Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Din nou despre Decembrie 1989

Invitat : prof. dr. Cristian Troncotă – Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul", Bucureşti

Din nou despre Decembrie 1989

Articol de George Popescu, 18 Decembrie 2013, 13:56

În funcţie de culoare politică, nivel al cunoaşterii şi participare afectivă, decembrie 1989 se împarte pe mai departe între evenimente – ce desemnează termenul neutru pentru lovitură de stat – şi revoluţie*.

Ceea ce s-a întâmplat în decembrie '89 după o seamă de istorici români şi străini corespunde unui scenariu utilizat cu succes, anterior în celelalte ţări socialiste. Manifestări ale populaţie nemulţumite de condiţiile de trai şi lipsa exercitării drepturilor politice. Manifestări paşnice.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 16 decembrie 2013:



Numai că în România nu totul a decurs foarte bine. A fost nevoie ca scoaterea maselor de oameni în stradă să fie managerizată de un contingent serios de agenţi străini. Cei mai mulţi aparţineau fostei URSS.

Trupe Speţnaţ şi specialişti în culegere de informaţii şi diversiune.

Invitatul ediţiei precizează că un număr de 56 de mii de sovietici deghizaţi sub masca de turişti au intrat în România în cursul anului 1989, patru mii dintre aceştia fiind şi cei care au acţionat itinerant, la Iaşi, Timişoara, Bucureşti sau Sibiu.

În locurile unde magazinele au fost sparte şi incendiate, au fost provocate forţele armate şi forţate intrările în unităţi militare sau de armament.**

În cazul în care răscoala populară n-ar fi avut sorţi de izbândă, la frontierele României staţionau şi alte "ajutoare" : la vest Jandarmeria franceză, la sud germanii de la GSG 9, iar în est sovieticii.

Traficul atât de intens al sovieticilor pe teritoriul naţional a fost posibil cu complicitatea unor comandanţi de servicii militare şi administrative din interior racolaţi, dar şi la nivel superior al comenzii politice şi militare a României.

Deosebirea fundamentală între revoluţiile din celelalte state foste socialiste şi România a constat în amplificarea actelor de violenţă şi uciderea a 1 218 persoane , rănirea a peste trei mii de oameni, şi unii şi ceilalţi nevinovaţi, folosiţi ca masă de manevră, pentru care nici astăzi nu a fost găsit un răspuns neechivoc în privinţa vinovaţilor.

Capacitatea de apărare a ţării s-a dovedit slabă, iar deciziile militare tactice de pe teren au fost de cele mai multe ori neinspirate, antagonismul întreţinut între Armată şi serviciile secrete ducând la o vendetă sângeroasă.

E de precizat că ministrul adjunct al MI şi şeful DSS (Departamentul Securităţii Statului) a ordonat neparticiparea la operaţiuni după 22 decembrie 1989, cerând consemnarea în cazărmi a tuturor angajaţilor săi.

Mediul politic românesc a înregistrat la rândul său multe erori de judecată, evaluare a situaţiei create – atât cel identificat în jurul partidului unic, cât şi după preluarea puterii de către grupul revoluţionar.

*Cf. Enciclopediei Blackwell a gândirii politice, p.730, Ed.Humanitas, trad. română, revoluţie înseamnă : " o revoluţie nu este un unic eveniment, ci un proces complex. Într-o revoluţie, guvernul central al unei societăţi pierde capacitatea de a-şi impune legile asupra unei însemnate părţi a teritoriului sau a populaţiei sale. Diverse grupuri, inclusiv guvernul de până atunci, luptă pentru a se institui ca autoritate centrală. Această luptă pentru putere poate îmbrăca forma unui amplu război civil, a unei fulgerătoare lovituri de stat sau a unor prelungite lupte de gherilă. Competitorii încearcă să edifice noi instituţii politice - deseori şi economice – în locul celor vechi."

** "Adevăruri incomode. Decembrie 1989". Editura Semne, 2013, apărută sub egida ACMRR din SRI

Contribuţii editoriale : un grup de elevi ai clasei a XII-a de la Liceul "Jean Monet" din Capitală (Ioana, Constantin, Cristina, Nicoleta, Diana, Cristian, Roberto şi diriginta lor, doamna prof. Jolan Vasiliu ) Reportaj realizat de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa: www.romania-actualitati.ro

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
"Epitaful economiei româneşti"
Istorica 12 Februarie 2024, 21:39

"Epitaful economiei româneşti"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

"Epitaful economiei româneşti"
„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor