Dificultăţi în accesarea fondurilor de către fermieri

Mureşan Dumitru este pomicultor în comuna Monor, din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Are o livadă de circa opt hectare şi jumătate cu meri şi pruni.

La o asemenea suprafaţă nevoile sunt mari şi niciodată banii nu ajung.

A realizat un proiect pentru obţinerea de fonduri de la Uniunea Europeană.

L-am invitat să ne spună pentru ce îi trebuiau banii.

AUDIO: Europa verde. Euranet Plus.

Mureşan Dumitru: Îmi trebuiau bani pentru extindere, pentru dotare.

Reporter: Care au fost problemele pe care le-aţi întâmpinat în obţinerea banilor europeni?

Mureşan Dumitru: S-au introdus tot felul de condiţii aberante şi ne mirăm că rămân banii neaccesaţi. Poate ar fi mai corect să le spunem bani inaccesibili. Am avut un proiect pe tineri fermieri. Trebuia să facem extinderea livezii. Fiind inginer horticol, am pregătit terenul pentru plantare, am pichetat şi am început să săpăm gropile. Trecând pe la AFIR, aflu cu stupoare că nu pot realiza eu lucrările. Chiar dacă sunt de specialitate, am nevoie de firmă. Le spun că nu ştiu în zonă o firmă specializată în lucrări de plantare. Mi se răspunde, culmea penibilului, că e bună orice firmă de construcţii, dacă e plătitoare de TVA. Am spus că nu văd nici o logică să vină o firmă cu zugravii, zidarii şi betoniştii să-mi planteze ei mie pomii. Mi s-a replicat că o parte din bani trebuie să se întoarcă înapoi la statul român prin impozitele şi TVA-ul plătit de firma respectivă. Neavând încotro, am acceptat, iar rezultatele s-au văzut mai târziu. Unde am reuşit să plantez eu singur, pomii s-au dezvoltat bine. Cu ceilalţi am întâmpinat şi întâmpin probleme.