Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CONTRACRONOMETRU Marţi, 20 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

17 Iunie 2016
Vizualizari: 1367
Comentează add

Reuniunea ministerială NATO și subiectele de pe agenda reuniunii Alianței din Polonia.

Despre deciziile de pe agenda summitului de la Varșovia din iulie

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Recenta reuniune a miniştrilor apărării din NATO, desfăşurată la Bruxelles, a conturat deja principalele teme ce vor fi analizate în cadrul summitului Alianţei, ce se va desfăşura peste mai puţin de o lună la Varşovia, o reuniune ce anunţă decizii istorice pentru NATO, despre care vorbim şi noi în această seară la "Euroatlantica". Invitatul ediţiei este analistul militar Claudiu Degeratu, fost director în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Voi susţine tema din această seară cu corespondenţe primite de la Moscova, Washington, Sofia şi Bruxelles. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Vorbim despre reuniunea NATO de la Varşovia, de luna viitoare. Bună seara, domnule Claudiu Degeratu! Bun venit, în studioul Radio România Actualităţi!
Claudiu Degeratu: Bună seara!

Radu Dobrițoiu: Ne pregătim pentru un summit istoric, probabil cele mai importante decizii după extinderea Alianţei, după finalul Războiului Rece. Totodată o reuniune NATO - cea de la Varşovia - pregătită minuţios, cu multe dezbateri la nivel de comandă militară şi politică.
Claudiu Degeratu: Da, cred că cu o agendă încărcată şi din punct de vedere al dezvoltării capacităţilor Alianţei, pentru că, dacă din punct de vedere al strategiei şi al conceptelor, Alianţa a produs constant în ultimii doi ani o serie întreagă de noi direcţii, ceea ce se aşteaptă la acest summit este confirmarea că aceste planuri aprobate la ultimul summit din Ţara Galilor, de acum doi ani, se şi întâmplă. Deci, aceste planuri, din câtea îmi dau seama, de la concluziile reuniunii ministeriale, sunt în mare măsură, să zicem, atinse. Mă refer, în special, la operaţionalizarea forţei de reacţie rapide, care a avut şi o testare în Spania, la nivel mai mult de 15.000 de soldaţi şi a ajuns la o capacitate de reacţie de patru zile, ceea ce este foarte important şi se încadreză în estimările privind operaţionalizarea acestei importante forţe aliate.

Radu Dobrițoiu: Credeţi că aceste întâlniri foarte vizibile la nivelul miniştrilor apărării din NATO desfăşurate la Bruxelles, îndeosebi în acest an, dar şi la nivel de comandă militară, la nivelul şefilor de State Majore Generale, au constribuit la o mai bună implementare şi la accelerarea unor proiecte ce erau la un moment dat numai la faza de hârtie, de draft-uri şi au acum şansa să primească şi să devină operative. Mă refer aici la anumite măsuri pentru întârirea flancului de est al NATO, de asemenea forţe aeriene, scutul antirachetă, unde NATO trebuie să se implice mai mult, inclusiv cu facilitatea din Polonia?
Claudiu Degeratu: Da. Cele trei reuniuni ministeriale pe an în general sunt foarte dense în analiză, în evaluarea stadiului implementării unor planuri NATO şi în acordarea, de fapt, a ultimei lumini verzi înainte de summit. După cum vedeţi, există o ministerială a miniştrilor de externe, dar, la final, înainte de summit, este întotdeauna lăsată pentru o reuniune ministerială a miniştrilor apărării. Şi de aici ne dăm seama, de fapt, de importanţa acestui for de decizie. Şi a fost foarte important, de exemplu, în acest an nu doar partea de capabilităţi, dar şi deschiderea cea mai importantă, după părerea mea, inaugurarea sau, de fapt, consacrarea dimensiunii cibernetice în asociere cu Articolul 5.

Radu Dobrițoiu: Vom discuta despre asta. A fost un anunţ făcut chiar de Jens Stoltenberg. Până atunci, în cadrul reuniuni ministeriale de la Bruxelles, ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, a avut mai multe întâlniri bilaterale, inclusiv cu omologi săi din Marea Britanie şi Polonia. Cerasela Rădulescu transmite pentru "Euroatlantica", de la Bruxelles.

Reporter: În cadrul reuniunii miniştrilor apărării ai NATO, ministrul Mihnea Motoc a subliniat necesitatea unei abordări cuprinzătoare şi consecvente pentru proiectarea stabilităţii atât în Est, cât şi în Sud, plecând de la nevoia ca acţiunile NATO să fie complementare eforturilor altor actori  implicaţi. În acest sens, ministrul Motoc a evidenţiat importanţa continuării investiţiei NATO în parteneriatele cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.
Mihnea Motoc: În privinţa vecinătăţii estice, România şi alţi aliaţi au insistat asupra importanţei continuării investiţiei prioritare pe care Alianţa o face cu Republica Moldova, cu Ucraina şi, respectiv, Georgia. O impresie foarte bună o face maniera în care România îşi exercită rolul de lider în privinţa unui /.../ foarte important pentru Ucraina, anume cel privitor la apărarea cibernetică şi unde încep să se vadă deja primele rezultate.
Reporter: Trebuie spus că în marja reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO, Mihnea Motoc a avut întrevederi bilaterale cu omologii polonez, Antoni Macierewicz, şi britanic, Michael Fallon. Din nou, ministrul român al apărării.
Mihnea Motoc: Este foarte clar că la summitul de la Varşovia va fi reconfirmată valoarea cea mai importantă pentru noi, anume solidaritatea, unitatea şi coeziunea aliaţilor. Începem să ne gândim deja la diversele chestiuni ridicate de implementarea deciziilor ce se vor lua la summitul de la Varşovia, pentru că este bine să anticipăm, să discutăm cu structurile de la NATO şi, respectiv, cu aliaţii noştri, cu care ne aflăm într-un dialog permanent.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, aducea aminte domnul ministru Mihnea Motoc despre pregătirea pentru implementarea deciziilor de la Summitul de la Varşovia, de luna viitoare, summitul Alianţei. Aţi adus aminte şi dumneavoastră mai devreme de capacităţile Alianţei. Cum putem implementa o capacitate a Alianţei de nivel brigadă, cum ne propunem, măcar pe teritoriul României, după acest summit?
Claudiu Degeratu: Cred că va urma, de fapt, un calendar de aproape doi ani, până în 2018, când am putea asigura, de fapt, contribuţiile naţionale ale ţărilor din regiune - şi aici sigur că este, cum să spun, o mare provocare, dacă ne uităm la toate discuţiile din jurul celor patru batalioane din flancul nordic, pentru că este foarte greu. Eu am făcut şi o evaluare. Cred că, de fapt, marea majoritate a aliaţilor europeni sunt mai înclinaţi să contribuie la operaţiunile din Irak, la activităţile de instruire din zona de sud, la activităţile de dezvoltare, să zicem, a securităţii maritime în  Mediterana şi, în contradicţie, să spunem, sau în contrast, interesul partenerului american pentru România de a veni cu trupe aici, de a avea o prezenţă rotaţională. Deci, există două tendinţe în Alianţă. Sigur, domnul ministru vorbea de unitate şi solidaritate, dar aceasta se construieşte în fiecare moment şi acest lucru este destul de greu, pe fondul carenţei resurselor de apărare.

Radu Dobrițoiu: Da, sunt şi misiuni diferite. Cele cu care am fost obişnuiţi până acum la nivelul Alianţei, aţi adus aminte de Irak, probabil de Afganistan. Aici sunt misiuni pentru alte tipuri de reacţii şi de dezvoltări, cu siguranţă.
Claudiu Degeratu: Da, noi avem nevoie de o apărare teriorială pe toată zona de est a Alianţei
şi acest lucru înseamnă foarte mulţi soldaţi care să se instruiască într-o nouă concepţie, integrată, de tip forţă de reacţie rapidă şi care să fie interoperabil cu forţele naţionale locale. Acest lucru este o provocare, pentru că noi ne-am pregătit ani de zile pentru operaţiuni de tip Afganistan, la mari distanţe, mobile, proiectate pentru format expediţional.
Radu Dobrițoiu: Misiuni de patrulare, misiuni de pază, misiuni de pregătire a forţelor afgane din noua armată.
Claudiu Degeratu: Instruire.
Radu Dobrițoiu: Lucruri care s-au repetat. Bun, pe acestea le-am înţeles. Probabil că am început să fim mult mai buni şi la ceea ce înseamnă implementarea şi utilizarea procedurilor NATO, pentru că şi asta este foarte important.
Claudiu Degeratu: Cu siguranţă.

Radu Dobrițoiu: Când lucrezi în comandamente NATO, practica de acolo te ajută, însă iată că revine în discuţii chiar şi această idee de stat major întrunit, tot ce înseamnă capacităţi cu o contribuţie semnificativă sau mai puţin semnificativă, dar implicate în sistemul de apărare şi siguranţă naţională trebuie să fie operaţionale şi să lucreze împreună, să fie capabile să dovbedească această funcţionabilitate în perioade de criză.
Claudiu Degeratu: Da. Şi vorbim despre misiuni de tip apărare colectivă, Articolul 5. Nu mai vorbim de menţinerea păcii sau de construirea unor capabilităţi locale, de tip Afganistan sau Irak, şi acest lucru are anumite senisibilităţi sau suscită anumite sensibilităţi la nivel naţional pentru anumite ţări. Adică sunt ţări care vor dori să contribuie cu trupe, dar vor avea limitări în ceea ce priveşte angajarea. Deci, va urma o discuţie, după părerea mea, destul de aplicată şi destul de densă vizavi de tipul de misiuni la care fiecare ţară trebuie să contribuie.

Radu Dobrițoiu: Rusia susţine că o creştere a efectivelor militare ale Alinaţei la graniţa sa va impune Moscovei să ia măsuri pentru dezvoltarea capacităţilor de apărare. Cea mai mare problemă în acet moment pare a fi o eventuală flotă NATO comună în Marea Neagră, la care Rusia anunţă că va răspunde cu o escadrilă de bombardiere strategice în Crimeea. De la Moscova, transmite Alexandr Beleavschi.
Reporter: Preşedinta Consiliului  Federaţiei - Camera superioară a Parlamentului -, Valentina  Matvienko, a reafirmat ceea ce a numit o poziţia principială a Moscovei, conform căreia "creşterea potenţialului militar al Alianţei la graniţele Rusiei obligă aceasta să ia măsuri suplimentare de creştere a capacităţii de apărare. Ele vor fi adecvate şi proporţionale sfidărilor din partea NATO" - a spus ea. Concret, Andrei Kelin, director în Ministerul Rus de Externe, a declarat că înfiinţarea în Marea Neagră a unei unităţi navale a Alianţei, propusă de România, va avea un caracter destabilizator şi nu va ameliora relaţiile dintre Rusia şi NATO. Rusia nu a manifestat îngrijorări serioase în legătură cu preconizata unitate navală, atâta timp cât prezenţa în Marea Neagră a marilor puteri navale neriverane, Statele Unite în primul rând, respectă Convenţia de la Montreux, afirmă experţii de la Moscova. Deocamdată, ei nu văd o ameninţare militară directă în măsurile de întărire a flancului sudic al NATO, nici în desfăşurarea rotativă a celor patru batalioane în Polonia şi Ţările Baltice. Principalele temeri exprimate se referă al posiblilitatea ca acest prim pas să fie urmat de o nouă creştere a potenţialului militar NATO în Estul Europei, precum şi de crearea unei infrastructuri de comandă şi logistice, care va permite desfăşurarea unor contingente mari împotriva Rusiei. Un factor esenţial este că Rusia abordează aceste măsuri combinat cu desfăşurarea scutului american antirachetă din Europa. Între măsurile militare luate deja de Rusia, sau posibile, se numără creşterea potenţialului flotei Mării Negre, posibila desfăşurare în Crimeea a unor bombardiere strategice Tu-22M3, cu rachetă de croazieră, convenţionale şi nucleare. După două decenii, în vestul Rusiei a fost reînfiinţată o armată de tancuri şi posibil va fi desfăşurată o a doua. Experţii nu exclud nici desfăşurarea în regiunea Kaliningrad de rachete tactice Iskander.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, mai întâi Rusia a provocat Alianţa, putem spune, prin ofensiva din estul Ucrainei, Crimeea, Donbas, Sevastopol, ceea ce s-a întâmplat acum. Se pare că, aşa cum citeam şi în Stratfor, Putin este acum în faţa unei dileme, dacă va continua această cursă a înarmărilor şi a subvenţiilor masive pentru sistemul de apărare şi pentru armată sau dacă se va întoarce un pic şi cu faţa spre poporul rus, care traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic.
Claudiu Degeratu: Cred că prima variantă este cea care ar fi pe placul preşedintelui rus. Există angajamente clare, cel puţin cele pe care le-am urmărit eu, din surse oficiale din Federaţia Rusă, legate de continuarea înarmării. Vedem şi asta trebuie de fapt să evaluăm, capabilităţile ruseşti care tot apar şi tot se dezvoltă, înfiinţarea de baze, înfiinţarea de noi tipuri de mari unităţi şi programele de înarmare şi modernizare. Deci, acest lucru, mai ales pentru Crimeea, care va fi una dintre cele mai importante destinaţii ale tehnologiei moderne ruse militare, ne conduc la ideea că, de fapt, preşedintele rus este interesat de fapt ca Rusia să redevină mare putere.

Radu Dobrițoiu: Putem compara situaţia cu acea cursă a înarmărilor şi cursă pentru explorarea spaţială din timpul Războiului Rece?
Claudiu Degeratu: Putem compara, dar cu precizarea că, de partea cealaltă, Alianţa Nord-Atlantică de-abia în acest moment încearcă să îşi relanseze investiţiile şi cheltuielile pentru apărare. Aşa cum spuneau anumiţi experţi, Rusia ar avea un avans de aproape 8-10 ani în materie de dezvoltare şi de modernizare a armamentului. Deci, noi suntem de fapt într-un decalaj. Nu discutăm de acei paşi rapizi de menţinere a echilibrului din perioada Războiului Rece.

Radu Dobrițoiu: Pentru că suntem într-o emisiune în România, putem vorbi şi despre teoria formelor fără fond, acea flotă de la Marea Neagră. Bulgaria a întors-o un pic "ca la Plovdiv", să nu spunem "ca la Ploieşti". Ieri preşedintele Bulgarie susţinea o flotă NATO în Marea Neagră, astăzi primul ministru de la Sofia a declarat altceva. Ce să credem, domnule Degeratu?

Claudiu Degeratu: În primul rând trebuie să credem că un asemenea proiect nu se face în câteva luni sau într-o jumătate de an. Este un proiect complex. Trebuie să ne uităm de fapt la modelul din Alianţă pentru forţa de reacţie rapidă, noi am avut nevoie de doi ani ca să ajungem cu o capacitate militară a NATO la un nivel mulţumitor care a fost aprobat de către miniştrii apărării. Acum, în această lună, deci o asemenea capabilitate navală, care este foarte costisitoare, trebuie pregătită în câţiva ani.

Radu Dobrițoiu: Ne amintim, jurnaliştii au aflat despre această intenţie a României dintr-un document aflat pe site-ul guvernului, unde se amintea de o anumită intenţie a României de a se constitui o flotă comună NATO la Marea Neagră, pur şi simplu, fără alte informaţii şi fără alte presiuni la nivelul decizional din interiorul Alianţei.
Claudiu Degeratu: Am văzut documentul, el nu avea niciun orizont de timp, nu avea nicio descriere, am încercat să înţeleg şi anumite direcţii, uitându-mă măcar în Cartea Albă, unde, la fel, nu putem discuta despre sau, mă rog, am găsit doar generalităţi, dar nu despre acest obiectiv important, trebuie să înţelegem că nu ar trebui să fie un proiect doar al României, şi că acest lucru trebuie făcut în consultare cu Alianţa, dar păstrând o planificare foarte riguroasă şi precisă. Or, analiza cred că ne-a lipsit, ne-a lipsit probabil şi, să zicem, interesul de a dezvolta întâi în cadrul cooperativ, pentru că noi avem, să zicem, o experienţă cu fostul model de cooperare maritim Black Sea For în Marea Neagră şi ştim care au fost şi punctele bune şi punctele slabe. Noi ar fi trebuit să facem o evaluare a lecţiilor învăţate din cooperarea şi mecanismele de securitate cooperativă la Marea Neagră din ultimii, să zicem, 15 ani. Şi cu siguranţă că o evaluare trebuie să fie făcută la începutul oricărei sau în faţa oricărui concept sau proiect pe care noi vrem să îl lansăm.

Radu Dobrițoiu: Revenim la anunţul făcut de la Sofia. Despre această informare a premierului Bulgariei avem mai multe date pentru "Euroatlantica" de la Sofia, în corespondenţa semnată de Petio Petkov.

Reporter: După ce a subliniat că Bulgaria este un membru loial al Alianţei Nord-Atlantice, preşedintele Plevneliev a declarat: "Dorim să aducem clarificări. Întâi, iniţiativa flotei comune va putea fi sprijinită de Bulgaria numai în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. La această iniţiativă va putea participa orice ţară membră; va fi vorba de un exerciţiu pentru coordonarea acţiunilor la baza de rotaţie. Aceasta este poziţia comună a tuturor instituţiilor". Ministrul apărării, Nikolai Nencev a declarat că iniţiativa româno-turcă i-a fost prezentată de omologul său român. Primul ministru Borisov a spus, la rândul său, că tema a fost abordată în cadrul întâlnirilor sale cu premierul Dacian Cioloş şi cu preşedintele Klaus Iohannis. Prezenţa în Marea Neagră a unor nave ale alianţei va putea deveni actuală numai în cazul apariţiei unui val masiv de imigranţi ilegali - a subliniat premierul bulgar.

Radu Dobrițoiu: Pentru a concluziona cu acest subiect, domnule Claudiu Degeratu, putem anticipa că la summitul de la Varşovia nu se va lua nicio decizie în privinţa acestei forţe comune NATO la Marea Neagră.
Claudiu Degeratu: Nu. Dar asta nu exclude, de fapt, ca în continuare Alianţa să recunoască şi toţi aliaţii să sprijine de fapt eforturile noastre în privinţa sporirii securităţii la Marea Neagră. Cu siguranţă, vom avea câteva idei, care vor fi şi probabil şi obiective, care vor fi propuse pe securitatea Mării Negre.

Radu Dobrițoiu: O regiune de Est întărită, cu o brigadă multinaţională terestră pe teritoriul României, măsuri adaptate la provocările de securitate - anunţa secretatul general al NATO, Jens Stoltenberg. Din nou de la Bruxelles, pentru "Euroatlantica", Cerasela Rădulescu.

Reporter: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit că deja prezenţa Alianţei a fost întărită în Est, iar privind regiunea Mării Negre a fost analizată propunerea României în acest sens. Vom lua măsuri privind o prezenţă corespunzătoare pentru regiunea de sud-est, cu elemente terestre construite în jurul unei brigăzi multinaţionale.
Jens Stoltenberg: Am întărit deja prezenţa noastră în Marea Neagră. Avem exerciţii militare şi vom continua. Am discutat la întâlnire despre o brigadă multinaţională terestră pe teritoriul României. Este un element nou. Este propunerea României şi sunt măsurile adaptate la provocările de securitate.
Nu am stabilit detaliile, dar vom lucra la acest lucru. Va fi o prezenţă a NATO întărită şi am salutat propunerea României. Ministrul român al apărării, Mihnea Motoc, spune că există decizii bine conturate după această reuniune.
Mihanea Motoc, ministrul apărării naţionale: Ideea de brigadă multinaţională nu se bazează doar pe contribuţia identificată deja de pondere a României, ci şi pe afilieri din partea ţărilor vecine, cum este şi normal, şi pe angajamente ale unor aliaţi care au mai participat la exerciţii şi instruire în România. Deci, este un concept care are substanţă deja şi care are un grad confirmat de multinaţionalitate, aşa cum mi l-am dorit. În rest, despre cifre nu este momentul să discutăm acum.
Reporter: Ministrul român al apărării a subliniat că toate aceste decizii ale NATO sunt măsuri cu caracter defensiv şi nu sunt îndreptate împotriva vreunui stat. Scopul aliaţilor este să ajute Ucraina să aibă structuri de apărare şi securitate eficiente, după ce NATO a pus la dispoziţia acestei ţări un fond de ajutor financiar, spune secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El declară că acesta va fi destinat "logisticii şi centrului de comandă şi control, apărării cibernetice şi tratării şi refacerii soldaţilor ucraineni răniţi".

Radu Dobrițoiu: Jens Stoltenberg amintea de elemente terestre construite în jurul unei brigăzi, dar brigada cum va fi construită, dle Degeratu?
Constantin Degeratu: Brigada va fi tot multinaţională şi ea va fi legată de comandamentul multinaţional de divizie care a fost înfiinţat în România. Deci, trebuie să ne înţelegem că şi acest comandament trebuie să aibă o forţă pe care să o instruiască şi pe care să o rotească.
Radu Dobrițoiu: Şi să o comande.
Constantin Degeratu: Şi să o comande. Pentru că aceasta este, de fapt, logica prezenţei unui comandament. Trebuie să instruiască o forţă şi să o pregătească pentru eventualele misiuni.
Radu Dobrițoiu: Despre cifre nu putem încă să vorbim, cum spunea dl...
Constantin Degeratu: Eu mă aşteptam...
Radu Dobrițoiu: Deşi bulgarii au zis ceva.
Constantin Degeratu: Eu mă aşteptam, sunt puţin dezamăgit, cred că după aproape un an de zile de eforturi pentru operaţionalizare, ar fi trebuit să discutăm şi despre cifre.

Radu Dobrițoiu: Un batalion de infanterie mecanizată urmează să fie staţionat în România, unitate ce se va afla probabil sub comandă canadiană. Despre aceste eforturi de susţinere a flancului de est al NATO transmite, din SUA, Doina Saiciuc.
Reporter: SUA ar putea cere Canadei să asume conducerea celui de-al patrulea batalion multinaţional al NATO, care urmează să fie desfăşurat împreună cu celelalte trei în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. SUA vor cere ajutorul Canadei pentru formarea celui de-al patrulea batalion, întrucât, spun diplomaţii, au dificultăţi în a câştiga sprijin din partea aliaţilor europeni. Este probabil că batalionul american va fi desfăşurat în Letonia, cel britanic în Estonia, iar cel german în Lituania. Summitul de la Varşovia va fi ultimul summit NATO la care va participa preşedintele Obama, drept care administraţia sa se va asigura că el va fi unul de succes, ceea ce ar însemna că va fi găsită o a patra ţară, probabil Canada, care să ajute la formarea şi conducerea celui de-al patrulea batalion. Acesta ar urma să fie desfăşurat în Polonia, unde se află deja 220 de militari canadieni. Între timp, experţii americani spun că, în ciuda demonstraţiei de forţă, cu masive exerciţii militare desfăşurate în estul Europei în această lună, NATO se mişcă lent în eforturile de a construi o forţă militară de 4.000 de soldaţi pe flancul său de est. Reticenţa unora dintre guvernele europene de a contribui la construirea celei mai masive forţe militare de la încheierea Războiului Rece reflectă, cred experţii de la Washington, dubiile lor interne. Unele guverne europene cred că alianţa ar trebui să se concentreze mai mult asupra combaterii grupurilor teroriste şi crizei migranţilor. SUA fac, deci, eforturi în a convinge aliaţii care cred că NATO ar trebui să se concentreze asupra flancului sudic că unitatea Alianţei este crucială într-o perioadă în care Moscova şi Washingtonul se acuză reciproc de acţiuni de intimidare la graniţa NATO cu Rusia.

Radu Dobrițoiu: Dle Claudiu Degeratu, o cooperare din ce în ce mai intensă şi mai aplicată între Armata României şi cea a Canadei. Am văzut asta în planul forţelor aeriene. Acum, premierul a venit din Canada, unde sunt sigur că a discutat şi despre această colaborare.
Claudiu Degeratu: Da. Şi cred că, de fapt, este şi rodul activităţii împreună sau în cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA. Este important să ne coordonăm şi să avem o relaţie la nivel transatlantic nu doar cu SUA, dar şi cu Canada, un contributor de lungă durată şi de mare importanţă nu numai în Europa, dar şi în Afganistan.

Radu Dobrițoiu: Nu încheiem emisiunea înainte de a vorbi şi despre apărarea cibernetică. NATO îi acordă o mai mare atenţie, potrivit declaraţiilor făcute de Jens Stoltenberg. "Un atac cibernetic poate activa Articolul 5 din Tratat" - a precizat secretarul general NATO, lămurind un subiect asupra căruia s-a insistat în ultimii ani.
Constantin Degeratu: Da. Cred că este în aceeaşi măsură şi o reuşită românească, pentru că acest subiect este gestionat de adjunctul secretarului general, de către domnul ambasador Sorin Ducaru, de câţiva ani, şi este după părerea mea unul dintre cele mai importante câştiguri în planul adaptării strategice a Alianţei.
Radu Dobrițoiu: "Euroatlantica" la final. Am vorbit despre recenta reuniune ministerială de la Bruxelles şi despre apropiatul summit al NATO din Polonia, de la Varşovia. Invitatul ediţiei a fost analistul militar Claudiu Degeratu. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".


Etichete Summit Varșoviareuniune NATO Poloniadecizii summit VarșoviaBrigada Multinațională NATO Bucureștiflota NATO Marea NeagrăClaudiu DegeratuRadu DobrițoiuNicu PopescuMihnea Motoc

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live