt destul de îngrijorate de o posibilă apropiere între Rusia şi China, o Chină care, iată, devine din nou tot mai agresivă. Dacă am văzut, la un moment dat, o Chină care încerca să fie împăciuitoare... Dacă tot vorbim numai istoria, aduceţi-vă aminte că nu mai departe de acum cinci ani, președintele Chinei, Xi Jinping, a venit în Elveţia şi a vorbit despre piață liberă și despre libertate, presimțind tensiunile care or să apară din Administrația Trump împotriva Chinei din partea Statelor Unite, motiv pentru care, clar, Statele Unite au un interes maxim în zona pacifică, dar, pe de altă parte, vor retrebui - şi asta e, să spunem, vestea bună pentru noi - să echilibreze şi zona transatlantică şi în felul ăsta să devină din nou un pol de putere şi un pol de echilibru pentru aceste două zone, pe care atât Europa, cât şi o bună parte din Asia de Sud-Est o reclamă./denisse
A existat senzația că Statele Unite se retrag din această datorie de securitate, și asta au spus şi australienii și românii poate şi, iată, acum avem această idee că iată că Statele Unite se întorc, voit sau nevoit, în această postură de sprijin al democraţiei şi libertăţii împotriva oricărui tip de autoritarism.
Realizator: Domnilor, la încheierea summitului NATO a fost acea declaraţie de 79 de puncte şi a reieşit şi s-a spus foarte clar că atât Rusia, cât și China sunt principalele îngrijorări ale liderilor NATO. Domnule Pașcu?
Ioan Mircea Paşcu: Acuma, vedeți, dacă luăm din cele 79 de puncte ale comunicatului final, un sumar al deciziilor adoptate, o să o vedem că Rusia este menționată în, nu ştiu, în 12, în 13, n-am numărat exact, dar în foarte multe, comparativ cu China, care are doar două paragrafe. Şi China are două paragrafe din care unul este, să spunem aşa, relativ neutru-negativ, spre negativ, şi al doilea este unul pozitiv. În plus de asta, secretarul general al NATO a declarat că China nu reprezintă un inamic al NATO. Deci văd o anumită diferenţiere...
Realizator: Nu e inamic, dar ridică provocări...
Ioan Mircea Paşcu: Deci nu... Să vedem ce se întâmplă când China va dobândi un port la Atlantic, în Africa, atunci poate că vom vedea mai multe lucruri. Dar, în orice caz, cred că este vorba de o anumită decizie politică de a încerca să separe Rusia de China pentru că, până la urmă, se pare că s-a discutat despre China atunci când preşedintele Biden i-ar fi atras atenţia preşedintelui Putin că, până la urmă, relaţia cu China este o relaţie în care Rusia este într-o situaţie de inferioritate şi i-a şi spus lucrurile acestea, arătându-i graniţa lungă pe care o are cu China ş.a.m.d..
Realizator: Câteva mii de kilometri /.../
Ioan Mircea Paşcu: Da, da.
Realizator: Domnule Grumaz? Despre aceeaşti chestiune...
Alexandru Grumaz: Da, este vorba... Întâlnirile... Dincolo de toată atenţia pe care Biden a acordat-o întâlnirilor pe bătrânul continent, este clar că America şi Casa Albă nu mai crede că Europa va fi vreodată vitală pentru lupta asta geopolitică dintre Washington şi Beijing. Europa nu mai este o prioritate pentru administraţia de la Casa Albă, şi asta am văzut clar în summiturile care s-au desfăşurat şi din faptul că la ora actuală Biden a creat la Casa Albă funcţii puternice de coordonare în cadrul Consiliului Naţional de Securitate pentru Indo-Pacific şi pentru Orient şi a pus oameni care sunt specialişti, precum Kurt Campbell şi Brett McGurk, cunoscuţi pentru capacitatea lor de a conduce birocraţia de la Washington. Deci, mai pe larg, echipa lui Biden nu a stabilit un post pentru Europa şi are o un model de lucru cu Europa, acordând în special prioritate relaţiilor economice.
Realizator: Domnule profesor Ţăranu?
Andrei Ţăranu: Cred că, aşa cum spuneam la început, avem de a face cu o tatonare. E foarte probabil că lucrurile se vor schimba în funcţie de conjunctură şi e clar că preşedintele Biden a obţinut un succes diplomatic atât pentru imaginea sa în interiorul Statelor Unite, dar în special pentru Europa.
Realizator: Despre consecinţele întâlnirilor la cel mai înalt nivel din ultima săptămână am discutat astă seară la "Euroatlantica" cu invitaţii mei şi ai dvs., domnii Ioan Mircea Paşcu, Andrei Ţăranu şi Alexandru Grumaz. Domnilor, vă mulţumesc pentru participare! Vă mulţumesc şi dvs., distinşi ascultători, pentru atenţia cu care, sper, ne-aţi urmărit! Sunt Nicu Popescu, să auzim numai de bine, bună seara!

Etichete Euroatlantica

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live