Decizia privind aderarea la Schengen împarte clasa politică
PSD cere demisia întregului guvern, în timp ce PNL consideră că decizia forului comunitar reprezintă un vot de blam pentru preşedinte şi pentru diplomaţia românească. Puterea susţine că va continua dialogul cu ţările membre.
Articol de Constanţa Comănici, 22 Septembrie 2011, 18:59
La Bucureşti, clasa politică românească a reacţionat diferit la rezultatul discuţiilor de joi pe tema aderării României la Spaţiul Schengen.
Decizia de joi de a amâna pentru a treia oară accesul ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie este criticată dur de PSD, care consideră că preşedintele Traian Băsescu trebuie să îşi asume acest eşec şi cere totodată demisia guvernului.
"A consemnat din păcate poate cel mai grav eşec al României pe plan european de la momentul integrării noastre în Uniunea Europeană.
"Sunt de acord cu faptul că poziţia Olandei sau poziţia Finlandei are şi justificări de politică internă, dar nu voi fi niciodată de acord cu faptul că România este o ţară perfectă, din punctul de vedere nu doar al condiţiilor tehnice ci al tuturor condiţilor care să ne facă un partener de încredere al Uniunii Europene", a declarat Victor Ponta la Ploieşti.
Prima reacţie la amânarea aderării noastre la Schengen a venit chiar de la Bruxelles de la europarlamentarii PSD.
Vicelider al grupului socialiştilor şi democraţilor din parlamentul european, eurodeputatul Rovana Plumb a declarat pentru Radio România că întregul grup sprijină aderarea ţării noastre şi că libera circulaţie nu este un subiect politic ci un drept.
Într-un comunicat comun pe linie naţională şi nu de grup politic european, europarlamentarii PSD cer demisia ministrului de interne, Traian Igaş şi a celui de externe Teodor Baconschi.
"Eşec asociat atât preşedinţiei cât şi guvernului"
Europarlamentul liberal Renate Weber consideră că este vorba despre un eşec de proporţii, asociat atât preşedinţiei cât şi guvernului.
Renate Weber a arătat că faptul că Franţa şi Germania ar fi fost dispuse să accepte o aderare în etape este de asemenea un semn al neîncrederii.
Extremismul invocat în cazul Olandei nu anulează existenţa corupţiei în vămile şi la frontierele României, a adăugat Renate Weber.
La Bucureşti, PNL afirmă într-un comunicat că România nu dispune de sprijin la nivelul Uniunii şi că amânarea deciziei reprezintă de fapt un vot de blam pentru preşedinţie şi pentru diplomaţia românească.
PNL consideră că ţara naostră nu are soluţii alternative şi că la ora actuală diplomaţia românească nu este capabilă să susţină un efort diplomatic intensificat petnru câştigarea victoriei Schengen.
Guvernanţii, prin vocea şefului diplomaţiei române, susţin însă că orice decizie privind admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen trebuie luată numai în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne.
Guvernul mizează pe sprijinul popularilor europeni
Ministrul român de externe, Teodor Baconschi consideră că amânarea votului va duce la accelerarea eforturilor diplomatice.
"Am avut un dialog constant cu toate statele membre, inclusiv la New York şi continuăm să lucrăm pentru a-i convinge pe olandezi şi finlandezi", a declarat Teodor Baconschi.
Premierul Emil Boc a declarat că guvernul va face tot ceea ce este necesar pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi mizează pe sprijinul popularilor europeni la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din luna octombrie.
"În privinţa Schengen am avut întotdeauna susţinerea preşedintelui Martens, a preşedintelui Daul pentru ceea ce s-a întâmplat în Parlamentul European, pentru ceea ce a însemnat decizia Schengen.
"Am convingerea pentru că avem alături doi prieteni că în pregătirea Consiliului European din octombrie vom face tot ce va trebui şi va fi necesar pentru obţinerea unei decizii favorabile de integrare a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen", a declarat Emil Boc.
Preşedinţia nu a exprimat un punct de vedere oficial pe această temă.
Grupul Popularilor Europeni din care face parte PDL semnala însă joi dimineaţă că Olanda şi Finlanda abuzează de regula unanimităţii şi atrăgea atenţia că ieşirea din criză este condiţionată de respectarea normelor şi metodelor comunitare.
Reiterând faptul că România a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru aderare şi că nu acceptă ca regulile să se schimbe în cursul jocului, ministrul administraţiei şi internelor, Traian Igaş este convins că acest blocaj poate fi depăşit prin dialog.
