E.coli, "combătută cu o altă bacterie"
Cercetătorul Virginia Ciocan a declarat la Radio Antena Satelor că E.coli ar putea fi combătută tot biologic, prin intermediul altei bacterii care să o neutralizeze pe cea "rea".
Articol de Dana Costea, 08 Iunie 2011, 20:39
Doctor biolog, Virginia Ciocan fost cercetător la Institutul de Biologie şi Nutriţie Animală ce a avut ca temă de cercetare "Coli baciloza”, o boală generată de bacteria E.coli a explicat că bacteria "E.coli” este un micro-organism, care poate deveni patogenă dacă depăşeşte un anumit număr.
Ea colonizează tubul digestiv la toate mamiferele, deci inclusiv la om şi moare în 15 ore în contact cu aerul.
Bacteria "E.coli”, se poate transmite direct prin materiile fecale sau pe cale orală, prin alimente care au venit în contact materii infestate, sau prin mâna nespălată a celui care a manevrat alimentele.
Ea provoacă diaree şi prin deshidratare se poate produce decesul.
În opinia Virginiei Ciocan, bacteria care a produs în prezent atât de multe victime în întreaga lume a devenit rezistentă la orice fel de antibiotic şi a suferit mutaţii.
Virginia Ciocan este de părere că aceast nou tip de bacterie "E.coli” ar putea fi combătută tot biologic, prin intermediul altei bacterii care să o neutralizeze pe cea "rea".
Ea a dat ca exemplu cazul unei epidemii de "E.coli” la porcul sugar, pe care a studiat-o şi pe care a combătut-o introducând în sistemul digestiv al animalelor bacterii probiotice care au combătut bacteria "rea".
Acest tip de bacterii probiotice a fost administrat inclusiv la laboranţii care au ajut-o, întrucât aceştia se infestaseră, pe timpul cercetărilor cu bacteria "E.coli de la animale.
O tulpină rară şi foarte virulentă a bacteriei Escherichia coli enterohemoragice a provocat moartea a 24 de persoane - 23 în Germania şi una în Suedia -, potrivit ultimului bilanţ, publicat marţi seară. Infectarea poate duce la complicaţii renale grave, care pot provoca decesul bolnavilor.
Iniţial autorităţile germane din domeniul sănătăţii au dat vina pentru îmbolnăviri pe castraveţii proveniţi din Spania.
Ulterior, sursa infecţiei a fost considerată un soi de fasole germinată, provenită de la o fermă din nordul Germaniei.
Specialiştii analizează în continuare mostrele luate de la faţa locului.
O parte dintre rezultatele deja obţinute nu au scos la iveală prezenţa bacteriei.
Fermierii europeni au înregistrat deja pierderi de sute de milioane de euro întrucât legumele au fost aruncate, iar preţurile au scăzut considerabil.
Uniunea Europeană a propus ca aceştia să primească compensaţii de 150 de milioane de euro.
