Ascultă Radio România Actualitaţi Live

“Disidenţa anilor ‘80 din România”

Invitată : dr. Ana Maria Cătănuş, cercetător, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti.

“Disidenţa anilor ‘80 din România”
Foto: wikipedia.org.

Articol de George Popescu, 16 Decembrie 2014, 13:16

Injustiţia, abuzul, privarea de libertate, sancţiunea administrativă dusă la limita suportabilului au fost atributele obsedantului deceniu sau într-o cronologie a regimului totalitar din România , anii 1950-1960.

O perioadă în care confruntarea dintre noul regim şi opozanţii săi a cunoscut un maximum de dezvoltare şi intensitate.

Anii 1970 - 1980 au fost caracterizaţi prin politica compromisului moderat între regim, acum consolidat şi opozanţii săi sau cel puţin cei care aveau o gândire critică. Coagularea unei direcţii de gândire şi acţiune alternatve la politica oficială a Bucureştiului a fost lipsită de consistenţă. Una dintre cauze subliniată de câţiva istorici, a fost funcţionarea aproape ireproşabilă a axiomei : prosovietic, prooccidental este egal cu nepatriot, antinaţional.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 8 decembrie 2014:

Primele gesturi şi acte de nesupunere sau critică împotriva regimului Ceauşescu au venit din partea membrilor nomenclaturii, fie din rândul civililor, fie din rândul militarilor. Desigur că unii dintre ei au fost găsiţi cu probe că susţineau interese ale URSS în România, de unde şi teama liderului de la Bucureşti de a fi trădat chiar de către colaboratorii săi.

Mediul intelectual, reprezentat de scriitori, un curent majoritar pe harta disidenţei româneşti a anilor ‘80 a fost dominat de singularităţi, fie că s-au numit Paul Goma, Teohar Mihadaş, Dumitru Ţepeneag, William Totok, Dorin Tudoran, Nicolae Breban sau psihiatrul Ion Vianu, matematicianul Mihai Botez, amintindu-i pe câţiva.

Puterea protestului în regimul totalitar avea nevoie de cel puţin două condiţii : de o aderenţă numeroasă şi o consecvenţă, indiferent de replica primită din partea regimului. Se înţelege că un demers individual nu poate face faţă unui întreg aparat represiv sau însăşi statului.

Scrisori deschise, memorii, texte critice, parţial în samizdat, comunicarea cu exteriorul - străinătatea occidentală sau semnale către Moscova - greva foamei au fost mijloacele de expresie critică la adresa regimului totalitar în acest deceniu.

Spre deosebire de celelalte ţări din Blocul de Est, în România nu a funcţionat o legătură strânsă între cei luminaţi, intelighenţia şi masele largi, în principal, muncitori, aşa după cum s-a întâmplat în Polonia sau Cehoslovacia. Rezultatul a fost vizibil.: manifestarea unei inconsistenţe a protestului şi o vulnerabilizare a disidentului în faţa puterii omniprezente a reprezentanţilor regimului.Disidenţa românească s-a afirmat îndeosebi prin individualităţi şi mai puţin prin acte colective.

Contribuţii editoriale : dl. ing. Radu Filipescu, deţinut politic, disident despre ceilalţi protestatari condamnaţi la închisoare, întâlniţi în perioada 1983 - 1989. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa: http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
"Epitaful economiei româneşti"
Istorica 12 Februarie 2024, 21:39

"Epitaful economiei româneşti"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

"Epitaful economiei româneşti"
„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor