Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (continuare) Vineri, 19 August

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radio România Actualităţi

5 Aprilie 2022
Vizualizari: 458
Comentează add

"Apel matinal" - Invitat: ministrul mediului apelor și pădurilor, Tánczos Barna.

"Curăţăm România” - campanie pentru colectarea deșeurilor aruncate ilegal

radio-romania-actualitati

 Tánczos Barna. Foto: www.facebook.com/TanczosBarna.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (5 aprilie, ora 08:29:35) - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu


Daniela Petrican: Timp de o lună, mai exact până pe 4 mai, vom avea campania națională "Curățăm România", lansată de Ministerul Mediului, sub sloganul "Vrem o țară fără deșeuri abandonate"


Cătălin Cîrnu: Este primul proiect de acest fel în care sunt implicate atât autoritățile centrale cât și cele locale, alături de asociațiile de profil, asociațiile municipiilor, orașelor, comunelor, instituțiilor de concentrate și bineînțeles societatea civilă - după cum spune și ministrul mediului apelor și pădurilor, Tánczos Barna, invitatul "Apelului matinal" de astăzi. Bună dimineața!


Tánczos Barna: Bună dimineaţa!


Cătălin Cîrnu: În acest moment există zone în țară unde, nu știu, din informațiile dumneavoastră, situația este scăpată de sub control, sunt probleme ecologice grave?


Tánczos Barna: Sunt foarte multe situații de genul acesta. Comisarii Gărzii de Mediu aproape zilnic identifică asemenea locații, locații unde sunt abandonate deşeuri şi unde nu sunt luate măsuri pe plan loca pentru ecologizare, pentru salubrizare. Trebuie să le mulțumesc în primul rând colegilor de la asociațiile pe care le-aţi menţionat şi dumneavoastră, asociaţia municipiilor, oraşelor, comunelor pentru că, fără sprijinul dânşilor şi fără sprijinul primăriilor, Ministerul Mediului este practic legat de mâini şi de picioare pentru că sunt mii de localități în această țară, sunt zeci de mii de locaţii unde sunt deşeuri abandonate și nu există Gardă de Mediu care să fie capabilă să identifice fiecare locație în parte. Am avea nevoie probabil de mii de oameni ca să mergem din strada în stradă, toate locațiile de pe câmpuri, toate locațiile din pădure. De aceea, în primul și în primul rând pentru a curăța această țară, pentru a curăţa România avem nevoie de sprijinul autorităților locale. Dincolo de acest sprijin vom avea nevoie, fără doar și poate, de o schimbare de mentalitate, pentru că facem curățenie, după aceea trebuie să păstrăm aceste locuri curate.


Daniela Petrican: Chiar dumneavoastră spuneaţi că această campanie trebuie în primul rând să ne învețe să ne pese și să ne pună pe toți la treabă pentru a da copiilor noștri alte sate, alte comune, alte orașe, unele evident mai curate. Autoritățile se vor implica, dar cum putem reuși să implicăm și societatea, adică pe fiecare dintre noi, pentru că trebuie să recunoaștem de astfel de campanii am tot auzit, s-au tot făcut?


Tánczos Barna: Schimbarea de mentalitate este probabil cea mai dificilă misiune. Schimbare de mentalitate la nivelul fiecărui individ este un proces nu greu ci lung. Tocmai de aceea am început de la cele mai fragede vârste, începem în școală și cu domnul ministru Cîmpeanu, în cadrul programului România sau proiectului "România educată" ducem aceste informații în fiecare clasă, în fiecare școală, până la sfârșitul anului școlar, de 10 minute, 15 minute vom vorbi pentru copii, vom prezenta copiilor importanța colectării selective, importanța aruncării acestor deşeuri, gunoaie în locurile special amenajate. Venim anul viitor în cadrul "Săptămânii verzi" în programul şcolar cu o săptămână care este dedicată mediului, nu numai deșeurilor ci modului în care ne comportăm în pădure, modului în care avem grijă de habitate, de specii, ş.a.m.d. Deci, trebuie să ducem aceste informații în școli, trebuie să ajungă la copii pentru că sunt 10 ori, poate de 100 de ori mai receptivi la această vârstă, la aceste informații și sper să ne educe și pe noi, adulții, care de foarte multe ori suntem iresponsabili și nu ne pasă.


Cătălin Cîrnu: Alături de autoritățile locale, despre care aminteaţi, ce instituții sunt implicate și mă gândesc mai ales ce se va întâmpla în momentul în care deșeurile vor fi colectate, mai ales în zonele rurale să spunem?


Tánczos Barna: Am organizat inclusiv partea de colectare, preluare, transort și depozitare. Tocmai de aceea avem un ghid de bilanțare pentru acest program, între 3.000 și 30.000 de lei se vor aloca localităților care colectează deșeuri ca să plătească, începând de la mănuși, saci, motorină, combustibil, transport, depozitare, să ajutăm autoritatea locală în derularea programului. Toate deșeurile care ajung să fie colectate trebuie să ajungă în locurile special amenajate pentru depozitare, dar interesul nostru este colecarea selectivă astfel încât anvelopele, de exemplu, să ajungă la reciclare, plasticul să meargă la reciclare, textilele și celelalte materiale care pot fi reciclate să ajungă înapoi în economia circulară. Cel mai important este să scădem zi de zi, an de an, volumul de deșeuri depozitate, volumul deşeurilor care ajung la groapă pentru că aceste deșeuri sunt practic o valoare, sunt o materie primă pentru economia circulară.


Daniela Petrican: Domnule ministru, dar unde se blochează colectarea, colectarea selectivă a deșeurilor, pentru că vorbim despre această problemă chiar și în acest an 2022 când procentul la nivel național este minuscul?


Tánczos Barna: Este minuscul pentru că în primul rând este un blocaj mental la nivelul individului, la nivelul cetățeanului care, în loc să facă colectare selectivă, aruncă pe câmp, duce în pădure, pe malul râului sau în șanț deșeurile care ar trebui să ajungă într-un sistem de colectare. Sunt foarte multe localități unde sunt probleme logistice și probleme de organizare unde milioane de români ar fi dispuşi să facă colectare selectivă sau chiar sunt dispuşi să facă colectare selectivă, dar acele deșeuri n-au cum să ajungă într-un sistem organizat pentru că nu îi pasă primarului, pentru nu le pasă consilierilor locali, pentru că nu au organizat cum trebuie colectarea selectivă, pentru că au cheltuit banii pe acțiuni populiste. Am menționat și cazul din Sectorul 1, unde de ani de zile sunt sunt cheltuite probabil sute de milioane de lei, pentru a plăti în locul cetățenilor serviciile de salubrizare, în loc să construiască rețele, în loc să construiască logistică, în loc să construiască infrastructură de colectare selectivă, inclusiv pentru deșeurile din construcții, de exemplu.


Cătălin Cîrnu: Da, vorbim de sectorul 1. Eu locuiesc în sectorul 6, acum nu mă laud, dar am portbagajul cu foarte multe PET-uri, tocmai pentru că la nivelul blocului în care locuiesc nu există noțiunea de a colecta separat toate reziduurile menajere și mă întreb: Cât de greu este în mediul rural pentru o colectare selectivă?


Tánczos Barna:  Nu este greu și vă spun sincer că sunt mult mai multe comune organizate perfect și exemplar decât orașe. Sunt foarte multe comune care au ajuns deja cu gradul de colectare selectivă, cu procentul acela de care vorbim la 30 la 40%, pentru că acolo unde primarul s-a străduit și a mers din poartă în poartă, acolo unde Serviciul de salubrizare este bine organizat, acolo unde se ridică deșeurile, gunoaiele din fața curții, acolo unde avem zi de plastic, avem de zi de fracţie uscată, zi de fracţie umedă, acolo unde sunt lăzile acelea de compost, e relativ uşor să ajungi la 30- 40%, dacă îți pasă. Eu stau într-o comună /.../ unde avem colectare selectivă, unde sticla se ridică separat , PET-ul se ridică separat, deșeurile organice putem să le punem în curteîntr-o ladă de compost și rămâne...


Daniela Petrican: Dar oare asta se întâmplă că sunteți dumneavoastră acolo? Vă întreb şi eu...
 

Tánczos Barna:  Nu. Pot să spun că toate localităţile din regiunea Ciucului au colectarea selectivă organizată și vă spun sincer că am plecat de la exemplul primarilor de acolo cu ''Curăţăm România''.


Barna Tanczos: Pentru că în fiecare primăvară organizează două sau trei săptămâni de colctarea deşeurilor voluminoase, zi pentru cauciucuri, zi pentru deşeurile electrocasnice, zi pentru lână, de exemplu, zi pentru textile, pentru saltele, şi sunt organizaţi cu operatorul regional care colectează deşeurile de obicei şi scot practic din gospodării acele deşeuri, care altfel, vrând-nevrând, ajung pe câmp, ajung în pădure, pentru că omul nu ştie ce să facă cu ele.
 

Realizator: Da, exemplu de bună practică.


Barna Tanczos: (...) şi la noi.


Realizator: Exemplu de bună practică, asta ca să folosesc o expresie la modă, mai ales în mediul politic. Două întrebări pe final de interviu. Dacă Programul "Vinerea verde" mai este actual?


Barna Tanczos: Este actual, cel puţin mulţi dintre colegii mei din minister mai practică "Vinerea verde". "Vinerea verde" trebuie dusă ca program mai departe, pentru că vedeţi ce se întâmplă în Bucureşti. S-au făcut zilele trecute câteva analize, inclusiv ieri am vorbit cu colegii despre sursele de poluare din Capitală. În Capitală sunt probabil, deşi n-a văzut tot în ultimele studii de trafic, între 100 şi 200 de mii de maşini care circulă zilnic şi anumite studii spun că media zilnică de km parcurşi de o maşină personală este undeva la 10 km. Gândiţi-vă câte zeci de mii de tone de combustibil se arde zi de zi în Bucureşti. Trebuie să avem cel puţin o zi când încercăm să renunţăm la maşină, când folosim mijloacele de transport în comun, când mergem cu bicicleta sau pe jos la locul de muncă, dacă putem, deci trebuie să facem efort individual pentru a schimba inclusiv aceste obiceiuri în Bucureşti.


-: Dle ministru, mă întorc un pic la colectarea selectivă, pentru că am primit un mesaj de la un ascultător. În Popeşti-Leordeni, cel puţin, în ultimul an, au dispărut mai multe pubele. Dacă nu ai maşină, trebuie să mergi doi-trei km pe jos cu plasticele. Ce facem în această situaţie? Cum pot fi stimulate autorităţile locale să pună la dispoziţia locuitorilor infrastructura necesară pentru colectarea selectivă?


Barna Tanczos: Aici ar trebui să vină în ajutorul nostru şi ONG-urile şi cetăţenii prin presiuni exercitate la nivelul Primăriei, pentru că eu nu pot să accept ca un primar, care nu a rezolvat problema colectării deşeurilor în mod corect, să mai câştige mandat în 2024 în România. Este probabil cea mai mare problemă a României. Nu neapărat străzile, nu neapărat celelalte probleme locale, deşeurile careinundă practic comunităţi, localităţi, câmuri, păduri. Deci, trebuie exercitată o presiune la nivelul Primăriei, la nivelul consilierilor locali, pentru că ei şi-au asumat acest rol, şi-au asumat aceste responsabilităţi.


Realizator: Da, presiune nu pot pune, apropo de termenii din fotbal, pe primarul Sectorului 6, dar un mesaj uite îi transmit acum public, poate reuşeşte să aducă pubele pentru colectarea deşeurilor.


Barna Tanczos: Aceasta este presiunea. Mesajul public şi apelul la un comportament responsabil.


Realizator: Să nu rămân dator, să schimbăm un pic mediul, şi ajunge, în cel politic. Aveţi emoţii, după ce USR a declarat ca depune moţiune simplă împotriva ministrului mediului, Tanczos Barna?


Barna Tanczos: Nu am emoţii, mai ales datorită faptului că am văzut că au încercat să construiască o moţiune simplă în caz, pe care eu o cunosc foarte bine şi unde văd că lucrurile stau altfel. Vom finaliza în câteva zile raportul despre care se vorbeşte şi public şi o să vă prezint aici situaţia acolo. Lucrurile sunt mult mai complicate sau poate mult mai simple. Sunt nerăbdător să primesc rezultatele controlului şi să arăt ce face exact USR cu persoanele care sunt extrem, extrem, au un comportament extrem, extrem de îndoielnic.


Realizator: Aşteptăm rezultatele raportului. Vă mulţumim pentru prezenţa la "Apel matinal" şi pentru discuţia pe care am purtat-o.


Barna Tanczos: Mulţumesc mult. O zi bună tuturor!


Etichete Apel matinalministrul mediului apelor și pădurilorTánczos Barnarra(RS)

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live