Egipt – alegeri şi tensiuni

Până acum etapele alegerilor, care se vor încheia abia în martie, după votul pentru Shura, adică senatul egiptean, au fost marcate de proteste şi ciocniri cu armata, tot mai des contestată şi acuzată că încearcă să păstreze puterea în mâinile sale.

Armata a început să proiecteze, cel puţin pentru o parte a populaţiei, o imagine de forţă dictatorială mai degrabă decât de instituţie gardian pentru că nu a eliminat tribunalele militare în care sunt judecaţi şi civili, pentru că au continuat dispariţiile misterioase de persoane, la fel arestările abuzive, pentru că nu a ridicat complet legile care instaurează starea de urgenţă şi care permit arestarea fără mandat şi mai ales pentru că insistă să nu fie trecută sub control popular şi să rămână un fel de stat în stat.

Armata versus islamişti

În aceste condiţii, se prefigurează un conflict deschis între islamişti şi armată, în condiţiile în care Fraţii Musulmani cer ca o coaliţie parlamentară, în care evident ar deţine majoritatea împreună cu salafiştii, să formeze noul guvern. Armata la rândul său a declarat ferm că doar ea se va ocupa de numirea viitorului executiv.

Foto: Tricouri revoluţionare de vânzare. Sursa: Carmen Gavrilă.

Până acum Fraţii Musulmani au repetat obsesiv că nu mai sunt organizaţia cu agendă radicală de acum câţiva ani, că a prevalat curentul reformist din interior, că Partidul Libertate şi Adevăr este unul care, deşi de inspiraţie ideologică islamică, are o agendă strict practică, cu măsuri în special economice, de ridicare a Egiptului nu doar din dărâmăturile revoltelor din ianaurie şi februarie dar şi din corupţie şi ghemul sufocant de politici economice neinspirate puse în aplicare vreme de zeci de ani de regimul Mubarak.
Propagandă sau adevăr

Este o imagine în care mulţi secularişti egipteni, ca Sameh Makram Ebeid, nu cred: "Fraţii Musulmani şi-au tot schimbat pielea politică, acum ultima pe care o poartă la vedere este de partid care spune că vrea guvern civil dar cu o bază religioasă, ceea ce pentru naivi sună bine, dar la o analiză mai profundă e clar că vorbesc despre un guvern religios şi un stat religios”.

În plus, Fraţii Musulmani nu au renunţat la sloganul "Islamul e soluţia” - altă sursă de frisoane reci pentru creştini şi secularişti. Însă activista egipteană pentru drepturile omului, Deena Gamil nu vede niciun motiv de teamă.

Foto: Femeie care vinde suveniruri revoluţionare. Sursa: Carmen Gavrilă.
"Cred că este un slogan foarte vag, cred că nici măcar Fraţilor Musulmani nu le este clar sau mai bine zis nu au un program politic pentru ce înseamnă o soluţie islamică în Egiptul modern, pe scurt aş zice că este mai degrabă doar un slogan decât un program politic, după părerea mea, deşi este vorba despre o religie unică pentru numeroşi oameni, totuşi sunt multe puncte de vedere diferite, inclusiv de interpretare a Coranului şi a haditelor (n.r. zicale ale profetului transmise pe cale orală) şi nu cred că islamul poate oferi răspunsurile de care este nevoie în lumea modernă, religia este ceva între individ şi Dumnezeu, nu poate fi baza pentru regulile necesare în societatea modernă”, consideră Deena Gamil.

Islamişti în prima linie

Avansul islamiştilor nu e nicio surpriză, de vreme ce mulţi egipteni s-au declarat gata să încerce variante politice noi, după anii lungi ai regimului Mubarak, în care deopotrivă economic şi politic, au fost dezamăgiţi atât de partidul-stat al fostului preşedinte cât şi de o opoziţie doar de vitrină, şovăielnică şi coruptă.

Seculariştii şi creştinii egipteni au motive în plus de îngrijorare de vreme ce pe lângă Fraţii Musulmani care au un discurs relativ moderat, în viitorul parlament, după cum arată primele etape ale alegerilor, îşi fac loc radicalii islamişti din partidul salafist Nour, cu intenţia declarată deschis de a impune şaria - legea islamică.

Partidul Nour a obţinut deja, după primele etape ale scrutinului legislativ, un număr de locuri care îi va permite să aibă un cuvânt greu, mai ales într-o predictibilă viitoare combinaţie cu Fraţii Musulmani.