Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MATINAL Marţi, 18 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

24 Mai 2019
Vizualizari: 1686
Comentează add

Tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică, pe fondul deteriorării relației dintre Iran și Statele Unite ale Americii.

Dă foc Iranul Orientului Mijlociu?

radu-dobritoiu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (23 mai, ora 21:05) - Realizator: Radu Dobriţoiu - Tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică, pe fondul deteriorării relației dintre Iran și Statele Unite ale Americii. Ca răspuns la sancțiunile economice ale Washingtonului, Teheranul a amenințat cu reluarea activităților sale nucleare, sugerând că va continua cercetările pentru arma atomică. În replică, Statele Unite au trimis deja bombardiere B-52 la baza aeriană din Qatar, au anunțat că vor transfera în Orientul Mijlociu sisteme Patriot, iar portavionul Abraham Lincoln și grupul naval aferent, plus nava Arlington, care transportă pușcași marini americani și vehicule amfibii de desant se deplasează spre Golful Persic. Președintele american Donald Trump amenință, cum ne-a neobișnuit, pe Twitter, că o luptă cu Statele Unite ale Americii ar reprezenta sfârșitul Iranului. La rândul său, secretarul de stat american Mike Pompeo a avertizat că SUA vor reacționa rapid și decisiv, în cazul unui atac iranian. Gardienii Revoluției din Iran, trupe considerate recent formațiuni teroriste de către Washington, au transmis că nu vor exista negocieri cu Statele Unite. La rândul său, un cleric islamic radical din Iran a avertizat că portavionul trimis de Statele Unite în Golful Persic poate fi distrus cu o singură rachetă. Statele Unite și-au retras deja personalul diplomatic care nu este esențial din Irak și din Kurdistan. Invitatul acestei ediții este generalul de brigadă în rezervă Stan Petrescu, profesor universitar doctor.

 ASCULTATI AICI EDIŢIA ÎNREGISTRATĂ

Bună seara, domnule general Stan Petrescu. Bine ați venit la emisiunea "Euroatlantica" la Radio România.

Stan Petrescu: Bun găsit și mulțumesc frumos pentru invitație.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, am încercat să surprind pe scurt situația. Pe de-o parte Iranul amenință, Statele Unite reacționează. Ce își dorește de fapt Teheranul?

Stan Petrescu: Teheranul nu face altceva decât să reacționeze violent, adică limbaj violent, la amenințările pe care SUA le face, deci un duel verbal, o demonstrație de forță, care vorbește mai tare, care e mai sonor, dar în subsidiar observăm că se dislocă forțe destul de puternice, 120.000 de militari, cam asta este... efectivul la un asemenea start într-un viitor sau într-un potențial război, și-au deplasat forțe strategice, un portavion, iar un portavion de tip Abraham Lincoln are pe lângă el și două-trei submarine, are și alte să spunem așa nave puternice, dotate cu rachete. În plus și faptul că infanteria marină se află acolo asta înseamnă că în eșalonul doi se așteaptă la o debarcare. Firește că structurile de informații, atât cele iraniene, că și Iranul are suficientă forță de sprijin din spate - și mă gândesc la alianțe, trebuie făcută analiza în acest duel de foc, ce alianțe au fiecare în spate, pe cine contează SUA...

Radu Dobriţoiu: Mai ales alianţe în regiune.

Stan Petrescu: În regiune, fără îndoială. Aici depistăm în acest Orient Apropiat și lărgit, hai să-i zicem, două forțe puternice, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii și mă refer pe spațiul sirian, dar sunt și forțe regionale foarte puternice şi dihotomice, dacă ne gândim la Israel, ne gândim la Iran, și... la Turcia.

Radu Dobriţoiu: Şi la Arabia Saudită.

Stan Petrescu: Arabia Saudită este un aliat al Statelor Unite ale Americii, dar eu mă gândesc la acestea regionale: Israelul contra Turciei și contra Iranului. Iranul are frontieră cu Federația Rusă. Iranul este un mare exportator pentru petrol în China. China a avut situații când importa de 15 miliarde petrol pe zi, este cel mare consumator de petrol. China a și dat de înțeles că, în caz de o adică, Iranul este un aliat puternic.

Așadar, sigur că sunt demonstrații de forță și demonstrații de limbaj, dar eu cred că din toată această furtună va fi o voce înțeleaptă care să-i aducă la masa tratativelor și să nu găsească un "casus belli". "Casus belli" de fapt pleacă de la americani, pentru că prima posibilitate de a cerceta izotopi radioactivi și de a face o centrală atomică a fost pe vremea lui Eisenhower, Ike, și pe timpul lui Pahlavi, când au primit prima tehnologie de a-și construi facilităţi...

Radu Dobriţoiu: Pe timpul Şahului?

Stan Petrescu: Pe timpul Şahului. Sigur, acum mai asistăm şi la o puternică forță de spionaj, prin sateliți, deci prin imagine, și instalaţii HAARP, care, folosind ionosfera ca o imensă lentilă, reflectă - și au verificat - până la 200 m pe teritoriul Iranului, și practic ei dezvoltă experiențe nucleare foarte puternice, în ciuda faptului că le-au dispărut, așa, tam-nesam, vreo zece cercetători în materie nucleară; a fost și un mare scandal privind asasinarea acestor oameni de știință... Nu a făcut decât să înceteze experiențe nucleare în Iran, dar ele continuă. Au reparat și acele centrifuge nucleare, prin urmare Iranul continuă să-și obțină izotopi radioactivi 235 pentru a face arma nucleară. Aceasta este și "casus belli" pentru Statele Unite ale Americii, care nu permit Iranului să aibă armă nucleară.

Radu Dobriţoiu: Mai mult decât atât, Iranul încearcă să pună presiune şi pe statele care susţin Acordul nuclear cu Iranul, încearcă să pună presiune pe statele europene și chiar să amenințe și în direcția Uniunii Europene cu reluarea unor programe clare, programe ce vizează bineînțeles ca, în cele din urmă, să realizeze arma nucleară.

Şi vă pun întrebarea, domnule general: dacă n-ar fi avut resurse energetice am fi înțeles Iranul, dar iată că sunt din plenitudine și gaze, și resurse naturale, și petrol în Iran, dar ei nu se pot plânge că nu au resurse energetice. Cu toate acestea, insistă să aibă centrale nucleare.

Stan Petrescu: Păi fără îndoială că, sub adăpostul acestor centrale nucleare, ei pot să-şi dezvolte facilități nucleare pentru a dispune de o armă nucleară. Iar primul nemulțumit la nivel strategic în această zonă este Israelul, și ei au și declarat /că/ vor crea un tsunami biblic - nu știu dacă spun exact vorbele lui Netanyahu -, se vor opune cu toată ființa statului Israel pentru a interzice ca Iranul să aibă armă nucleară, pentru că e cea mai puternică amenințare. Iranul dorește să-şi dezvolte o cale de comunicație, pe teritoriul Irakului și al Siriei, direct la Marea Mediterană. Or, nu-i convine Israelului treaba aceasta!

Radu Dobriţoiu: Domnule general, şi ne gândim din nou la Europa. Ştim foarte bine, Iranul a dezvoltat și se laudă - nu știm cât este de real - cu rachete care pot depăși 2.500-2.700 de km, ceea ce înseamnă un pericol ce se apropie și de granițele europene.

Stan Petrescu: Fără îndoială! Nu întâmplător, și pe teritoriul național am dezvoltat acest sistem de apărare antirachetă.

Radu Dobriţoiu: Deveselu.

Stan Petrescu: Deveselu, fără îndoială. El nu a avut neapărat obiectiv ţinte din Federația Rusă, nici vorbă. Deci, iată că până la urmă /din/ declarațiile, și ale autorităților române, dar și ale partenerului nostru strategic, Statele Unite, /reiese că/ este în primul rând o amenințare care ar putea să vină din partea Iranului. Şi imaginați-vă că dacă Iranul dispune de asemenea vectori, aproape că și frontierele europene sunt în pericol, cum sunt în pericol și alte state, în primul rând Israelul - care, vă dați seama, cu tot domul lor de apărare, Iron Dome, împotriva grindinelor de rachete, cu...

Radu Dobriţoiu: Cu "Praştia lui David", cu...

Stan Petrescu: Aşa, ş.a.m.d., sigur că da. Iată că această grindină de rachete ale Hamasului din Fâșia Gaza i-a pus în dificultate pe israelieni - ei, care declarau faptul că nicio muscă nu intră în acest cerc de apărare... și sistemul lor de rachete. Dar iată că mai multe rachete, plecând într-o ploaie, pun în dificultate sistemul acesta Iron şi le-a creat o vulnerabilitate.

Radu Dobriţoiu: Cu siguranță - ați adus aminte de Hamas - cu siguranță Iranul nu este străină de ceea ce se întâmplă.

Stan Petrescu: Fără îndoială, că este un sponsor foarte mare și dispune de facilități pe teritoriul sirian, de asemenea, și în Liban și, să nu uităm, Qatarul, care este un aliat al Statelor Unite, și iată a pus la dispoziție aroportul pentru faimoasele lor B 52, care pot să ducă 35 de tone de încărcătură, de armament în spate - vă dați seama de ce forță dispun - totuși, ele au ajutat și cu sume cash pe liderul palestinian, dar se presupune că și unele forţe ale Hezbollah.

Radu Dobriţoiu: Încă zece mii de militari din Statele Unite ar putea fi trimiși în Orientul Mijlociu, pentru a consolida efectivele americane. Se îndreaptă deja spre Golful Persic un portavion cu forțele aferente și sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Din Washington, pentru Euroatlantica, transmite Doina Saiciuc.

Reporter: Sub condiția anonimatului, oficiali americani spun că Pentagonul va prezenta Casei Albe un plan care va prevedea trimiterea a încă zece mii de militari americani în Orientul Mijlociu, pentru a consolida apărarea forțelor americane împotriva potențialelor amenințării iraniene. Aceiași oficiali adaugă însă că nu este clar dacă președintele Trump va aproba trimitera tuturor celor 10.000 de militari, care ar reprezenta forțele defensive. Discuțiile includ, de asemenea, trimiterea în regiune a mai multor nave. Liderii securității naționale au spus, marți, Congresului că America nu vrea război cu Iranul, ci că dorește să dezescaladare situația.

"Am descurajat, datorită desfășurării de echipamente militare atacuri împotriva forțelor americane" - a spus reporterilor, la încheierea briefing-ului cu ușile închise de la Capitoliu, secretarul în exercițiu al apărării Patrick Shanahan.

După ce au fost /brifați/ marţi de cei mai înalți oficiali ai securității naționale din Administrația Trump congresmanii au rămas la fel de divizați cu privire la, dacă Iranul ridică o amenințare iminentă pentru interesele Statelor Unite sau dacă Administrația Trump exagerează gravitatea informațiilor, pentru a așterne calea unui război cu Iranul.

Câțiva democrați au declarat că niciuna din informațiile prezentate nu reprezintă o amenințare semnificativ mai mare acum decât în trecut și au acuzat Administrația că este gata să atrec la cea mai mică provocare.

Republicanii, în general, insistă că administrația nu se grăbește să intre în război cu Iranul, calificând mișcările sale militare drept moderate, dar că Administrația Trump nu va ezita să folosească forța, dacă va fi nevoie.

Şi comunitatea intelligence dezbate dacă informațiile, inclusiv fotografiile, care îi arată pe iranieni așezând rachetă pe navei mici, semnalează că Republica Islamică este gata să atace, ori că ea reacționează defensiv la presiunile economice, aplicate de sancțiunile Administrației Trump și la percepția că aceasta ar dori un război.

Radu Dobriţoiu: Republica Islamică este gata să atace - amintea colega mea Doina Saiciuc în corespondența pentru "Euroatlantica" transmisă din Washington. Domnule general, am avut niște incidente în Strâmtoarea Ormuz. Ştim foarte bine, niște nave au fost atacate, se pare...

Stan Petrescu: Pusă la travers, pentru a incomoda, să spunem așa, traficul de petrol. Să nu uităm că prin această strâmtoare trec căm o pătrime, dacă nu mă înșel, dacă cifra este exactă, sau mai mult, din tot pe petrolul lumii, pe acolo se scurge din Golf. Şi această strâmtoare, dacă este să vorbim din punct de vedere militar, este un punct strategic deosebit, dar în același timp şi o vulnerabilitate, pentru că o închide. Practic petrolul nu mai poate să meargă...

Radu Dobriţoiu: O închide Iranul...

Stan Petrescu: Iranul, fără îndoială. De aceea și-a pregătit ambarcațiuni..., ambarcațiuni militare, să spunem aşa, dotate cu rachete de atac rapide și sigur că, înt-o mare închisă, cum ar fi Golful - mare închisă - cum ar fi Golful Persic, un portavion, ca să facă o manevră în asemenea spațiu este cam greu, plus celelalte nave de apărare, sigur, însoțit de satelit, este o întreagă forță, dacă vreți, cosmică, navală și de altă natură, pentru a păstra acest dispozitiv. Totuși trebuie să ne aducă la realitate sau să deschidem ochii la realitate, pentru că dispozitivul pe care l-a creat Statele Unite în zonă este mult, mult, mult mai mare. Dar nici Iranul nu poate fi considerat, din punct de vedere militar, precum Irakul, Libia, eu știu, Algeria sau unele state din "primăvara arabă", deoarece și ei dispun de facilități militare foarte puternice și au sprijin din partea unor puteri, care deja s-au situat cam de parte Iranului. Să fie clar că Federația Rusă nu va accepta trupe de ocupație americane pe teritoriul Iranului...

Radu Dobriţoiu: O să avem şi o corespondență de la Moscova.

Stan Petrescu: ...au frontieră cu Federația Rusă și sigur că nu acceptă ca steagul american să fluture pe teritoriul Iranului. Prin urmare, eu cred că lucrurile se vor tranșa totuși la masa tratativelor, iar Iranul nu va ataca, se va apăra.

Radu Dobriţoiu: În timp ce președintele Donald Trump a mai atenuat tonul dur al declarațiilor la adresa Iranului, regimul de la Teheran transmite pe mai multe voci același mesaj: Nu poate exista dialog cu pistolul la tâmplă. Vă propun să ascultăm o sinteză semnată pentru "Euroatlantica" de Carmen Gavrilă.

Reporter: Președintele iranian de orientare moderată Hassan Rohani, a declarat că, deși personal este adeptul dialogului și diplomației, respinge oferta de discuții lansată de președintele american Donald Trump. Rohani a explicat că face asta pentru că nu îi plac condițiile de presiune și amenințare în care a fost făcută oferta americană. Între timp, cel care dictează de fapt liniile mari ale politicii externe iraniene, liderul suprem religios ayatollahul Ali Khamenei, a transmis un mesaj ambiguu: "Nu vom avea nici dialog, nici război cu Statele Unite". Calea de tratat cu America, propusă de Kamenei este ceea ce el a numit rezistență prin care, a spus ayatollahul, într-un final administrația de la Washington va renunța la presiuni. Ca de obicei, când regimul de la Teherane este amenințat reacționează public cu sfidare. Dar în trecut, nu de puține ori a reieșit ulterior că discuții de culise au avut loc direct sau prin intermediari. Iranul înțelege că un război deschis cu Statele Unite ar fi catastrofal, dar în același timp în republica islamică mizează pe calculele pe care administrația Trump, dincolo de discursul războinic, le-ar face înainte să treacă la acțiune. Regimul de la Teheran știe că are un oarecare scut de protecție, format tocmai din ceea ce americanii îi reproșează de ani de zile, o combinație de influență politică și grupări şiite armate cu care Iranul poate destabiliza mai tot Orientul Mijlociu, în caz de atac. Iranul controlează mișcarea teroristă Hezbollah, cu tot cu aripa sa politică la guvernare în Liban, grupări din Yemen, din Fâșia Gaza și mai ales se bucură de o influență considerabilă în Irak. În plus, Iranul, mult inferior militar Statelor Unite, știe că poate totuși să dea bătăi serioase de cap americanilor într-un război deschis, pornind chiar și numai de la populația de peste 80 de milioane pe care o are şi o suprafață de aproape 1.700.000 de km pătrați, o realitate cu care americanii nu s-au mai confruntat în război până acum. În plus, rachetele iraniene pot, cel puțin dacă ar fi să credem declarațiile oficialilor iranieni, să atingă Israel, dar și alte ținte din regiune, o regiune presărată de bază americane. Așadar, în acest moment, cel puțin din punctul de vedere al republicii islamice, este vorba despre o confruntare cu mâinile pe arme, dar fără să fie încă atins trăgaciul.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, amintea și Carmen Gavrilă, această țară cu o întindere de 1.700.000 km pătrați, e o întindere foarte mare, ați adus aminte și dumneavoastră de e o adevărată alianță pe care Iranul a construit-o în Orientul Mijlociu, pornind din Yemen, în Liban, Siria și să nu uităm Irakul, condus de un guvern şiit, cu armată comandată de ofițeri șiiţi, mulți dintre ei antrenați în Brigada Badr din Iran pe timpul lui Saddam Hussein, reveniți, debarcați înapoi în Irak, și aduși la comanda militară după ce armata a fost "debaasificată", ne aducem aminte, și toți ofițerii care făceau parte din Partidul Baas sau erau sunniți, care i-au fost, se spune, loiali lui Saddam Hussein, au fost dați afară și înlocuiți cu ofițeri șiiţi. Iată, o altă poveste este vorba de Irak, de unde Statele Unite, atât de la Bagdad, cât și din Kurdistanul irakian şi-a retras personalul diplomatic neesențial, ceea ce înseamnă că se aşteaptă și la o reacție a Irakului.

Stan Petrescu: Este posibil să se întâmplă și o asemenea chestiune, dar totuși există și din partea SUA o anumită prudență. Corespondenta dumneavoastră a transmis ce forțe risipite are Iranul în zonă, unele dintre ele extrem de bine conspirate, chiar și baze în Siria; să nu uităm că dintr-o bază din aceasta iraniană armatele rusești au efectuat anumite acțiuni militare și anumite bombardamente. Să mai rămân totuși că și Israelul, la medierea directă a lui Putin, a temperat un pic tonul și a înțeles și pe Bashar, și Siria /nu o înțelege/ atât de agresivă, tocmai pentru că știe ce forță sunt conspirate de jur-împrejurul frontierelor sale, s-a făcut şi acel schimb de prizonieri, iar Netanyahu, înainte de alegeri a primit rămășițele acelui eroul israelian pe care Bashar l-a dat.

Deci, iată, în zonă se produc niște contacte pentru a tempera, pentru că - să-l cităm aici pe autorul... despre război - o stare de confruntare știm când începe, dar nu știm când se termină. Or, a pune în stare de confruntare asemenea forțe sperie pe toată lumea din zonă.

Radu Dobriţoiu: Avem și o Turcie care e din ce în ce mai apropiată de Federația Rusă, o Turcie care intenționează să construiască împreună cu Rusia viitoarele sisteme antirachetă S500, ceea ce complică și mai mult situația în regiune, iată, și pe fondul celor anunțate de Iran - revenim: Iranul amenință că își va continua cercetările în domeniul nuclear, care vor conduce bineînțeles la ceea ce numim noi generic "arma nucleară", "arma atomică".

Stan Petrescu: Este și ținta pe care Iranul dorește să şi-o atingă. Asta este ca o replică dată Israelului - Israelul, care deși n-a recunoscut niciodată că dispune de arma nucleară, totuși, în mod indirect, spune că a încercat /.../

Radu Dobriţoiu: Când socotesc statele cu arme nucleare, Israelul este tot timpul inclus.

Stan Petrescu: Absolut, absolut. Şi atunci, în încăpățânarea lor islamică, în fanatismul lor islamic, sigur că nu se vor opri aici. Au refuzat și anumite controale, i-au găsit cu anumite facilități subterane, așadar masa tratativelor este singura zonă în care poate să /se/ excludă orice "casus belli".

Radu Dobriţoiu: Rusia susține în continuare Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral. Moscova susține că Teheranul a respectat integral acest acord. Rusia nu se va implica direct într-o confruntare militară americano-iraniană - a dat asigurări președintele Vladimir Putin.

*

Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandr Beleavschi - În ultimele două săptămâni, Rusia a avut consultări la diferite niveluri, inclusiv la vârf, cu Iranul, Statele Unite, China, Franța, Germania și o serie de țări din regiune, care, cu excepția Washingtonului, care s-a retras anul trecut din Acordul nuclear iranian, s-au pronunțat pentru menținerea acestui acord. Pentru prezervarea și respectarea lui integrală s-au pronunțat ieri și miniştrii de externe ai Organizației de Cooperare de la Shanghai, din care fac parte patru puteri nucleare - Rusia, China, India și Pakistanul - și patru foste republici sovietice din Asia Centrală și în care Iranul are statut de observator. După convorbirile secretarului de stat american Mike Pompeo de marțea trecută de la Soci cu președintele Vladimir Putin și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aceasta din urmă și-a exprimat speranța că nu se va ajunge la un scenariu militar. Moscova a precizat însă că șeful diplomației americane nu a dat niciun fel de asigurări în acest sens.

Rusia a declarat că Iranul a respectat acordul nuclear, decizia Teheranului de a-şi suspenda parţial participarea la el fiind regretabilă, dar provocată de retragerea Statelor Unite şi noile sancţiuni americane, pe care Rusia le consideră ilegale. O altă cauză - afirmă Rusia - este nerespectarea acordului de către semnatarii lui europeni, care pentru a evita sancțiunile americane n-au asigurat exporturile de petrol iranian, cum prevede documentul. Decizia Iranului - a subliniat astăzi din nou Ministerul rus de Externe - corespunde integral Articolului 22 ale Acordului. În același timp, președintele Putin a părut să semnaleze că Rusia nu se va implica direct, cel puțin într-o confruntare militară americano-iraniană. El a dezvăluit că le-a spus liderilor iranieni să nu se retragă din acordul nuclear indiferent ce s-ar întâmpla, iar dacă o vor face chiar și europenii îi vor blama pentru distrugerea acordului, deși răspunderea pentru aceasta revine Statelor Unite. Liderul de la Kremlin a avertizat că Rusia nu este o echipă de pompieri care să salveze tot ce nu depinde numai de ea, subliniind că acum situația depinde de toți actorii, inclusiv Statele Unite, Iran și europeni.

Astăzi Ministerul rus de Externe a cerut o investigație riguroasă a atacurilor împotriva unor petroliere din Emiratele Unite, ținând cont de riscurile pentru navigația în zonă. Este vorba de transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. MAE rus a subliniat că aceste tensiuni adăugate creșterii presiunilor americane, inclusiv militare, împotriva Iranului creează riscuri serioase pentru întreaga regiune. Rusia, de altfel, acuză Statele Unite că încearcă să provoace Iranul escaladând tensiunile, în speranța ca nervii cuiva de la Teheran să cedeze - după cum s-a exprimat viceministrul de externe Serghei Riabkov.

Întâmplător sau nu, liderul suprem iranian, ayatollahul Khamenei, a declarat că nu este mulțumit de modul în care președintele Hassan Rouhani şi ministrul de externe Javad Zarif au gestionat problema acordului nuclear.

*

Radu Dobriţoiu: Domnule general Stan Petrescu, o situație pe care Rusia va încerca cu siguranță să o speculeze, chiar dacă, așa cum amintea colegul meu, Rusia nu se va implica direct într-o confruntare militară americano-iraniană, cum a dat asigurări președintele Vladimir Putin. Dar va încerca să o oprească?

Stan Petrescu: Sigur că da, Rusia are experiență mare în diplomație, are o mare răbdare, are diplomați foarte buni, și sigur că ei aplică proverbul arab "așteaptă și ai să vezi". O mare problemă aici este și aceea pentru care Statele Unite nu vor porni la o confruntare: faptul că nu o să aibă niciodată un aviz ONU privitor la acest conflict; niciodată nu se va semna din partea ONU o asemenea chestiune. Așadar, SUA, dacă va încerca să facă acest lucru, o va încerca pe cont propriu, iar ţările europene nu vor fi de acord tocmai ca urmare a faptului că nu va exista niciodată o rezoluție ONU de a genera o asemenea confruntare în zonă. De aceea rușii stau deoparte liniștiți și știu că nu se va întâmpla unei asemenea război. Suntem la faza de demonstrații de forță și dueluri verbale.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Vă mulțumesc pentru că ați fost alături de noi!

 

Transcriere Rador


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea Euroatlanticarelatii SUA-IranRadu Dobritoiugeneral Stan PetrescuNicu PopescuDoina SaiciucCarmen GavrilaAlexandru BeleavskiCorina VanatoruStramtoarea Ormuz

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live