Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: RADIOJURNAL * Meteo * Sport Luni, 10 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Iana Ioniţă

27 Septembrie 2018
Vizualizari: 1152
Comentează add

Dezbatere RRA pe tema referendumului pentru revizuirea Constituţiei.

Dezbatere RRA: Referendum 2018(TEXT + AUDIO) Dezbatere RRA: Referendum 2018(TEXT + AUDIO) - Conține audio

iana-ionita

Foto: Radio România.

Emisiunea: "Dezbatere referendum 2018" - Realizator: Ianna Ioniţă - Bun găsit, stimaţi ascultători. Aşadar, pe 6 şi 7 octombrie suntem chemaţi la referendum. Emisiunea noastră de astăzi este transmisă pe toate canalele Radio România, iar invitaţii noştri sunt: Ana Corina Săcrieru, purtător de cuvânt al Coaliţiei pentru Familie.
Ana Corina Săcrieru: Bună ziua.
Realizator: Iustina Ionescu, avocat pentru drepturile omului din partea Acces. Bine aţi venit la Radio.
Iustina Ionescu: Mulţumim. Bună ziua.
Realizator: Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.
Vasile Bănescu: Bună ziua, bine v-am găsit. Mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Părintele Francisc Doboş, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti. Bine aţi venit şi dumneavoastră la Radio.
Francisc Doboş: Bună ziua, bun găsit.
Realizator: Şi prin telefon, domnul Mircea Toma, preşedintele Asociaţiei Active Watch. Urmează să luăm legătura cu domnia sa.

AUDIO: Dezbatere referendum 2018

Aşadar, vorbim despre referendum, căsatoria trebuie tratat cu maximă seriozitate, spun iniţiatorii referendumului. Va putea o lege să impună acest lucru, doamna Săcrieru?
Ana Corina Săcrieru: O lege nu impune definiţia căsătoriei, în sensul în care ar reprezenta o prohibiţie, o interdicţie, ci în sensul ocrotirii unei definiţii milenare, o definiţie a căsătoriei ca fiind între un bărbat şi o femeie este mai veche decât orice lege şi de aceea ea nu poate fi impusă de lege. Ea este ocrotită de lege, ea este impus de natură, de biologie şi este ocrotită de lege.
Realizator: Şi avem nevoie de acest referendum pentru a ocroti căsătoria?
Ana Corina Săcrieru: Avem nevoie de acest referendum pentru a ocroti căsătoria la nivelul constituţional. Vedeţi, românii nu concep căsătoria în proporţie de 86% dintre români, potrivit ultimului sondaj curs, nu concep căsătoria decât între un bărbat şi o femeie. O asemenea mentalitate cu asemenea mare număr de oameni, care concep căsătoria ca fiind între un bărbat şi o femeie, are dreptul la ocrotire constituţională. A fi doar în Codul civil această definiţie înseamnă a fi lăsată la posibilitatea modificării ei extrem de facile, în două-trei ore se poate modifica cazul Franţei, cazul Greciei şi nu presupune ocrotirea maximă pe care doar Constituţia o acordă.
Realizator: Doamna Iustina Ionescu, căsătoria trebuie tratată cu maximă seriozitate?
Iustina Ionescu: Legea românească deja este foarte clară în acest domeniu. Codul civil, legislația privind starea civilă stabilește foarte clar definiția căsătoriei ca fiind între un bărbat și o femeie. Prin urmare, considerăm acest referendum complet inutil, este o pierdere de timp și de bani, mai ales de bani din bugetul de stat. În plus, riscul pe care o aduce propunerea de modificare a Constituției este să redefinească familia. După referendum, dacă acesta va fi validat, familia va fi înțelească doar ca fiind căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Prin urmare, familiile formate din mame sau tați care își cresc singuri copiii sau bunicii care își cresc copiii fiilor plecați la muncă în străinătate nu ar mai fi familia în înțelegerea statului român, lucru care este ofartae periculos și foarte împotriva demnității cetățenilor români.
Ana Corina Săcrieru: Acest lucru nu e adevărat.
Iustina Ionescu: Din acest punct de vedere, mi se pare un pericol și noi îndemnăm românii să nu participe la referendum și să nu legitimeze un astfel abuz, să boicoteze referendumul.
Realizator: Să vedem ce spun şi reprezentanții Patriarhiei Române.
Vasile Bănescu: Tema acestui referendum este una foarte simplă și absolut clară. Vorbim, în ciuda manipulărilor permanente, constante din spațiul mediatic și promovate de ideologii de serviciu ai ideologiei neomarxiste în spațiul românesc, vorbim despre referendumul pentru definirea, explicitarea noțiunii de căsătorie. Niciodată nu a fost vorba vreun un moment anume, pe parcursul acestui demers, despre familie. Biserica Ortodoxă Română, societatea civilă românească, Coaliția pentru Familie, percepe familia în toate gradele ei de existență, de la familia integrală, părinți-copii, familie monoparentală, familie provenită din adopție. Toate aceste variații în zona familiei rămân neatinse, pentru că scopul acestui referendum nu este familia și redefinirea ei, care este și imposibilă, ci, repet, explicitarea și securizarea în textul constituțional a noțiunii...
Realizator: Securizarea, de cine ne temem?
Vasile Bănescu: Securizarea în fața saltului ideologic declanșat în multe țări din Europa, este un fenomen de care luăm cunoștință, este un fenomen împotriva căruia ne opunem firesc, elegant, dar ferm, pentru că avem o viziune în legătură cu ordinea morală dintr-o societate e diferită de oamenii care au îmbrățișat un anumit tip de ideologie, ideologie care, ca toate ideologiile de altfel, detestă ordinea naturală în societate, ordinea morală, biserica, detestă cerul în general și metafizicul. Așadar, închei prin a spune că scopul fundamental, unic al acestui referendum, nu este nici pe departe legat de familie, care rămâne absolut intactă, neatinsă în toate variațiile ei, ci doar explicarea noțiunii de căsătorie, ca instituție rezervată exclusiv unui bărbat și unei femei, pentru că niciodată în istoria ei căsătoria, ca instituție, nu a fost deschisă unor bărbați sau doar unor femei, niciodată în istoria ei.
Realizator: Dar unui bărbat și mai multor femei?
Vasile Bănescu: Cu atât mai puțin, evident că nu.
Iustina Ionescu: Îmi pare rău, dacă îmi permiteți, se dezinformează și mințiți când spuneți că nu e vorba despre familie; chiar dumnealor...
Vasile Bănescu: Vă propun să vă cântăriți cuvintele și să nu perseverați dumneavoastră într-o minciună!
Iustina Ionescu: La momentul în care au depus...
Realizator: Să vorbim pe rând, vă propun să vorbim pe rând.
Iustina Ionescu: Îmi pare rău, când au depus această inițiativă pentru modificarea Constituției, tocmai dumnealor, prin aceiași reprezentanți, vorbeau despre definiția familiei în Constituție, Articolul 40...
Vasile Bănescu: Niciodată nu a fost vorba despre asta, absolut niciodată!
Iustina Ionescu: Dar dumneavoastră ați spus așa!
Ana Corina Săcrieru: Este reprobabil că această dezinformare vine din partea unui avocat. Este reprobabil!
Iustina Ionescu: Dacă îmi dați, vă rog, sunt declarațiile dumnealor.
Realizator: Vă propun să vedem și punctul de vedere al reprezentantului Bisericii Catolice. Domnule părinte Francisc Doboș, care e punctul dumneavoastră de vedere?
Francisc Doboș: Eu, când tot auzeam redefinire, redefinire... dar cine vrea să o redefinească?
Realizator: Nu știu cine vrea...
Francisc Doboș: Adică nu noi, nu creștinii vrem să redefinim familia, pentru că ni se pune în cârcă: ia uite, creștinii vor să redefinească familia. Nicidecum! Dar nu mi-a trecut prin cap vreodată să redefinesc! Adică, ceea ce nu e cu 're', e cu definire, dar de ce ajunge, de ce suntem puși în situația de a defini familia? Pentru că, dinspre margini sau dinspre minorități se ajunge spre centru. Și, atunci, o minoritate caută centrul. Și caută să fie în centru și orice, orice altă percepție naturală... adică e vorba de redefinirea normalului. Asta este marea miză. Și chiar dacă, aș îndrăzni să spun, nu mă interesează referendumul în sine, chiar dacă mă interesează, chiar dacă mă interesează. Dar spun așa, forțez, nu mă interesează neapărat referendumul, în sensul de lege care spune va stabili exact ce este căsătoria. Pentru că la fel este și cu poruncile lui Dumnezeu. Poruncile lui Dumnezeu sunt date, e ca și cum aș considera că poruncile lui Dumnezeu îmi îngrădesc mie libertatea, drepturile omului, pentru că... Poruncile lui Dumnezeu îmi sunt date ca niște cuvinte de viață. Ele îmi spun care este viața, unde este viața. Noi, creștinii, spunem că viața, normalitatea vieții este aceasta, nu vrem să redefinim nimic, să fie foarte clar. Nici eu nu îmi doresc sau nu mi-aș fi dorit vreodată să se ajungă la punctul acesta, pentru că Constituția era clară: soți, pentru că soți erau înțeleși, Adam și Eva, Yin și Yang.
Ana Corina Săcrieru: Ca să răspund la dezinformarea care tocmai s-a propagat și care este grosieră: Articolul 26 din Constituție ocrotește toate raporturile de fapt de familie, absolut toate. Demersul acesta are drept obiect exclusiv definiţia căsătoriei. Sunt două lucruri diferite.
Realizator: Dăm legătura şi domnului Mircea Toma. Alături de noi prin telefon, preşedintele Asociaţiei ActiveWatch. Căsătoria trebuie tratată cu maximă seriozitate, spun iniţiatorii referendumului. Va putea sau nu o lege să impună acest lucru, i-am întrebat până acum.
Mircea Toma: Eu vă mulţumesc foarte mult şi o să îmi permit să salut cu respect pe toţi cei prezenţi acolo, pe doamna Săcrieru, pe Iustina, pe domnul Bănescu şi pe domnul Doboş, şi să mulţumesc pentru invitaţie. Mai echilibrăm puţin raportul de forţe, că e la 3 pe 1 acolo, şi o să îmi permit să descriu puţin aria privind pe acest subiect, care, din punctul meu de vedere, nu este nici juridic, nici moral. Este un exerciţiu în care este valorificată cu foarte multă ipocrizie ignoranţa, pentru că homosexualitatea există mult înainte de a fi apărut legile, mult înainte de a fi fost definite principii morale, ea există dintotdeauna, de când există omul pe pământ. Au existat ţări, cum a fost China şi Japonia, ţările..., marile ţări asiatice în care homosexualitatea nu a fost niciodată subiect de dezbatere publică, au existat constant oameni homosexuali în acea societate şi, după cum se poate observa, natalitatea n-a fost afectată, dimpotrivă, aş zice. În momentul în care au apărut religii, cum e religia creştină, dar şi islamul, au apărut restricţii pe acest subiect, care au fost nişte restricţii inventate pornind probabil de la frica neexplicată faţă de posibilitatea contaminării populaţiei de la homosexuali. Ăsta este, de fapt, reperul şi trăgaciul pe care îl folosesc cei care fac această campanie. Toate campaniile homofobe sunt construite pe frică, că Doamne fereşte se ia. Nu se ia, şi se pleacă în principiu în construirea acestei frici, pe ignoranţă, pe faptul că nimeni nu ştie de fapt cum devii homosexual. De exemplu, dacă eu l-aş întreba, dar nu îl întreb, ca să nu îi ofer prilejul să intervină, pe domnul Bănescu, dacă este gay o să-mi spună sigur că nu sunt gay, dar dacă v-aş putea invita la o societate cu gay, v-aş face curte, aş fi drăguţ cu dumneavoastră, eu fiind gay, v-aţi lăsa convertit? Şi probabil că o să-mi răspundă, şi n-o să mă contrazică acum, o să-mi răspundă senin că nu ai cum să mă schimbi, pentru că eu aşa sunt, aşa sunt născut./rduinu/avladucu. Ei bine, exact aşa, în oglindă, sunt născuţi şi cei gay, cam 2, 3% din populaţia globului. Nu se modifică, nu creşte, nu scade în funcţie de legi, în funcţie de propagandele diverselor biserici, deci ceea ce se întâmplă este de fapt că nu ştii de ce devii gay şi nu ştii că nu poţi să contaminezi pe nimeni, decât cu forţa, sigur, în închisori sau în mănăstiri. Dar altfel, nu. În aceste condiţii, toată dezbaterea de astăzi seamănă cu un recul uriaş în civilizaţie. Astăzi există studii ştiinţifice. Aş vrea să îi întreb pe cei care participă la discuţie dacă au citit vreo revistă academică din aceea serioasă, şi nu publicaţii accidentale, făcute de diverşi oameni care improvizează, speculează informaţii...
Realizator: Poate ar trebui să răspundem cui îi este frică de aceşti oameni, hai să le spunem, diferiţi? Dar părintele Francisc Doboş vrea să aibă o intervenţie. Vă ascultăm.
Francisc Doboş: Vă salut, domnule Mircea Toma. Spuneaţi de propaganda bisericii. Nu mă regăsesc absolut deloc. Îmi sunteţi foarte drag, dar nu sunt deloc de acord cu acest termen de propagandă a bisericii, îmi pare tare rău. Tocmai pentru că probabil folosiţi sau folosesc şi mulţi alţii aceşti termeni care provin dintr-un militantism, pentru că Biserica sau cel puţin, dacă mă ştiţi pe mine, sau foarte mulţi care mă cunosc, ştiu că nu voi face niciodată propagandă, ci voi mărturisi credinţa, mi voi spune trăirile de conştiinţă, dar niciodată propagandă. Propaganda e în altă parte. Cel puţin, mă refer la cei care trăiesc credinţa, participând la sacramente, trăind aproape. Eu m-am obişnuit... Îmi aduc aminte şi îmi permit, nu mi-e frică de persoanele de altă orientare sexuală. Cu ani în urmă, am fost oaspetele, printr-un alt prieten, am fost oaspetele unui cuplu gay şi m-au primit la ei acasă, am dormit o noapte. Atunci am învăţat să-i privesc pe ceilalţi, mi-am îndepărtat multe prejudecăţi, nu este vorba, nu înseamnă că în interiorul meu am fost de acord cu trăirea lor, dar am stat la masă cu ei, suntem prieteni, nu ne frecventăm foarte des, normal. Am fost aspetele în casa unui cuplu de gay, care adoptaseră un copil la Buenos Aires. Respectivul cuplu nu mai este împreună, s-au despărţit. Copilul de acolo are 14 ani astăzi.
Mircea Toma: Sunt şi ei oameni.
Francisc Doboş: Exact, dar sunt oameni. Dar nu este vorba despre gay. Foarte mulţi îi cunosc, pot să ies, mă întâlnesc cu ei, nu am nicio problemă, dar nu este vorba de relaţia interpersonală cu ei, pe care o avem, e foarte paşnică. Aici este vorba de ce este căsătoria, adică cine doreşte să se apropie mai mult de termenul acesta. Noi nu, pentru că suntem acolo, eu sunt preot celib, evident, dar în creştinism căsătoria se ştie că nu este percepută cum a fost percepută dintotdeauna; de aceea "soţi" era suficient. Astăzi nu mai este suficient să spui "soţi", de aceea se ajunge aici. Nu mi-am dorit niciodată, repet, să se ajungă aici, dar iată că este nevoie.
Iustina Ionescu: Dacă îmi daţi voie să răspund şi eu la "cui îi este frică".
Realizator: Da, Iustian Ionescu, şi apoi o să o rog să intervină şi pe dna Săcrieru, pe care postul nostru de radio a invitat-o la radio, pentru că tocmai, este din partea Coaliţiei pentru familie şi aşteptăm un punct de vedere şi din partea domniei sale.
Iustina Ionescu: Mai degrabă vorbim cu aceasta despre frica politicienilor ca românii să fie atenţi la ce se întâmplă în jurul lor, la crizele cu care ne confruntăm, la corupţie, la procesele în instanţă şi aşa mai departe şi atunci, printr-o manevră politicianistă, se organizează, iată, acum, un referendum ca noi să stăm să discutăm despre familie şi căsătorie, lucruri foarte clare şi pentru români şi în legislaţie, în loc să nu uităm la ce se întâmplă în jurul nostru şi la crizele cu care se confruntă societatea românească. De aceea românii nu trebuie să cadă în această capcană şi să...în primul rând să se divizeze societatea în jurul acestor subiecte, să existe manifestări de violenţă împotriva celorlalţi şi românii nu trebuie să meargă la vot.
Mircea Toma: Eu aici, dacă îmi permiteţi foarte scurt să intervin: trebuie să îmi exprim regretul faţă de dna Săcrieru şi faţă de Coaliţia pentru familie, că demersul lor care a fost iniţiat /.../ civică, lucru pe care îl respect, a fost din păcate confiscat politic şi în momentele acestea el alimentează vizibilitatea unor politicieni, dl Dragnea în particular, care va fi sigur foarte mândru dacă acest referendum va trece.
Realizator: Să ştiţi că nu avem reprezentanţi ai partidelor politice în studiou, am avut ieri, am vorbit cu reprezentanţii partidelor politice. Haideţi, dna Săcrieru, răspundeţ-i şi dlui Toma şi spuneţi dacă demersul dvs chiar a fost confiscat de reprezentanţii partidelor politice.
Ana Corina Săcrieru: Demersul acesta a fost, este şi va rămâne până la momentul validării referendumului un demers sută la sută civic. Noi ne-am delimitat de orice tentativă de confiscare a acestei teme de patru ori până în prezent. Nu ne vom face din această delimitare scopul vieţii noastre, deci nu ne vom delimita în fiecare zi doar pentru că asta aşteaptă activiştii LGBT de la noi, în societatea românească. În schimb, ceea ce rog să observaţi este că însăşi clasa politică a dat dovadă de maturitate în ultimul timp şi indiferent de culoarea politică din care a făcut parte un politician sau altul a remarcat importanţa temei. Şi atunci a veni şi astăzi, în al 12-lea ceas, cu aceeaşi dezinformare primitivă că acest referendum este confiscat de un anumit partid politic, în speţă PSD, sau un anumit politician, în speţă Dragnea, este contrazisă această dezinformare de toate declaraţiile politice ale celorlalţi oameni politici, din celelalte partide politice, care au votat - aduc aminte dlui Toma şi dnei Iustina - aduc aminte că au votat în proporţie copleşitoare în Senat şi în Camera Deputaţilor această lege.
Realizator: Oamenii se întreabă dacă era cel mai important lucru pe care trebuia să îl promoveze acum politicienii.
Ana Corina Săcrieru: Este cel mai important lucru în acest moment şi vă voi răspunde foarte concret de ce. În 2013, într-o situaţie perfect similară cu a noastră, Franţa a modificat codul civil deschizând căsătoria pentru toţi. Două milioane de francezi au ieşit atunci în stradă şi au spus "noi nu vrem să fie modificată definiţia căsătoriei". E un drept al nostru de a ne ocroti această definiţie, repet, mai veche decât orice lege şi mai veche decât organizarea statală, să ştiţi. Cu toate acestea - vă rog să nu mă întrerupeţi - cu toate acestea, parlamentul doar pentru ca era în codul civil şi codul civil este o lege organică ce poate fi modificată în orice moment, în două ore - da? - nu are forţa constituţională a normei constituţionale.
Realizator: Lăsaţi-l şi pe Mircea Toma să vă raspundă. Vă ascultăm, domnule Mircea Toma, şi apoi vreau să dau cuvântul reprezentantului Patriarhiei. Vă ascult, domnule Mircea Toma!
Mircea Toma: Da, vroiam să spun că sprijinul politic este, din păcate, foarte vizibil. Faptul că modificarea legii făcută împotriva tuturor recomandărilor dinspre Comisia de la Veneţia se face în luna în care are loc referendumul şi că se prelungeşte cu o zi votul, asta înseamnă clar un sprijin politic.
Ana Corina Săcrieru: De trei ani aşteptăm acest referendum, domnule Toma. De trei ani am efectuat toate demersurile.
Realizator: O să vă rog să vorbim separat, că nu ne auzim dacă vorbim deodată. Aş dori să aflu de la reprezentantul Patriarhiei Române, biserica sprijină acest demers.
Vasile Bănescu: Bierica - e bine că aţi spus biserica în general, pentru că vorbim de toate bisericile creştine din România, vorbim de toate cultele religioase recunoscute de statul român, care e un stat nu laic - atenţie - ci e un stat neutru, din punct de vedere religios. Nu trăim într-un stat agresiv laicizant, ci într-un stat echilibrat şi neutru din punct de vedere religios. Fireşte că biserica ...
Realizator: Mă iertaţi că vă întrerup, lumea se va întreba: "Biserica susţine acest demers, de ce nu suţine biserica şi alte demersuri pentru cetăţenii României? De ce nus eimplică mai mult?"
Vasile Bănescu: E doarte bine că se întreabă lumea asta, pentru că răspunsurile pe care le am eu, ca reprezentant al acestei instituţii, sunt mult mai numeroase decât întrebările care pot să apară. A mai pune o întrebare legată de implicarea social-fialntropică a Bisericii Ortodoxe, mai ale în ultimii zece ani, a te face că nu ştii că s-au cheltuit peste 150 de milioane de euro prin peste 700 de instituţii social-filantropice de pe teritoriul Partriarhiei Române, este o temă care oricum nici nu are legătură cu discuţia noastră. Sper că domnul Toma, distinsul domn Toma, de care mă leagă o veche simpatie, citindu-l de-a lungul anilor şi apreciindu-l ca intelectual, aş vrea să-i transmis următorul lucru: este, cred, cel puţin neinspirat să acuzam instituţii majore într-o societate, precum bisericile, că fac propagandă, n contextul in care tema acestui referendum este realmente boicotată printr-o tăcere elocventă, aş spune, dacă-mi permiteţi expresia, în legătură cu acest rerefendum. Cu dezbaterea aceasta, sigur asistăm la o frumoasă excepţie, vor mai fi dezbateri, poate, şio săptămâna viitoare. În general s-a transferat asupra referndumului o imagine riguros falsă. Am exoicat de la început care este scopul acestui referendum. Nimeni nu vorbeşte despre persoanele cu o altă orientare sexuală, persoane integrabile, chemate spre biserică, persoane care nu sunt ţinute în afara bisericii, persoane care pot veni oricând spre Biserica Ortodoxă, Catolică şi Protestantă. Nimeni nu are aboslut nimic cu aceste persoane, pentru că creştinismul operează o cezură foarte fină şi firească între persoană şi păcatul ei. Eu nu pot să vorbesc în numele Bisericii Ortodoxe despre homosexualitate ca despre ceva care trebuie promovat. Cred că mi s-ar cere prea mult. Eu pot să vorbesc despre biserica mea şi părintele Francisc despre Biserica Romano-Catolică, ca despre spaţii care ne cheamă pe toţi să intrăm în ele, tocmai pentru că toţi avem nevoie de un tip de vindecare morală. Aşadar, referndumul acesta - şi cu asta o să închei - nu are legătură cu niciun drept existent pentru aceste persoane cu orientare sexuală. Nu există un drept la căsătorie ...
Realizator: Ce avantaje stricte aduce?
Vasile Bănescu: ... care să fie lezat. Vă rog să-mi permiteţi să accentuez că prin finalitatea lui acest referendum nu poate leza pe nimeni cu nimic şi i-aş întreba pe distinşii susţinători ai sabotării referndumului de ce se agită atât de mult, de vreme ce nimeni nu le atinge niciun fel de drept? Homosexualitatea a fost depenalizată şi am aplaudat acest lucru firesc. Nu putem să asistăm în  spţiul democraţiilor civilizate la niciun fel de persecuţie.
Realizator: Haideţi să-i lăsăm să spună de ce se simt lezaţi.
Vasile Bănescu: De ce se simt lezaţi, într-adevăr?
Iustina Ionescu: În calitate de cetăţeni ai României, nu înţelegem de ce 35 - 40 de miioane de euro se dau pentru organziarea unei astfel de mobilizări a cetăţenilor şi mobilizări instituţionale, administrative, deci vorbim despre 30-40 de milioane de euro pentru nimic, pentru că nu se schimbă nici legea, nu se iau nici drepturi, nu sunt nici beneficii pentru oamenii căsătoriţi, pentru familiile din România, deci pentru ce mergem la vot?
Vasile Bănescu: Aşadar, singura dvs nelinişte este cea de natură financiară, înţeleg. E bine că recunoaşteţi asta, e foarte bine...
Iustina Ionescu: Vă rog frumos să mă lăsaţi să răspund. Normal, vorbim despre banii cetăţenilor, despre banii noştri.
Realizator: Cine câştigă banii? Care e câştigul în bani al acestei...
Iustina Ionescu: Dacă-mi daţi voie să-mi duc ideea până la capăt.
Vasile Bănescu: Da, şi eu vreau să explic, evident.
Realizator: Pe rând, vă rog. Doamna Iustina Ionescu.
Iustina Ionescu: Ne întrebăm de ce acei cetăţeni şi organizaţii care au venit cu astfel de iniţiativă şi încearcă să ne scoată pe toţi din casă ca să mergem la vot, de ce nu cei 2,6 milioane de cetăţeni nu i-aţi mobilizat, doamna Săcrieru, pentru a face un demers în sensul ca spitalele să fie mai bine dotate, ca toate grădiniţele şi şcolile să aibă toalete ş.a.m.d...
Vasile Bănescu: Comiteţi nişte sofisme incredibile.
Iustina Ionescu: Şi pentru a da profesori de calitate, şi pentru a da doctori care să ne trateze în spitale.
Realizator: Lăsaţi-o pe doamna Săcrieru să vă răspundă, vă rog frumos.
Ana Corina Săcrieru: Referendumul acesta este despre ocrotirea unei definiţii a căsătoriei pe care 14 state europene înaintea noastră au reuşit să şi-o ocrotească. Deci România este al 15-lea stat care încearcă să-şi apere copiii ocrotind în Constituţia ei această căsătorie ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Care e consecinţa teribilă dacă vom trece în Constituţie acest lucru? Copiii noştri la şcoală...
Realizator: Întrebarea era dacă ne costă sau nu prea mult.
Ana Corina Săcrieru: Ascultaţi-mă... Au fost mai multe întrebări, vă rog să nu mă întrerupeţi. Care e consecinţa cea mai importantă? Copiii noştri la şcoală nu vor mai învăţa că e posibilă în  România căsătoria decât între un bărbat şi o femeie. Deci nu vor mai fi supuşi unui tăvălug ideologic ca acela la care sunt supuşi acum. Acest referendum este solicitat de 3 milioane de români. Trei milioane de români sunt suficient de importanţi...
Realizator: Copiii noştri la şcoală se confruntă cu situaţii de /hărţuire/, copiii noştri la şcoală se confruntă cu multe probleme...
Vasile Bănescu: Evident că se confruntă cu multe probleme, dacă-mi permiteţi să intervin... Iertaţi-mă că v-am întrerupt, doamna Săcrieru.
Iustina Ionescu: Şi eu aş vrea să intervin...
Realizator: De la Patriarhia Română...
Ana Corina Săcrieru: Înţeleg că întreruperea este metoda de lucru.
Realizator: Cum adică întreruperea?! Suntem moderatori şi trebuie să dăm...
Ana Corina Săcrieru: Eram în mijlocul unui răspuns. Înţeleg că nu vă interesează.
Realizator: Ba, mă interesează, că noi v-am invitat la radio, ca să ne spuneţi.
Ana Corina Săcrieru: Atunci îl termin imediat, dacă mă lăsaţi.
Realizator: Dădusem cuvântul reprezentantului Patriarhiei Române şi mai sunt şi ceilalţi...
Vasile Bănescu: Vă mulţumesc. Aşadar, îngrijorarea aceasta foarte emoţionantă de altfel în legătură cu cheltuirea banului public: acest referendum costă, eu nu ştiu, n-am acces la nişte date exacte, probabil 20 de milioane de euro - avansez o cifră care mi-a fost şi mie livrată de cineva; ştiţi cât costa acea strategie de educaţie a părinţilor care sunt acuzaţi în România că sunt excesiv de conservatori? 79 de milioane de euro! Iată ce ofertă ideologică ieftină primim pe furiş, ca să spun aşa, că a fost o strategie retrasă de ministerul învăţământului. Acest referendum să zicem că va costa peste 20 de milioane de euro. Democraţia costă, stimaţi oaspeţi în acest studio. Democraţia are costurile ei, iar democraţia are instrumente riguroase, unul dintre ele fiind referendumul. Evident că acest referendum costă ceva, dar consecinţele în planul ordinii morale a acestei societăţi, urmările, mai precis, vor fi unele fertile şi unele care au legătură cu dezvoltarea noastră firească ca popor. Nu vorbim despre progresism... Când aud cuvântul progresism, mie-mi vine în minte cuvântul regresism! Ce ne propune progresismul? Ce drepturi sunt încălcate, în viziunea progresiştilor? Doamna de faţă spune că nu i se încalcă niciun drept prin acest referendum, este doar neliniştită de cheltuirea banului public!
Iustina Ionescu: Eu n-am spus...
Realizator: Lăsaţi-o să răspundă, dacă aţi acuzat-o! Vă rog frumos, doamna Iustina Ionescu!
Iustina Ionescu: Vorbea doamna Săcrieru despre copii. Copilul meu mi-l cresc singură, cu mult ajutor, e adevărat, din partea bunicilor.
Vasile Bănescu: Sunteţi o familie onorabilă. Sunteţi o familie autentică.
Iustina Ionescu: Şi, prin urmare, copilul meu, când va merge la şcoală, i se va spune că noi doi nu suntem o familie. Eu, prin faptul că îmi cresc copilul alături de bunici, nu suntem o familie?
Vasile Bănescu: Nu, exact asta vă spuneam, că sunteţi o familie./gioan
Iustina Ionescu: Spre asta duce referendumul, articolul 48 din Constituţie este intitulat "Familia".
Vasile Bănescu: Stimată doamnă, aveţi grave probleme de înţelegere dvs.
Iustina Ionescu: Vă rog, dvs sunteţi jurist...
Vasile Bănescu: Nu, este clar lucrul acesta...
Realizator: Vă rog /.../ simultan.
Iustina Ionescu: Mă jigniţi!
Vasile Bănescu: Dacă de atâtea luni de zile dvs nu vă este clar scopul referendumului, înseamnă că puteţi fi suspectată de probleme de înţelegere.
Realizator: Vă rog frumos să nu vă jigniţi şi să nu ridicaţi tonul unul la celălalt...
Vasile Bănescu: Am spus-o de câteva ori, că scopul acestui referendum, şi sper să mi se taie microfonul, este definirea căsătoriei, şi nu a familiei.
Iustina Ionescu: Sunt jignită în emisiune, îmi pare foarte rău.
Realizator: Domnul Bănescu, vă rog să nu ţipaţi...
Vasile Bănescu: Sunteţi o familie respectabilă, dv, copilul dvs, şi aşa veţi şi rămâne. Dar respectabilitatea se şi păstrează.
Iustina Ionescu: Dacă copilul meu va fi hărţuit, umilit la şcoală...
Vasile Bănescu: Nu va fi hărţuit niciodată.
Realizator: De unde ştim dacă va fi sau nu hărţuit? Vă rog să vorbim pe rând...
Iustina Ionescu: ... venim de mână la dvs şi o să ne apăraţi dvs?
Vasile Bănescu: Absolut. Contaţi pe ajutorul meu oricând dacă e vorba să apărăm familiile monoparentale.
Iustina Ionescu: Şi fiecare femeie sau bunică care-şi creşte singură copilul să vină la domnul Bănescu, la Patriarhie, dacă este umilită şi hărţuită la şcoală şi în sat?
Vasile Bănescu: Să vină, dacă ajunge până la mine, absolut. Sigur, nu sunt atotputernic...
Iustina Ionescu: Bun, ok, o să facem asta.
Vasile Bănescu: dar puteţi da exemple de hărţuire în acest sens dvs?
Iustina Ionescu: Da, domnule...
Realizator: Există exemple de hărţuire...
Vasile Bănescu: Daţi-ne nişte exemple, vă rugăm.
Iustina Ionescu: Inclusiv exemple de agresiune, chiar agresiune fizică...
Vasile Bănescu: Unde şi cine?
Iustina Ionescu:  ... în urma acestei iniţiative şi în urma campaniei pentru acest referendum...
Vasile Bănescu: Puteţi să spuneţi ce doriţi, evident...
Iustina Ionescu: Nu, cu plângeri la poliţie. În autobuz...
Ana Corina Săcrieru: Să înţeleg că asta va fi viitoarea manipulare, că urmare a acestui referendum urmează o campanie de agresiune...
Iustina Ionescu: Doamnă, dvs manipulaţi.
Ana Corina Săcrieru: Noi rugăm...
Mircea Toma: Aştept şi eu răbdător...
Realizator: Da, domnule Toma, imediat vă dau legătura.
Ana Corina Săcrieru: Nu, daţi-i legătura, ca să nu mă întrerupeţi pe parcurs. Daţi-i legătura domnului Toma şi îmi voi continua ideea.
Realizator: Domnule Toma, iată, îmi permite să vă dau legătura.
Mircea Toma: Da, am notat referirile la cuvinte ca ocrotire şi apărare şi îmi oferă prilejul să spun că este vorba din nou despre pedala pe care o apasă cei care promovează acest referendum, pe frică. Frica noastră, a celor mulţi, normali de ceva ce ni se poate întâmpla şi acest ceva este definit /.../ tăvălugul ideologic. Un tăvălug ideologic, asta presupune că ne poate schimba cineva gândurile şi să ne convertească la alt fel de a fi.
/Vasile Bănescu/: Exact.
Mircea Toma: Ăsta este semnul unei crase necunoaşteri a realităţii biologice. De ce interziceţi direct biologia?
Vasile Bănescu: Simate domnule Toma, nu este vorba despre persoanele cu o altă orientare.
Realizator: Lăsaţi-l pe domnul Toma să vorbească. Nu se mai aude...
Vasile Bănescu: Este vorba despre ideologii acestei mişcări.
Realizator: Vă rog frumos, domnule Bănescu, lăsaţi-l pe domnul Toma să răspundă...
Vasile Bănescu: E un diavol.
Realizator: ... că nici nu se aude.
Mircea Toma: Nu am spus să fie scoasă educaţia religioasă din şcoli, deşi nu are ce căuta acolo, asta e opinia mea personală.
Vasile Bănescu: Cultura europeană v-ar contrazice, domnule Toma.
Mircea Toma: În virtutea raţionamentului pe care l-a demarat, l-a iniţiat doamna Săcrieru, frica trebuie să fie faţă de ceva. Or, eu am spus nu este nici un motiv de frică faţă de nimic. Nu ne modifică familiile faptul că nişte oameni care nu sunt heterosexuali ar putea să se căsătorească, nu se schimbă nimic. Din păcate, trebuie să recunoaştem cu toţii că pericolul cel mai mare pentru familiile heterosexuale vine tot din zona heterosexuale, că amanţii şi amantele, ăştia sunt, ăştia sparg familiile. Nici un homosexual nu a spart o familie heterosexuală.
Vasile Bănescu: Dar nimeni nu a vorbit despre asta, stimate domnule Toma.
Mircea Toma: Dar care e pericolul atunci, spuneţi-mi care e pericolul care pândeşte familiile noastre heterosexuale? Că nu-l simt, nu-l văd...
Vasile Bănescu: Mutaţi discuţia într-un cadru în care nimeni nu a intervenit pentru a spune că ne paşte un pericol de moarte, nu despre asta e vorba.
Mircea Toma: Dar aşa cum /.../ doamna Săcrieru, "ocrotim", "apărăm" ce? De ce ocrotim? Cine ne ameninţă? Care e pericolul?
Vasile Bănescu: Pe scurt, există, şi nu cred că puteţi contesta asta, modificări de accente foarte ascuţite în spaţiul european, american şi canadian, modificări legislative, modificări care instrumentalizează instituţii întregi, dictate de o ideologie. Această ideologie este incontestabilă, este ideologia transmisă prin nişte elite privilegiate mediatic şi care au în spate, evident, o ideologie LGBT-istă în care, evident, nu se regăsesc toate persoanele homosexuale. Despre asta e vorba.
Realizator: Aş dori să-i dăm legătura şi doamnei Săcrieru, că rămăsesem datori cu punctul dumneaei de vedere.
Ana Corina Săcrieru: Da. Noi rugăm ca toţi românii să înţeleagă miza fundamentală a acestui demers, şi anume că dacă nu ne vom prezenta la acest referendum şi dacă nu vom vota potrivit conştiinţei noastre, atunci în România termenul de soţi pe care îl conţine în prezent căsătoria aşa cum este ea definită în prezent în Constituţie, nu va asigura ocrotirea necesară a viitorului acestui popor. De ce? Pentru că se vor deschide căile adopţiilor de către persoane de acelaşi sex a copiilor, de către cupluri de acelaşi sex, se va amplifica educaţia în sensul în care copiii sunt încurajaţi... Ştiaţi că în prezent în manualele şcolare noţiunile de ideologie de gen prin care sunt desfiinţate hotarele fireşti dintre un bărbat şi o femeie sunt accentuate în manuale, precum Educaţia civică, în manuale de ciclu primar, vă dau exemple, am exemple concrete. Or, a urca în Constituţia României o definiţie în care femeia şi bărbatul sunt consacraţi constituţional înseamnă a ocroti viitorul acestei ţări. De noi depinde, de fiecare dintre noi, depinde să înţelegem această miză şi să venim la referendum şi să votăm...
Realizator: Mesajul de final, vă rog frumos, ne apropiem de final.
Ana Corina Săcrieru: Şi să votăm potrivit conştiinţei noastre. Şi să nu ne lăsăm manipulaţi de aceleaşi câteva două, trei dezinformări grosiere.
Realizator: Mulţumesc, domnule Toma, mesajul dvs de final.
Ana Corina Săcrieru: După logica că ar costa prea mult referendumul...
Realizator: Nu mai avem timp... Vă rog frumos...
Ana Corina Săcrieru: ... la fel ar costa şi alegerile.
Realizator: domnule Mircea Toma, mesajul dvs de final...
Ana Corina Săcrieru: De ce nu desfiinţaţi alegerile? Pentru că şi ele costă.
Realizator: Vă rog să-l lăsaţi să-şi spună mesajul de final. Vă ascult, domnule Mircea Toma.
Mircea Toma: Vă mulţumesc. Vroiam doar să spun că eu de referendum stau acasă. Dar îl invit acasă pe domnul Bănescu, că aş vrea să am o discuţie foarte deschisă, ochi în ochi cu domnia sa, pentru că îl simt ca persoană de bună credinţă şi mi se pare că e păcat să participe la un demers atât de fals.
Vasile Bănescu: Vă mulţuymesc, domnule Toma, primesc cu multă bucurie invitaţia dvs, mai puţin compătimirea dvs. Nu sunt de compătimit că sprijin un demers pe care biserica nu are cum să nu-l sprijine, întrucât finalitatea acestui demers coincide în mod fundamental cu viziunea creştină.
Realizator: Mulţumesc, domnule Bănescu. Părinte Francisc Doboş, mesajul dvs de final.
Francisc Doboş: Zise un papă. Era prin 2009, nu ştia nici de mişcări politice pe scena noastră, nici de nimic altceva. Era Benedict al XVI-lea. În 2009, zicea aşa: Statele usnt chemate să promulge legi care să promoveze centralitatea şi integritatea familiei, întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, celula primă şi vitală a societăţii". Antipatic papa ăsta!
Iustina Ionescu: De referendum stau acasă, nu ne lăsăm manipulaţi nici de politicieni, nici de ideologi.
Ana Corina Săcrieru: Urât boicot, urât şi nedrept faţă de poporul român...
Realizator: Pe 6 şi 7 octombrie suntem chemaţi la referendum. Emisiunea noastră se termină aici. A fost o dezbatere la care noi am invitat reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Familie, avocat din partea drepturilor omului, din partea Fundaţiei Acces, reprezentant de la Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Romano-Catolică. Emisiunea noastră a fost transmisă pe toate canalele Radio România. Vă mulţumim pentru atenţie!


Etichete Referendum 2018revizuirea Constituţieicăsătorie

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live