Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ANTENA PARTIDELOR PARLAMENTARE Joi, 26 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radiojurnal

14 Aprilie 2018
Vizualizari: 304
Comentează add

Mai mulți analiști comentează în direct la RRA contextul și consecințele atacului cu rachete din Siria.

Ediție specială: Atacul cu rachete din Siria

radiojurnal

SUA, Franţa şi Marea Britanie au lansat în această dimineaţă lovituri aeriene concertate în Siria, împotriva unor obiective ale regimului lui Bashar al-Assad, bănuite că dezvoltă, fabrică sau stochează armament chimic.

În continuare îl avem în emisiune pentru a comenta aceste evoluţii militare pe generalul în rezervă Alexandru Grumaz, analist politico-militar. Interviul este realizat de Costin Grigore cu puţin timp în urmă.

Reporter: Dle general, NATO a anunţat că sprijină această operaţiune, care va reduce capacitatea regimului sirian de a lansa şi alte atacuri chimice şi în acest context vă întreb dacă credeţi că ar fi posibilă o nouă serie de lovituri.
Alexandru Grumaz: Nu. După declaraţiile pe care le-a dat preşedintele Comitetului întrunit al şefilor de State Majore, generalul Dunford şi secretarul apărării, James Mattis, ei au spus, au declarat că asta este o singură lovitură pe care au dat-o şi au ţintit cu precizie capacităţile programului chimic al regimului de la Damasc.

Reporter: Deci a fost o serie limitată de lovituri ţintite.
Alexandru Grumaz: Da, dar a fost o serie mult mai mare decât cea de acum un an de zile. Şi acum un an de zile au fost trase 59 de rachete de croazieră, anul ăsta au fost peste 100 de rachete şi bombe de precizie, au folosit atât aviaţia, cât şi rachetele de croazieră de pe submarinele englezeşti, fregata franţuzească Aquitaine şi de pe distrugătorul Cook.

Reporter: Şi ce părere aveţi despre modul în care s-au coordonat cele trei forțe?
Alexandru Grumaz: Din informaţiile pe care le avem la ora asta, numai patru civili au fost loviţi. Pierderile colaterale sunt extrem de mici, au fost lovituri de precizie lansate de cele trei forţe participante în această operaţiune şi vreau să vă mai spun un lucru. Să ştiţi că Pentagonul i-a anunţat, pe linia de descurajare a acelor acţiuni pe care noi le numim Black Swan, deci întâmplătoare, ei i-au anunţat pe ruşi de lovituri. Nu i-au anunţat locurile în care vor fi lovite. Dacă stăm să ne gândim la ce a declarat preşedintele Macron, preşedintele Macron a spus clar că francezii vor acţiona să lovească ţintele, fabricile chimice ale sirienilor.

Reporter: Da, pentru că el a subliniat că responsabilitatea regimului Assad în atacul de la Douma nu poate fi pusă la îndoială. Care ar putea fi reacţia Rusiei? La ce ne putem aştepta din partea Moscovei?
Alexandru Grumaz: Nu ştim, reacţia Rusiei este imprevizibilă, nu ştim, deocamdată nu sunt decât lovituri precise, ţintele au fost precis calculate, nu e nici o intervenţie în schimbarea regimului, nu este nici o acţiune care să schimbe cursul războiului. Asta a fost o lovitură clară de eliminare a ţintelor chimice.

Comentăm acest eveniment și împreună cu Radu Tudor, analist politico-militar. Bună dimineaţa, dle Radu Tudor!
Radu Tudor: Bună dimineaţa, vă aud.

Realizator: Bună dimineaţa! Bine aţi venit în programul nostru. Cum vedeţi această situaţie? Erau anticipate aceste lovituri? Şi cum vedeţi dezvoltarea, desigur.
Radu Tudor: E cronica unei lovituri militare anunţate, pentru că de aproape o săptămână, în mod gradual, s-a ridicat miza şi mă rog, nivelul de informaţii în legătură cu o posibilă lovitură asupra Siriei. Ceea ce a declanşat, în mod evident, această nevoie de reacţie din partea celor trei aliaţi, SUA, Marea Britanie şi Franţa, a fost atacul repetat, cu arme chimice, asupra populaţiei civile siriene şi imaginile care au cutremurat comunitatea internaţională, cu acei copii care se sufocau şi care mureau în ce a mai rămas din spitalele siriene după ce regimul Bashar al-Assad şi-a atacat cu gaz sarin propriii cetăţeni. Ori acest lucru evident că nu mai putea continua. S-a încercat în primul rând o iniţiativă pe cale instituţională, în Consiliul de Securitate al ONU, acolo unde Rusia s-a opus unei anchete internaţionale care să determine clar cine a ordonat acest atac, ce arme au fost folosite şi cum a fost posibil ca în continuare, sute şi mii de civili sirieni să moară ucişi de propriul guvern.

Realizator: O să vă rog să rămâneţi pe fir, vreau să îi salut şi pe ceilalţi invitaţi care sunt în direct cu noi la RRA, pe dl Bogdan Chirieac, editor DC News. Bună dimineaţa.
Bogdan Chirieac: Bună dimineaţa.

Realizator: Am povestit ceva mai devreme cu dl Radu Tudor, o cronică a unei lovituri anunţate într-adevăr, cred că suntem cu toţii de acord asupra acestei chestiuni. O să vă rog să ne spuneţi dacă soluţiile diplomatice care sunt evocate din ce în ce mai des în asemenea chestiuni sunt o versiune depăşită sau dacă la ele se va reveni totuşi la un moment dat.
Bogdan Chirieac: La un moment dat se va reveni la o soluţie diplomatică. Totuşi eu am un semn de întrebare. De ce ar fi folosit regimul Bashr al-Assad arme chimice într-un moment când era pe cale să câştige lupta în Siria şi practic să se ajungă nu chiar la pace dar în orice caz la o încetare a conflictului şi doi: acest atac cu siguranţă îndepărtează foarte mult perspectiva încetării focului. Deci practic se reia de la zero, pentru că practic toate grupusculele care acţionează în Siria, de la fundamentalişti islamici până la rebelii moderaţi, kurzi şi alte asemenea practic prin atacarea Damascului şi slăbirea importantă a regimului lui Bashar al-Assad vor relua lupta. Este ca şi cum cineva ca în Siria conflictul să continue. Sunt întrebări. Deci de ce să dai cu gaz toxic în momentul în care erai pe cale să câştigi?

Realizator: Apropo de aceste întrebări, apropo de această zonă, haideţi să mergem înspre acea zonă pentru a lua şi reacţiile pe care le aşteptam ceva mai devreme. Suntem în direct cu Dragoş Ciocîrlan din Tel Aviv, reacţii din Israel.
Reporter: Bună dimineaţa. Deocamdată nu există reacţii oficale din partea guvernului israelian, dar din informaţiile pe care le am, SUA, Marea Britanie şi Franţa au lansat peste 100 de rachete asupra unor obiective guvernamentale siriene. Au fost lovite şi instalaţii ale industriei de armament şi ţinte ale aviaţiei siriene. Evident, regimul de la Damasc al lui Bashar al-Assad, catalogat ca un monstru de Washington, împreună cu aliaţii care îl sprijină pe Assad - Teheranul, Moscova, Hezbollah din Liban - au reacţionat cu ameninţări, dar cel mai umilit în această situaţie este 'gospodin' Vladimir Putin. Liderul Hezbollah, şeicul Nasrallah, a minimizat criza din Siria, dar a evocat o posibilă confruntare directă între Iran şi Israel. Agenţia de presă SANA, cu puţin timp în urmă transmitea, a pretins de la Damasc că a fost o agresiune barbară care nu poate intimida forţele regimului Assad şi intervenţia militară coordonată de SUA va inflama tensiuni în toată lumea. Teheranul ameninţă că SUA şi aliaţii sunt responsabili pentru consecinţe. Ministerul de Externe de la Teheran a calificat "aventură" operaţiunea militară împotriva Siriei. Pentru Israel, prezenţa militară în Siria reprezintă o ameninţare de securitate şi această situaţie va continua până când Iranul va fi îndepărtat de graniţele Israelului.

Realizator: Dragoş Ciocîrlan în direct din Tel Aviv, mulţumesc pentru prezenţa în program. Revin la invitaţii noştri, Radu Tudor şi Bogdan Chirieac. Pentru amândoi această chestiune: cum vedeţi succesul sau prezumtivul succes al unui război chirurgical, pentru că am văzut în primele declaraţii că s-a dorit aşa şi, mă rog, asta se doreşte ca tactică militară în ultima vreme, precizia războiului chirugical.

Radu Tudor: Din punct de vedere militar, nu există niciun fel de îndoială că operaţiunea este o reuşită. Federaţia Rusă a anunţat că în cazul unor lovituri aliate asupra Siriei, sistemele de rachetă S-400 amplasate de Rusia pe teritoriul Siriei vor anihila aceste rachete. Ei bine, probabil, nici măcar nu s-au trezit militarii ruşi aflaţi pe teritoriul Siriei pentru a activa aceste sisteme. Aceste o sută de rachete lansate de pe distrugătoare, de pe submarine şi de pe avioanele de luptă şi bombardament şi-au atins ţintele şi ele reprezintă un puternic semnal de descurajare pentru acele regimuri care riscă să destabilizeze întreaga comunitate internaţională. pentru că Bogdan Chirieac întreba justificat, dar de ce ar folosi Bashar al-Assad arme chimice împotriva propriului popor? Un posibil răspuns ar fi: Pentru că a mai făcut-o, pentru că nu l-a sancţionat nimeni şi pentru că de mai bine de opt ani de zile îşi măcelăreşte propriul popor, iar drama Siriei devine o durere de cap internaţională, cu cinci milioane de refugiaţi, cu patru sute de mii de morţi, din care 70.000 sunt copii. În general, dictatorii nu gândesc logic şi raţional, aşa cum încearcă să o facă Bogdan Chirieac într-o analiză foarte bună. Dictatorii, ştim bine, am experimentat şi noi, din păcate, în atâţia ani de comunism, au reperele lor, care de multe ori sunt în afara oricărei raţiuni.
Realizator: Pentru domnul Bogdan Chirieac, care este împreună cu noi, cum vedeţi - bun, o să renunţ la acea chestiune cu succesul preciziei chirurgicale în război, pentru a încerca să dezvoltăm un pic discuţia - şi anume, cum vedeţi evoluţia politico-militară pe termen scurt şi ce implicaţii bănuiţi că ar avea pentru această zonă a Europei, unde se află România?

Bogdan Chirieac: Eu cred că războiul în Siria capătă un nou avânt, din nefericire. Vorbea Radu Tudor despre cinci milioane de refugiaţi şi 70.000 de morţi sau 400.000 de morţi. Probabil că cifra se va mări în continuare. Practic, în acest moment, marile puteri oficial fac din Siria un câmp de luptă. N-au ajuns acele tirade Donal Trump - Vladimir Putin, tirade ridicole, sancţionate de premierul Turciei, cine, cum are rachete mai mari, mai deştepte, mai frumoase, mai lucioase, s-au şi folosit rachetele respective. Singura soluţie ar fi din nou o chestiune diplomatică, o aşezare la masa tratativelor. Continuarea războiului, fiindcă acum razboiul o va lua de la început, Rusia se va simţi umilită şi va încerca să-şi repare onoarea pe plan internaţional. Cum? Nu ştiu. Atacând cu rachete alte poziţii. Iranul probabil că se va simţi şi el lovit şi atunci va încerca, eu ştiu, să atace interese americane în Siria sau în restul lumii. Este o încordare fără precedent a situaţiei internaţionale, aşa cum n-a mai fost din 2011. Noi, în Europa de Est şi România, în special, suntem, să sperăm că rămânem doar spectatori la acest conflict şi că nu vom fi atraşi direct în el. Nu e nimic de laudă. Să ştiţi că Germania, doamna Merkel nu a dorit să participe la acest atac.

Realizator: Imediat vom avea nişte reacţii pregătite. Vlad Drăghicescu este pe fir. Puţintică răbdare şi o să aflăm şi informaţiile, reacţiile dinspre Bonn, dinspre Germania. M-aş întoarce la domnul Radu Tudor, apropo de un statut pe care l-aţi evocat ceva mai devreme. Domnule Radu Tudor, ce carte credeţi că va juca România în această chestiune? Din ceea ce ştiu eu, România are singura ambasadă funcţională în Siria, dintre ţările Uniunii Europene, şi dacă acesta vi se pare un lucru important?
Radu Tudor: Poate să fie un element tactic într-un tablou strategic mai larg. V-aş aduce în discuţie faptul că directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, se află la Washington şi cu siguranţă, în timpul acestor evoluţii interesante, România poate juca o carte, fie şi prin prezenţa şefului principalului serviciu de informaţii, pentru că, ştim bine, există o coopeare în domeniul inteligence între România şi Statele Unite, la un nivel foarte amplu, după 11 septembrie 2001. Ştim că există baze militare ale Statelor Unite în România, ştim că există un suport logistic necondiţionat pe care ţara noastră îl oferă misiunilor aliate. Aşadar, pentru orice fel de nevoi sau orice fel de misiuni, mai publice sau mai puţin publice, România este o ţară pe care aliaţii şi în special Statele Unite se pot baza.

Realizator: Dle Radu Tudor, dle Bogdan Chirieac, vă rog să mai rămâneţi pe fir câteva zeci de secunde. Vlad Drăghicescu ne aduce de la Bonn reacţii din Germania, după această nouă evoluţie în criza siriană. Bună dimineaţa, Vlad.
Reporter: Bună dimineaţa.
Realizator: Ce ar fi interesant, ce ar fi important de auzit dinspre tine, te rog.
Reporter: Important ar fi de spus deocamdată ceea ce deja ştim, pentru că reacţii proaspete nu avem, cel puţin până în acest moment nu am văzut nici o reacţie oficială în legătură cu atacurile din această noapte. Ştim însă că dna cancelar a exclus orice participare militară a republicii federale în această operaţiune, ceea ce, sigur, i-a adus şi anumite critici, în special dinspre Partidul Liberal care a fost destul de iritat şi a spus că nu e o soluţie să te ţii deoparte. Pe de altă parte, să ne amintim totuşi că Germania are o lungă tradiţie a absenteismului de la astfel de operaţiuni şi iarăşi n-aş scăpa din vedere şi faptul că Angela Merkel în opinia mea în momentul acesta încearcă o distanţare cât mai vizbilă şi cât ma accentuată de Donald trump. Cred ca este vorba şi de un simţ politic într-un fel; pare că de la războiul...am avut această discuţie despre războiul comercial şi acolo s-a observat o ecartare clară de SUA. Pe de altă parte, iarăşi mă gândesc din nou că Angela Merkel are cumva şi trauma participării în războiul din Irak şi cred că nu mai vrea să îşi asume nici un fel de risc. Din punctul de vedere al analiştilor, părerile sunt împărţite în Germania. Am văzut de altfel şi în cele mai mari ziare germane că părerile sunt pro şi contra. Angela Merkel a ales într-un fel să îl lase pe ministrul de Externe să facă treaba mai dificilă. Heiko Maas, un socal-democrat, este foarte ofensiv acum împotriva Rusiei, spre deosebire de fostul ministru de Externe, Sigmar Gabriel, tot un social-democrat, dar în ceea ce priveşte cancelaria germană lucrurile sunt sau reacţiile...strategia este una foarte cuminte.

Realizator: O să aşteptăm şi următoarele ore ca să vedem dacă se mai limpezeşte ceva din această atitudine. Mulţumim, Vlad Drăghicescu. Şi pentru finalul intervenţiei invitaţilor noştri hai să anticipăm un pic, ca la şah, care ar fi următoarea mutare pe care o vedeţi, care se va face şi cine va face în această criză siriană.
Radu Tudor: Zece secunde despre Germania. Să nu uităm tradiţia Bundeswehr-ului după al doilea război mondial de a nu fi prezentă în operaţiuni militare directe şi doi, să nu uităm totuşi pe teritoriul Germaniei sunt câteva sute de mii de refugiaţi sirieni, este ţara care a primit cel mai mare număr de refugiaţi şi e foarte greu din perspectiva unei administraţii, unei cancelarii, să anticipezi reacţia unora dintre ei atunci când Siria este lovită de rachete. Mai ales că Germania a fost lovită de terorism şi ea în ultimii ani. Şi aş anticipa în primul rând o invazie de mesaje false şi de manipulări venite dinspre Rusia. O să vedem în spaţiul mediatic acel gen de comportament pe care îl cunoaştem, al Rusiei, dar cred eu şi un comportament din ce în ce mai solid dar şi mai coagulat al aliaţilor în frunte cu SUA, iar Donald Trump are tot interesul, având în vedere problemele sale pe plan intern, să întreţină această coagulare şi să ducă problema Siriei la un nivel cât mai înalt şi pe plan instituţional, internaţional.

Realizator: Vă mulţumesc. Dle Bogdan Chirieac, cine urmează să mute şi cum credeţi că o va face?
Bogdan Chirieac: Toată lumea va muta. Deci va fi o escaladare fără precedent a conflictului. Se repetă greşelile din 2011, aşa zisa primăvară arabă. Să nu uităm că Siria a derivat din aşa zisa primăvară arabă când fosta administraţie, Administraţia Obama, a crezut că poate democratiza Islamul şi atunci a înlocuit dictatorii laici din regiune sperau dânşii cu regimuri democratice. În realitate au venit la putere Fraţii Musulmani şi regimuri fundamentalist islamice, inclusiv ISIS s-a creat atunci. Consecinţele pot fi nebănuite. În nici un caz nu cred că cineva ar trebui să fie optimist pentru ce s-a întâmplat acolo. Iar reacţia Germaniei, exact cum spune Radu Tudor: cand ai peste un milion de migranţi din Orientul Mijlociu în ţara ta, eviţi să te bagi în aşa ceva fiindcă rezultatul va fi pe teritoriul tău, adică teritoriul Germaniei. Dar România, să ştiţi, e împărţită în momentul ăsta între SUA şi Germania. Preşedintele Germaniei are o relaţie specială cu Germania.

Realizator: Vă mulţumim pentru prezenţa în program şi pentru acest gând cu care închidem această ediţie specială.


Etichete Atacul cu racheteSiria

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live